Premierul muntenegrean Milo Djukanovic, multumit de decizia Uniunii Europene

Comisia Europeana a propus recent ca UE sa acorde Muntenegrului statutul de candidat la aderarea la bloc, o etapa pe care Albania in schimb nu a reusit sa o treaca din cauza unor probleme politice in aceasta tara, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Salut eforturile facute de Muntenegru in ultimele 12 luni. Ele i-au permis sa obtina statutul de tara candidata. Cu cat mai repede va proceda la reformele necesare, cu atat el va fi pregatit sa se aseze la masa de negocieri cu UE”, a declarat comisarul insarcinat cu largirea, Stefan Füle. Acordarea statutului de candidat este propusa de Comisie, dar statele membre sunt cele care decid in ultima instanta. Etapa urmatoare este deschiderea oficiala de convorbiri de aderare.
In capitala Podgorica, primul ministru muntenegrean Milo Djukanovic a salutat propunerea Comisiei de acordare a statutului de candidat tarii sale, vazand in ea o „confirmare a eforturilor si muncii depuse pana acum”. „Este incurajator nu numai pentru Muntenegru, dar si pentru alte tari ale regiunii intrucat aceasta confirma ca UE este hotarata sa continue politica de largire”, a adaugat Djukanovic la radioul national. Muntenegrul „poate rapid indeplini toate conditiile necesare si sa inceapa negocierile de aderare anul viitor”, a mai spus primul ministru muntenegrean. Independent din 2006, Muntenegrul asteapta sa obtina acest statut, etapa spre aderare. El doreste de asemenea sa se alature NATO.

Fara Albania

In ceea ce priveste Albania, Stefan Füle a estimat ca ea se afla „deja pe calea integrarii in UE”. Dar „drumul este lung si dificil”, a subliniat el, exprimand speranta ca Albania „va gasi determinarea politica necesara pentru a depasi aceste dificultati si a avea o adevarata societate democratica dotata cu o economie de piata puternica si un arsenal legislativ perfect aliniat celui al UE”. In chip de compensatie, Albania a obtinut luni ridicarea vizelor pentru deplasari in tarile UE. Astfel, Parlamentul European si-a dat, joi, acordul in vederea renuntarii, pana la sfarsitul anului, a obligativitatii vizelor pentru cetatenii albanezi si bosniaci care calatoresc in spatiul Schengen, transmite Agerpres. In favoarea ridicarii regimului vizelor au votat 538 de eurodeputati, in timp ce 47 s-au exprimat impotriva, iar 41 s-au abtinut. Astfel, cetatenii bosniaci si albanezi, detinatori ai unui pasaport biometric, vor putea circula liber in cele 25 de tari ale spatiului Schengen, daca si tarile din blocul celor 27 vor aproba, la randul lor, acest demers politic.

Progres relativ

Tarile membre ale UE au ridicat, in decembrie 2009, obligativitatea vizelor, in spatiul Schengen, pentru cetatenii sarbi, muntenegreni si macedoneni. La acea data, Bosnia-Hertegovina si Albania nu erau in masura sa indeplineasca criteriile impuse legate de imigratia clandestina, ordine publica si securitate.
Totusi, in luna mai 2010, analizele Comisiei Europene au apreciat ca cele doua tari au inregistrat progrese si a recomandat Parlamentului si Consiliului sa aprobe, pana la sfarsitul acestui an, ridicarea vizelor pentru sederi mai mici de trei luni. Republica Kosovo ramane inca in afara acestui proces.
Spatiul Schengen numara 25 de state si permite celor peste 400 milioane de cetateni ai sai sa circule liber din Finlanda si pana in Grecia si din Portugalia pana la frontiera poloneza, fara a arata pasapoartele. Doar Marea Britanie si Irlanda au decis sa ramana in afara acestui spatiu la care au dorit sa adere, insa, trei tari nemembre UE – Elvetia, Norvegia si Islanda. In curand, alte trei tari urmeaza sa se alature celor 25 – Bulgaria, Cipru si Romania.