NATO acuza: Rusia provoaca o noua cursa a inarmarii

, , ,
 

Rasmussen (NATO.int)Secretarul general al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, Anders Fogh Rasmussen, a criticat dur poziţia Rusiei pe marginea sistemului antirachetă şi a catalogat drept ‘lipsite de sens’ cheltuielile ei în vederea creării unor noi sisteme ofensive. Drept replică, reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat că în planul politicii de apărare Moscova nu intenţionează să plece urechea la sfaturile NATO. În opinia experţilor, discursul critic al lui Rasmussen, care mizase foarte mult pe o normalizare a relaţiilor cu Moscova, ar putea fi explicat prin iritarea acestuia, provocată de faptul că discuţiile privind crearea împreună cu Rusia a unui sistem antirachetă comun au intrat într-un punct mort, transmite Agerpres. Rasmussen a ţinut acest discurs critic în timpul unei conferinţe desfăşurate la Londra, în cadrul Institutului Regal de Studii Strategice, precizează cotidianul rus Kommersant. Secretarul general al NATO a formulat la adresa Moscovei o lungă listă de pretenţii, punând practic pe umerii ei vina pentru lipsa de progres în cooperarea cu NATO în domeniul sistemului de apărare european. Potrivit lui Rasmussen, opiniile care se fac auzite la Moscova, conform cărora viitorul sistem antirachetă ar putea constitui la un moment dat motivul unei noi curse a înarmării, sunt unele ‘învechite’. În opinia sa, nu Occidentul, ci chiar Moscova provoacă o nouă cursă a înarmării, investind în sisteme ofensive, cum sunt şi rachetele balistice intercontinentale. Cu toate acestea, la finalul discursului, Rasmussen a subliniat că propunerea NATO adresată Rusiei privind crearea în comun a sistemului antirachetă european rămâne în vigoare. Criticile lui Rasmussen au avut o reacţie imediată din partea lui Dmitri Rogozin, care a declarat că Moscova nu intenţionează să plece urechea la ‘recomandările’ NATO. La rândul lor, experţii afirmă că acest ultim discurs al lui Rasmussen a fost cu atât mai surprinzător cu cât în iulie secretarul general al NATO era aşteptat la Moscova. ‘Pentru mine, declaraţia sa a constituit o surpriză neplăcută, ţinând cont de faptul că, de la primii săi paşi în calitate de secretar general al NATO, Rasmussen mizase foarte tare pe cooperarea cu Rusia’, a declarat directorul Centrului Carnegie din Moscova, Dmitri Trenin. În opinia lui Trenin, discursul lui Rasmussen nu este unul spontan, ci are legătură cu o anumită ‘frustrare care domneşte la Bruxelles, după ce, în timpul reuniunii de săptămâna trecută, miniştrii apărării din ţările membre NATO şi Rusiei nu au reuşit să înregistreze niciun progres în problema creării unui sistem antirachetă comun’. ‘În calitate de politician, Rasmussen conştientizează că speranţele sale la cooperare cu Moscova nu s-au îndreptăţit, iar acest lucru pare să-l afecteze din ce în ce mai mult’, subliniază Trenin. În afară de aceasta, înăsprirea tonului lui Rasmussen, care înainte era acuzat de atitudini excesiv de blânde faţă de Rusia, este, în opinia expertului de la Moscova, o dovadă a faptului că în Occident se întăreşte abordarea critică faţă de Moscova, pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare şi prezidenţiale din Rusia.

Rogozin irita NATO

Continuarea operaţiunii internaţionale în Libia înseamnă extinderea NATO spre Sud, a estimat reprezentantul permanent al Rusiei pe lîngă NATO, Dmitri Rogozin.”Războiul din Libia a marcat încetarea expansiunii NATO spre Est şi începerea extinderii sale spre Sud”, a declarat Rogozin. Miercuri, diplomatul rus a participat la o conferinţă consacrată problemelor apărării antirachetă organizată la Londra şi a avut convorbiri cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Potrivit declaraţiilor lui Rogozin, Polonia şi ţările baltice se opun angajării NATO în Libia, deoarece pe ordinea de zi se află extinderea Alianţei spre Est. Pe 19 martie, o coaliţie de ţări occidentale a lansat o operaţiune militară împotriva Libiei pentru a instaura o zonă de excludere aeriană, a impune respectarea embargoului asupra furnizării de arme către regimul colonelului Muammar Gaddafi şi a proteja populaţia civilă a ţării. După patru zile, comandamentul operaţiunii a fost preluat de NATO.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *