Moscova si Kievul exclud Chisinaul din negocierile privind Transnistria

, , , , , , ,
 

"Statalitatea" transnistreana, salvata de axa Moscova-Kiev

"Statalitatea" transnistreana, salvata de axa Moscova-Kiev

Federatia Rusa şi Ucraina văd reglementarea conflictului transnistrean doar în baza integrităţii teritoriale a Moldovei şi pe calea unui dialog paşnic, relateaza mass-media rusa, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, citand surse oficiale de la Moscova. Cotidianul rus „Kommersant” subliniaza că „Declaraţia despre reglementarea conflictului transnistrean” va fi semnată de preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev şi preşedintele Ucrainei, Victor Ianukovici, în cadrul şedinţei comisiei interstatale a celor două ţări, care se va desfăşura la mijlocul lunii mai 2010 în cadrul primei vizite oficiale a lui Medvedev la Kiev. „În cadrul viitorului summit preşedinţii celor două ţări intenţionează să semneze o poziţie comună pe mai multe subiecte internaţionale. Cei doi şefi de stat planifică să semneze două declaraţii comune: cu privire la reglementarea conflictului transnistrean şi despre iniţiativa rusă pentru elaborarea Acordului pentru securitatea europeană“, scrie ziarul, citand surse oficiale. Publicatia mai mentioneaza că, în „Declaraţia despre reglementarea transnistreană”, „părţile vor confirma intenţia de a obţine soluţionarea problemei transnistrene pe cale paşnică şi în baza integrităţii teritoriale a Moldovei“.

Cartea ucraineana

Ucraina susţine integritatea teritorială a Moldovei şi acordarea unui statut special regiunii transnistrene, a declarat recent preşedintele ucrainean Victor Ianukovici, în cadrul unei discuţii cu ministrul de externe al Kazahstanului, ţară care deţine în prezent preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Ianukovici s-a pronunţat pentru relansarea negocierilor în formatul 5+2, relateaza surse oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Preşedintele Ucrainei Victor Ianukovici a subliniat că regiunii transnistrene trebuie să i se acorde un statut special, dar că trebuie respectată integritatea teritorială a Republicii Moldova. După cum afirmă Ianukovici, este importantă relansarea negocierilor politice în conflictul transnistrean, în formatul 5+2, – cu participarea Chişinăului, Tiraspolului, Moscovei, Kievului şi OSCE, având Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii – în calitate de observatori.
Problema transnistreană a fost abordată la Kiev – în discuţiile preşedintelui ucrainean cu ministrul de Externe al Kazahstanului, ţară care asigură preşedinţia OSCE.
Conform surselor diplomatice apropiate OSCE, vizita preşedintelui OSCE are scopul de impulsiona dialogul privind soluţionarea conflictului, diferendul transnistrean urmand sa fie unul din principalele subiecte discutate la summitul OSCE din capitala kazahă Astana, care se va desfasura la sfarsitul anului 2010.

Santaj rus

“În legătură cu nefinalizarea procedurilor constituţionale pentru formarea conducerii Republicii Moldova, după alegerile parlamentare care au avut loc anul trecut, mai rămâne nerealizat potenţialul în reglementarea înţelegerilor cuprinse în declaraţia făcută de conducătorii Moldovei şi regiunii Transnistrene la Moscova pe 18 martie 2009“, a declarat saptamana trecuta reprezentantul oficial al MAE al Rusiei, Andrei Nesterenko. Acesta a subliniat ca Moscova, împreună cu intermediari din Ucraina şi OSCE întreprind măsuri suplimentare pentru a aduce Chişinăul şi Tiraspolul la masa de negocieri în formatul “5+2“. “În contactele sale cu Chişinăul şi Tiraspolul, Moscova discută, întotdeauna, despre reglementarea conflictului transnistrean şi păstrarea stabilităţii pe Nistru în cadrul operaţiunii existente de pacificare din regiune“, a menţionat oficialul rus.
“Recent, la Moscova au avut loc întâlniri cu reprezentanţii politici ai părţilor din conflict – vicepremierul Republicii Moldova, Victor Osipov şi ministrul de Externe al Transnistriei, Vladimir Iastrebceak, în cadrul cărora au fost discutate problemele activităţii grupurilor de lucru pentru consolidarea încrederii în domeniul social-economic“, a informat Nesterenko. “În prezent, Rusia alături de intermediari din Ucraina şi OSCE, precum şi de observatorii din UE şi SUA, întreprind paşi suplimentari pentru reîntoarcerea Tiraspolului şi Chişinăului la masa de negocieri în formatul “5+2“, a mai adăugat diplomatul rus.
Potrivit sursei citate, vizita în Moldova a preşedintelui în exerciţiu al OSCE, ministrul kazah de Externe, Kanat Saudabaev, care a avut loc pe 1 aprilie, a avut drept scop crearea premizelor pentru reluarea negocierilor şi consolidarea practicii contactelor directe între reprezentanţii politici de pe ambele maluri ale Nistrului.

Reduta transnistreana

Şeful direcţiei pentru politică externă din nerecunoscuta republică nistreană, Vladimir Iastrebceak, a declarat recent că în cadrul vizitei preşedintelui în exerciţiul al OSCE, ministrul Afacerilor Externe al Kazastanului, Kanat Saudavaev, în regiunea transnistreană, s-a discutat şi despre o eventuală întrevedere dintre liderii de la Chişinău şi Tiraspol “la nivel de dialog general“. “Întrebarea a fost discutată în termeni incerţi, adică la nivel de dorinţe şi bune intenţii a fiecărei părţi, la nivel de dialog general“, a declarat Iastrebceak, accentuând că “este prematur să se vorbească despre ceva concret“. „Era vorba despre faptul că ar fi bine să fie organizată o atare întâlnire, dar accentuez că despre careva parametri concreţi, cum ar fi invitaţia pentru data de 28 aprilie, sau 25 mai, aşa ceva nu s-a discutat“, a menţionat sursa citată, concluzionând că “în general a fost ridicată întrebarea, dar fără careva termeni concreţi“.
Informaţia despre o eventuală întrevedere dintre liderii de la Chişinău şi Tiraspol a fost făcută publică de către trimisul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru conflicte prelungite, Bolat Nurgaliev. Sursa citată a menţionat într-un interviu acordat agenţiei Trend că ţara sa, în calitate de preşedinte în exerciţiu al OSCE, a propus liderilor din Azerbaidjan şi Armenia, precum şi celor din Moldova şi regiunea transnistreană să se întâlnească pe teritoriu neutru – în Astana.
În acelaşi timp, vicepremierul Moldovei, Victor Osipov, responsabil de reglementarea transnistreană, a respins informaţiile cu privire la o eventuală întrevedere dintre liderii de la Chişinău şi Tiraspol, care ar fi planificată pentru data de 25 mai la Astana, calificându-le drept “o puşcă“ lansată de cineva. “Este o informaţie greşită. O astfel de informaţie nu a fost şi nu putea exista. Dacă cineva a făcut un anunţ de acest gen, atunci a lansat “o puşcă“ cea mai primitivă“, a declarat Osipov pentru agenţia OMEGA, adăugând că “nici nu poate fi vorba“ despre o eventuală întrevedere la nivel de lideri ai Chişinăului şi Tiraspolului.

Refuz separatist

Anterior, regimul de la Tiraspol a dezmintit afirmatiile vicepremierului pentru reintegrare din guvernul de la Chisinau, Victor Osipov, care a declarat ca pana la sfarsitul anului vor fi reluate negocierile in formatul “5+2″ pentru reglementarea diferendului transnistrean. In comunicatul serviciului de presa al ministerului transnistrean de Externe, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, se arata ca la reuniunea recenta de la Viena “s-a vorbit despre crearea conditiilor, iar nu despre stabilirea termenelor in care pot fi reluate intrevederile oficiale”. “Poate fi vorba despre determinarea parametrilor şi de termenele necesare pentru tratament, dar nu de data de insanatoşire”, a subliniat ministerul transnistrean de externe, care a indemnat partenerii moldoveni “sa urmeze principiile convenite şi sa nu confunde visurile cu realitatea”.

Intalniri degeaba

In opinia oficialilor separatisti, “cele trei intrevederi neoficiale care mai urmeaza a avea loc in formatul “5+2″ prea putin probabil sa devina “oficiale”, daca nu vor fi create conditiile necesare in acest sens”. In comunicatul de presa citat se mai precizeaza ca declaratiile reprezentantului moldovean se deosebesc de pozitia oficiala a Republicii Moldova, care a fost adusa la cunoştinta participantilor la intalnire la fel de catre acest reprezentant. La intrevederea “partea moldoveana a declarat oficial ca urmareşte pe deplin intelegerile convenite anterior, incepand din iulie 1992 pana in martie 2009″. In acelaşi timp, dupa reuniune Osipov a declarat pentru jurnalişti ca multe documente au pierdut din actualitate şi trebuie revizuite.
“Orice tentative ale partilor din negocierile pentru reglementarea relatiilor moldo-transnistrene trebuie sa se sprijine nu pe conjunctura politica interna, ci pe intelegerile reale şi pe mecanismul garantat de realizare a lor” mai subliniaza ministerul transnistrean de externe.

Sprijin rusesc

Rusia va sprijini financiar Transnistria, in acest an, cu 200 de milioane dolari, reprezentand peste jumatate din bugetul anual al regiunii separatiste a Republicii Moldova, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pana in acest moment, Transnistria a primit prima transa a ajutorului rusesc, in valoare de aproximativ 7 milioane de dolari.
Cele 7 milioane de dolari vor fi folosite, potrivit deputatilor din Sovietul Suprem de la Tiraspol, pentru achitarea restantelor la pensii din primul trimestru si pentru majorarea acestora, in conditiile in care acestea se cifreaza, in prezent, in medie, la 60 de dolari pe luna. De asemenea, vor fi suplimentate fondurile destinate diferitelor institutii medicale si de invatamant aflate sub jurisdictia regimului separatist.
Reamintim ca acesta este al treilea an in care Rusia sprijina financiar Transnistria, dar sumele alocale nu au depasit, pana in prezent, 55 de milioane dolari.

Bani anti-scut

Chisinaul considera ca acest sprijin financiar reprezinta rasplata pentru avanpostul pe care Rusia l-ar putea crea in Transnistria, ca o contrapondere la sistemul american de aparare aeriana din Romania, relateaza mass-media locala. „Este pretul pentru viitorul avanpost pe care Rusia l-ar putea amplasa in Transnistria, daca in Romania vor fi dispuse elemente ale scutului american antiracheta” au declarat, pentru Nezavisimaia Gazeta, surse din Parlamentul de la Chisinau.
„Mai degraba este rasplata pentru supunerea fata de Moscova”, a comentat si analistul politic Arcadie Barbarosie, directorul Institutului pentru Politici Publice. In opinia acestuia, nu este vorba despre un avanpost real, ci despre un simbol. Iar cele 200 de milioane de dolari sunt pretul acestui simbol, de care Moscova are nevoie in dialogul sau cu Washingtonul pe marginea amplasarii scutului american.
„In caz contrar, Moscova ar trebui sa recurga la o deteriorare a relatiilor cu Ucraina, care nu va privi cu ochi buni consolidarea prezentei militare a Rusiei de-a lungul granitelor sale, manevra capabila sa provoace procese separatiste in Crimea si in estul Ucrainei” a explicat politologul moldovean pentru mass-media rusa.

Presiuni separatiste

„Ziaristul Ernest Vardanean nu este prima persoană reţinută abuziv de oficialii de la Tiraspol” a declarat pentru mass-media de la Chisinau consilierul prezidenţial, Ştefan Urâtu. El a mai spus că autorităţile moldovene vor face eforturi pentru eliberarea jurnalistului Vardanean. Consilierul prezidenţial a mai declarat că a cerut procuraturii să deschidă un dosar penal în cazul Vardanean. În opinia lui, autorităţile nerecunoscute de la Tiraspol se fac vinovate de răpirea şi detenţia ilegală a jurnalistului. Urâtu consideră că soarta jurnalistului depinde de o decizie a Moscovei.
Reamintim că ziaristul Ernest Vardanean, angajat al agentiei de presa de limba rusa Novai Reghion, a fost reţinut de autorităţile transnistrene pe 7 aprilie şi acuzat de înaltă trădare şi spionaj, mandatul sau fiind prelungit pentru doua luni de justitia separatista.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *