Intr-un material publicat de publicatia ruse de limba engleza The Moscow Times, analistul Anders Aslund, senior fellow la Institutul Peterson pentru Economie Internationala, opineaza ca Republica Moldova si regiunea sa separatista pro-rusa Transnistria ilustreaza politica externa disfunctionala din spatiul post-sovietic, fapt pentru care Chisinaul incearca sa isi cladeasca in viitorul indreptat spre UE. R.Moldova a ajuns cea mai saraca tara din Europa din cauza unei tranzitii dificile si a protectionismului UE, Rusiei si Ucrainei. Fiind dominata de agricultura, a fost mai vulnerabila decat oricare alta tara post-comunista. in timp ce UE a fost protectionista la inceput, acum Rusia este principala vinovata. Ponderea UE in exporturile R.Moldova a crescut de la 35% in 2000 la 51% in 2011, in timp ce cota Rusiei a scazut de la 45% la 20%. Potrivit ”Freedom House”, R.Moldova este cea mai libera si mai democratica tara post-sovietica. Comunistii au condus timp de multi ani, dar guvernul actual este o coalitie de centru-dreapta democratica. R.Moldova are nevoie de cateva lucruri in plus pentru a prospera. intai de toate, de un acces adecvat pe piata pentru a-si extinde exporturile. Daca acest lucru se va intampla, investitiile straine directe vor putea creste. Prin cresterea exporturilor si investitiilor straine, guvernanta mediocra ar trebui sa se amelioreze, facand tara si mai atractiva. in contextul in care valorile terenurilor cresc, fragmentarea excesiva a terenurilor agricole va inceta iar agricultura si industria alimentara se vor dezvolta odata cu industria manufacturiera pe baza fortei de munca ieftina si calificata. Mai mult, unii dintre numerosii imigranti ai R. Moldova in Rusia si Europa de Sud se vor intoarce acasa.

Mai multa atentie de la Bruxelles

UE a inceput in sfarsit sa acorde atentie R.Moldova, deoarece dintre cele sase tari din programul Parteneriatului Estic al UE – Belarus, Ucraina, R.Moldova, Armenia, Azerbaidjan si Georgia – R.Moldova este cea mai democratica. La sfarsitul lunii iunie, premierul tarii, Vlad Filat, a realizat tot ceea ce ar fi putut spera la Bruxelles. in special, a semnat un acord privind facilitarea regimului de vize. UE a acordat, de asemenea, un grant de 28 de milioane de euro (34 milioane dolari) pentru acest an. Cel mai important, a lansat negocierile privind un acord de asociere, inclusiv un acord de liber schimb profund si cuprinzator. Ambele parti spera sa finalizeze acest acord important pana in iunie 2013. Acest lucru ar putea reprezenta realizarea majora pentru R.Moldova, potrivit semnatarului articolului. intre timp, Rusia nu face nimic bun pentru niciuna din tari, considera autorul analizei. Politica sa privind R.Moldova poate fi descrisa ca un atac cu sase componente ostile, care consta in discriminare comerciala, presiune pentru aderare la Uniunea Vamala, agresiune Gazprom, sprijin pentru Transnistria, obstructie prin Biserica Ortodoxa Rusa si o partinire clara in favoarea Partidului Comunistilor.

Relatie conflictuala

Rusia a urmarit, in general, o politica comerciala capricioasa si neprietenoasa fata de R. Moldova. in 2006, a interzis brusc importul de vinuri din R.Moldova, reducand la jumatate exporturile tarii in Rusia. Piesa centrala actuala a politicii Rusiei privind RMoldova este cererea sa ca Chisinaul sa se alature Uniunii Vamale cu Belarus si Kazahstan. Din cauza ca acest lucru va perturba expansiunea comerciala vitala a R.Moldova spre UE si va bloca posibilitatea unui acord de liber schimb benefic cu UE, niciun guvern responsabil al R.Moldova nu va putea face acest lucru, mai ales ca Uniunea Vamala nu ofera nicio garantie impotriva masurilor protectioniste frecvente ale Rusiei. Desi R.Moldova a cedat controlul si dreptul de proprietate al gazoductelor sale Gazpromului, nu a primit nimic in schimb. Gazprom cere in continuare preturi exorbitant de ridicate la gaze de peste 400 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, mult mai mult decat percepe clientilor din UE. Lectia evidenta este ca orice concesie facuta Rusiei va fi pedepsita de Moscova cu cereri suplimentare, potrivit autorului analizei.

Problema transnistreana

Transnistria este adesea descrisa ca ”un parc tematic” sovietic, dar conducatorii ei incearca sa justifice semi-autonomia teritoriului lor ca pe o ”oda” pentru armata imperiala rusa. Transnistria ramane in afara jurisdictiei Chisinaului, din cauza prezentei a 1.000 de soldati rusi, pe care Kremlinul ii clasifica drept forte de mentinere a pacii, la fel ca in Abhazia si Osetia de Sud. Transnistria nu plateste pentru gazul sau, pe care il obtine efectiv gratuit de la Gazprom. Transnistria nu a pastrat sistemul economic sovietic sau proprietatea de stat. Dimpotriva, arata ca un capitalism monopolist intr-o singura familie. Totul pare sa apartina companiei numita sugestiv ‘Sheriff’. Aceasta detine supermagazine, benzinarii precum si marea fabrica de coniac si vin, in timp ce a construit un impresionant palat al sporturilor pentru locuitorii din Tiraspol. Se spune ca fiul fostului lider transnistrean Igor Smirnov controleaza Sheriff. R. Moldova este doar un exemplu al politicii auto-distructive a Rusiei in spatiul post-sovietic. Uniunea Vamala nu aduce beneficii Rusiei ci ii instraineaza pe toti. Drept consecinta, doar opt tari care fac parte din Comunitatea Statelor Independente (CSI) au semnat acordul recent multilateral de liber schimb si numai Rusia si Belarus l-au ratificat. Dupa cererile dure adresate de Putin la Taskent, ca Uzbekistanul sa semneze noul acord de liber schimb, presedintele uzbek Islam Karimov a decis sa scoata tara sa din Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva. Politica Rusiei in spatiul post-sovietic este costisitoare pentru toti, dar mai ales pentru Rusia, deoarece face ca tarile din CSI sa nu aiba de ales decat sa intoarca spatele Rusiei. Nu este surprinzator ca R.Moldova face tot ce poate pentru a ajunge mai aproape de UE, conchide analistul.