Moscova lanseaza operatiunea “Lupu contra vinuri”

de | sept. 21, 2010 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Cu o situatie economica care o plaseaza printre cele mai sarace tari din Europa, Republica Moldova se confrunta, in ultima vreme, cu presiuni economico-politce fara precedent din partea Federatiei Ruse. Apropierea Chisinaului de Uniunea Europeana si de Bucuresti a facut ca Moscova sa lanseze o campanie agresiva de discreditare a produselor agro-alimentare pe care R.Moldova, in mod traditional, le exporta in Federatia Rusa.

Marian Lupu, arma politica a Kremlinului impotriva R.Moldova

Marian Lupu, arma politica a Kremlinului impotriva R.Moldova

Cu o situatie economica care o plaseaza printre cele mai sarace tari din Europa, Republica Moldova se confrunta, in ultima vreme, cu presiuni economico-politce fara precedent din partea Federatiei Ruse. Apropierea Chisinaului de Uniunea Europeana si de Bucuresti a facut ca Moscova sa lanseze o campanie agresiva de discreditare a produselor agro-alimentare pe care R.Moldova, in mod traditional, le exporta in Federatia Rusa. Preponderent ancorata in economia CSI, Moldova are o piata de desfacere foarte rigida, situatie care o face extrem de vulnerabila la orice atac din partea Kremlinului, care, de ani buni, foloseste discretionar aplicarea embargourilor, de cate ori este nemultumit de politicile de la Chisinau. Desi, in ultimul an, conducerea pro-europeana de la Chisinau a inteles ca este nevoie de o diversificare a pietelor de desfacere pentru produsele sale, producatorii autohtoni inca se confrunta cu mari dificultati in penetrarea spatiului UE. In ciuda promisiunilor venite din partea oficialilor europeni privind dublarea cotei pentru vinurile moldovenesti, aceasta nu reprezinta o solutie pentru rezolvarea problemelor actuale, mai ales ca acest lucru se va intampla de abia din 2012. De asemenea, solutia orientarii atentiei catre piata din Romania nu este nici ea foarte promitatoare, avand in vedere dificultatile economico-financiare cu care se confrunta Bucurestiul si care au dus la o scadere drastica a consumului. Cu toate ca este foarte promitatoare si ar putea inlocui total piata rusa, piata chineza este, in prezent, putin accesibila, initiativele in acest sens aflandu-se in stadiu incipient. In consecinta, intra tot in categoria solutiilor pe termen lung.

Marian Lupu, omul prin care Moscova vrea sa rezolve problema

In tot acest timp, odata cu apropierea datei alegerilor anticipate, Moscova isi amplifica presiunile nu doar din exterior, dar si din interior, acordand credit unor personaje politice pe care le promoveaza si le sustine in mod constant. Unul dintre cele mai importante este chiar Marian Lupu, presedintele Partidului Democrat si unul dintre cei patru lideri ai Aliantei pentru Integrare Europeana, aflata acum la guvernare.
Astfel, in ciuda eforturile diplomatice ale guvernului R.M., Rusia a ramas de neclintit in decizia sa de a ingreuna patrunderea pe piata interna a vinurilor si produselor agricole. In schimb, intors recent de la Moscova, unde a semnat un acord de colaborare intre Partidul Democrat din Moldova si Partidul Rusia Unita a premierului Vladimir Putin, Marian Lupu a promis ca exportul de vinuri moldovenesti in Federatia Rusa va fi deblocat in scurt timp. Mesajul Kremlinului este foarte limpede: daca votati PDM si pe Marian Lupu, o sa va cumparam din nou produsele.
Potrivit liderului PDM, in cadrul intrevederii de la Moscova, presedintele Consiliului Suprem al Rusiei Unite, Boris Grizlov, a anuntat ca o serie de fabrici de vinuri din Moldova, care au fost inspectate de Rospotrebnadzor, vor obtine in timpul cel mai apropiat permisiunea de a exporta pe piata Federatiei Ruse. De asemenea, mai sustine Lupu, daca pana in prezent exportul de vinuri se facea conform principiului unui ghiseu unic, prin terminalul de la Solntevo, in scurt timp, va fi deschis inca un punct de import al vinurilor moldovenesti – la Sankt Petersburg, ceea ce va facilita exportul pe piata rusa. Iar totul va fi posibil, bineinteles, datorita “eforturilor” sale in a-i convinge pe reprezentantiii partidului condus de Vladimir Putin. Mai ales ca Boris Grizlov a declarat ca semnarea Acordului va contribui la aprofundarea relatiilor de cooperare atat intre cele doua partide, cat si la nivel de state si, potrivit oficialului rus, implementarea acestuia va duce la imbunatatirea relatiilor bilaterale politice si economice.

Relatii economice dificile

Sectorul vitivinicol reprezinta o ramura importanta pentru economia moldoveneasca, reprezentand aproximativ 25% din Produsul Intern Brut. Cel mai inalt nivel de dezvoltare a sectorului vitivinicol a fost atins in prima jumatate a anilor optzeci ai secolului trecut, cand suprafata viilor in gospodariile producatoare de struguri era de 220 mii ha, recolta medie de struguri – circa 6,3 t/ha, iar recolta globala – 1150 mii tone. Pe parcursul ultimilor 15 ani, suprafata viilor s-a redus aproape de doua ori, productivitatea lor – cu o treime, iar recolta globala de struguri – de 2,3 ori. Sectorul a fost afectat de prohibitia la alcool impusa de ultimul lider sovietic, Mihai Gorbaciov, ulterior – privatizarea defectuoasa la inceputul anilor 90, ingheturile din iarna 1996-1997, embargoul rus la vinuri din anul 2006. In prezent, Republica Moldova dispune de 145 mii ha plantatii viticole, din care circa 107,5 mii ha sau 74 la suta se afla in intreprinderi agricole si gospodarii taranesti, iar restul – in gospodariile auxiliare ale populatiei.
Potrivit rapoartelor europene, profilul geografic al comertului exterior al Republicii Moldova a suferit schimbari mari in perioada 1995-2007, desi procesul a fost mult mai lent decat in alte state aflate in tranzitie. In 1995, Moldova era aproape complet dependenta de piata traditionala a CSI (in principal Rusia, Ucraina, Belarus, si Kazakstan) cu 70% din importuri si 63% din exporturi. Incepand cu anul 2007, comertul exterior a devenit mai echilibrat, statele CSI furnizau 36% din importurile Republicii Moldova si absorbeau 41% din exporturi. Intr-o oarecare masura acesta este rezultatul restrictiilor comerciale impuse de Rusia pentru Moldova in 2005-2006. Ca urmare a inrautatirii relatiilor politice cu Moldova, Federatia Rusa a intrerupt importurile de legume si de produse animaliere (in 2005), iar apoi si de alcool (martie 2006) din Moldova. Embargoul comercial a avut un efect devastator asupra multor fermieri, companii prelucratoare si a producatorilor de vinuri.

Livrari reduse

In anul 2009 livrarile de produse vinicole moldovenesti in Rusia au fost de noua ori mai mici decat in 2005, care a fost cel mai favorabil an pentru producatorii autohtoni de alcool. Vinificatorii moldoveni au livrat in 2009, in Rusia, cel mult 23 milioane de litri  de vin. Cu toate acestea, Moldova detinea pozitia a treia printre exportatorii de vinuri pe aceasta piata – 12,3%. Pana in anul 2006, cand Rusia a stabilit embargou la produsele vinificatiei moldovenesti, Chisinaul livra anual in Federatia Rusa aproximativ 240 milioane de litri de vinuri imbuteliate si peste 2 milioane de litri de coniac si brandy. La volumul importurilor in Rusia coniacurile moldovenesti s-au situat, in 2009, pe locul doi, dupa cele frantuzesti.
De asemenea, in primele opt luni ale anului 2008, R. Moldova exportase produse alcoolice in valoare de circa 129 de milioane de dolari (in tarile CSI – 111 mil. dolari SUA; in tarile UE – 15,3 mil dolari SUA; in alte tari – 2,4 mil. dolari SUA). Procentual, cota pietei CSI era dominanta si in 2008, absorbind 86,32 % din exportul vinicol moldovenesc. In acelasi timp, pentru prima oara, cota UE atinsese nivelul de 12%, fapt ce confirma situatia ca, in conditii de concurenta egale (oferite de preferinte comerciale si cote de import) vinurile moldovenesti pot concura cu marcile internationale. Topul celor 10 principale piete de desfacere pentru produsele vinicole moldovenesti arata astfel in 2008:
1. Federatia Rusa – 41,2 mil. dolari SUA, 33,5%;
2. Ucraina – 32,1 mil. dolari SUA, 26,2%;
3. Belarus- 24,6 mil. dolari SUA, 24,6%;
4. Polonia- 6,1 mil. dolari SUA, 4,96%;
5. Kazahstan- 3,8 mil. dolari SUA, 2,9%;
6. Romania- 3,6 mil. dolari SUA, 2,9%;
7. Cehia- 1,7 mil. dolari SUA, 1,4%;
8. Azerbaijan- 1,7 mil. dolari SUA, 1,38%;
9. Georgia- 1,2 mil. dolari SUA, 0,99%;
10. SUA- 1,0 mil. dolari SUA, 0,9%.
Cota principalei piete (Federatia Rusa) constituia circa 33% (fata de 86-88% in anii de pana la embargoul din 2006). De asemeena, inca din 2008 se constata o crestere de 3,7 ori a exporturilor vinicole spre China: 376 mii de dolari SUA (in comparatie cu 102 mii, in perioada respectiva a anului 2007). Desi cifra absoluta este destul de mica, tendintele erau deja promitatoare.

Embargoul din 2006

Embargoul pentru vinul moldovenesc si cel georgian a fost impus de Rusia pe 27 martie 2006. Ca si in 2010, Rospotrebnadzor a motivat gestul sau prin faptul ca productia vinicola din Republica Moldova nu corespunde normelor de calitate. Expertii rusi sustineau ca au depistat in vinurile si divinurile moldovenesti o cantitate mare de metale grele si pesticide. Interdictia pentru vinurile din Moldova a dus la o scadere cu 46 la suta a nivelului de productie in cel mai important sector al economiei. Asta deoarece 80 la suta din exporturile moldovenesti aveau ca destinatie Rusia. Un an de interdictii a dus la pierderi totale de aproximativ 180 de milioane de dolari. Exportul productiei vinicole in Rusia a fost reluat pe 1 noiembrie 2007. Insa revenirea vinurilor moldovenesti pe piata rusa nu a fost una triumfala, deoarece locul lor a fost luat de vinurile din alte tari.
Consecintele crizei sunt resimtite si acum. In prezent, in depozitele din Moldova stocate stocate 37 de milioane de decalitri de vin, provenite din recoltele anilor trecuti si estimate la 300 de milioane de dolari. Datoriile vinificatorilor pentru materia prima s-au ridicat la 17,2 milioane de dolari, iar 50 din 130 de intreprinderi si-au declarat falimentul. Pentru a sustine cat de cat producatorii autohtoni, Parlamentul moldovean a adoptat, la sfarsitul lui septembrie 2009, un set de amendamente la Legea cu privire la vita-de-vie si vin. Noile prevederi permit vanzarea vinului in vrac.

Interdictie contestata

Initial, s-a crezut ca actiunile Rusiei, prin medicul ei sanitar principal, seful „Rospotrebnadzor”, Ghenadi Oniscenco, pareau argumentate. Apoi a urmat ordinul de confiscare si distrugere a tuturor produselor alcoolice care provin din Moldova, precum si interzicerea importurilor. Totodata, conducerea moldoveana nu a primit nici un act care sa confirme calitatea proasta a vinurilor moldovenesti. In loc ca marfurile retrase din reteaua de comert, circa 200 mln., sticle, sa le fie returnate proprietarilor, acestea au inceput sa fie distruse in mod demonstrativ pe poligoane. Actiunile medicului sanitar principal au beneficiat de sustinerea Dumei de Stat, care le-a sprijinit practic unanim. Impotriva hotararii s-au pronuntat doar comunistii Viktor Kuznetov si Anatoli Lokoti, care au mentionat, pe buna dreptate, ca „toata lumea rade de interdictia vinurilor moldovenesti si georgiene”. Actiunile „Rospotrebnadzor” au uluit populatia din Rusia, Moldova, dar si din tarile vecine. Moldova acoperea necesitatile de vinuri brute ale Rusiei in proportie de peste 50%, adica produsul final, vinurile in sticla, erau, in mare parte, imbuteliate in Rusia. Si atunci, chiar vinificatorii rusi se fac responsabili de ceea ce toarna in sticle si in ce proportii. Obtinand sprijinul Dumei de Stat, Oniscenco nu mai califica vinurile si divinurile moldovenesti decit ca „lichide cu continut de alcool”. Totodata, nu se spunea nimic despre faptul ca toate bauturile care veneau din Moldova erau verificate chiar de structura lui, „Rostest”, si cucereau constant distinctii prestigioase la expozitii si concursuri, inclusiv in Rusia.

Lovitura iremediabila economiei moldovenesti

Pierderea pietei ruse a dat o lovitura iremediabila economiei moldovenesti. In perioada ianuarie-septembrie 2006, productia de vinuri imbuteliate s-a redus de aproape 2 ori comparativ cu aceeasi perioada a anului 2005, de la 18,079 mln. decalitri pana la 7,338 mln. decalitri, productia de vinuri spumante si gazificate – de la 9,405 mln. pana la 3,809 mln. sticle. In 9 luni, au fost exportati 6,4 mln. decalitri de vin de struguri imbuteliat (-64%). Vinzarile de vinuri spumante si spumoase peste hotare s-au redus cu 78%, exporturile de divinuri – cu 30%, acestea fiind comercializate intr-o cantitate de 383,5 mii decalitri, in valoare de $14,4 mln. Exporturile de vodca, brandy, alte bauturi alcoolice tari s-au redus de aproape 2 ori, iar de distilate de vin si divinuri in vrac – cu 18%. Au crescut nesemnificativ doar vinzarile de vinuri brute si divinuri in vrac peste hotare – pana la 6,7 mln. decalitri (in valoare de $34,9 mln.). In total, pana la inceputul lunii octombrie, companiile vinicole au exportat produse in valoare de $126,3 mln. (-45%).
De pe urma inchiderii pietei ruse au avut de suferit fabricile de sticla, cele de producere a cartonului, de poligrafie si alte intreprinderi, chiar legate indirect cu productia vinului. In ansamblu, productia industriala a Moldovei s-a diminuat cu 7%, cresterea PIB-ului s-a incetinit. Toamna, viticultorii s-au confruntat cu problema comercializarii strugurilor, pentru ca capacitatile fabricilor erau aproape pline si achizitiile s-au redus dramatic.

Arma preferata a Kremlinului si in 2010

Metoda embargoului in cazul produselor moldovenesti ca arma politco-economica a fost folosita cu succes de Moscova, de-a lungul timpului. Insa ea revine in actualitate. Astfel, saptamana aceasta, serviciul rus de Supraveghere Veterinara a inasprit controlul exporturilor de carne de vita provenita din Republica Moldova. Asta dupa ce Rosselhoznadzor ar fi depistat substante nocive in produsele din carne, provenite de la intreprinderea Mistor-Bras din Ungheni. Totodata, Serviciul sanitar rus a impus restrictii asupra importurilor de carne provenite de la 14 fabrici din sase tari.
De asemenea, recent, Federatia Rusa a cerut Belarusului si Kazahstanului sa ia masuri pentru a impiedica patrunderea pe piata ruseasca a vinurilor si apei minerale provenite din Republica Moldova si Georgia. Ghenadi Oniscenko, seful organizatiei ruse pentru protectia consumatorilor, Rospotrebnadzor, a declarat ca aceasta cerere a fost formulata in cadrul Uniunii Vamale din care fac parte Rusia, Belarus si Kazahstan. “Tinand cont de legile Uniunii Vamale ruso-kazaho-belaruse, ne-am informat partenerii, conform regulamentelor pe care le-a adoptat, ca folosirea unor produse este restrictionata in tara noastra. Le-am cerut sa ia masuri pentru a impiedica intrarea pe teritoriul rus a vinurilor si apelor minerale din Moldova si Georgia”, a declarat pentru Interfax Ghennadi Oniscenko, seful Protectiei consumatorilor din Rusia, Rospotrebnadzor. Potrivit acestuia, cererea nu insemana ca Rusia isi “impune vointa” asupra Belarusului si Kazahstanului, pentru a restrange drepturile lor de a folosi aceste produse, ci doar isi “exercita un drept” ca membru al Uniunii Vamale, relata presa regionala, preluata de agentia KARADENIZ PRESS. “Aceasta nu inseamna ca ne impunem vointa (n.r. Belarusului si Kazahstanului) si ca le restrangem dreptul de a folosi aceste produse, dar suntem indreptatiti sa le cerem sa ia toate masurile pentru ca aceste produse sa nu poata ajunge pe teritoriul rus. Ne-am exercitat acest drept”, a explicat Oniscenko. Este prima data cand Moscova foloseste Uniunea Vamala ca unealta politica impotriva altor state. Incluzand Belarusul si Kazahstanul, Rusia poate spori presiunile asupra R. Moldova si Georgiei.

Razboiul vinului

La inceputul lunii iulie 2010, Moscova a blocat cateva transporturi importante de vinuri la vama, anuntand ca acestea contin produse chimice extrem de nocive. Insa acest gest a fost pus pe seama iritarii Moscovei in legatura cu semnarea de catre presedintele Mihai Ghimpu a decretului privind declararea datei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupatiei sovietice. Cu jumatate de gura, autoritatile ruse si moldovenesti recunosc, totusi, ca problema vinurilor reflecta si o atitudine politica a Moscovei fata de guvernarea proeuropeana de la Chisinau. “Sigur ca exista implicatii politice, asta este realitatea” a declarat Valeriu Lazar, ministrul economiei. Valeriu Lazar spune ca diversificarea pietelor de export este o solutie pentru vinurile moldovenesti, dar una care nu poate avea efecte imediate, in timp ce amenintarea ruseasca ar fi o lovitura contondenta, cu efecte imediate. “Pe termen scurt, noi nu putem face abstractie de piata Federatiei Ruse. Fara indoiala, preocuparea noastra este sa diversificam pietele de desfacere. Si lucrul acesta o sa se intample, dar reorientarea fluxurilor comerciale da efecte in 5 in 10, in 15 ani de zile; niciodata nu da efecte pe termen scurt” a declarat Valeriu Lazar. Pietei europene ii revin in acest moment 14% din cantitatea de vinuri exportate de Republica Moldova, printre principalii consumatori fiind si Romania, iar, pentru anul viitor, Uniunea Europeana a promis dublarea cotei de import pentru vinurile moldovenesti. Conform datelor Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, Republica Moldova se numara printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume, bauturile alcoolice constituind, anul trecut, 13% din totalul exporturilor. Cu aproape 150.000 de hectare de vii, Republica Moldova produce anual 16 milioane decalitri de vin. In prezent, producatorii au stocat aproximativ 30 milioane decalitri de vin, echivalentul a doua productii anuale. Daca inainte de primul embargo rusesc, impus in 2006, Republica Moldova livra Rusiei 80% dintre vinurile sale, in 2009, cota pe aceasta piata a scazut la putin peste 30%. Chiar daca dependenta de piata ruseasca s-a redus in ultimii ani, totusi, impactul unui eventual nou embargo rusesc ar fi unul semnificativ pentru economia moldoveneasca. Gheorghe Arpentin, presedintele Uniunii Oenologilor din Republica Moldova, a mai declarat ca multe fabrici de vinuri ar putea sa nu reziste acestui embargo, in conditiile in care depozitele sunt pline, multi producatori au credite de achitat la banci, iar in conditiile crizei, sursele de creditare au devenit aproape imposibil de accesat.

Cota dublata in UE

Cota acordata vinurilor moldovenesti pe piata Uniunii Europene (UE) va fi dublata, a declarat Dacian Ciolos, Comisar European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, in cadrul intrevederii cu premierul Republicii Moldova, Vladimir Filat. In cadrul dialogului, premierul Filat a solicitat suportul Comisarului in majorarea cotei de export a vinurilor moldovenesti pe piata comunitara, mentionand ca ramura vitivinicola este una de prima importanta in economia nationala si ca un atare pas ar contribui la revigorarea acestei ramuri. Dacian Ciolos a precizat ca toate demersurile necesare in acest sens au fost facute, urmand ca in scurt timp sa demareze procedurile specifice unor astfel de situatii. Comisarul european Stefan Fule, de asememea, a mentionat ca UE este gata sa acorde suport suplimentar Republicii Moldova prin majorarea cotei de export pentru produsele vinicole moldovenesti.

Embargou pe fructe si legume

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Valeriu Cosarciuc, s-a aflat ieri în vizită de lucru la Moscov, unde s-a întâlnit cu ministrul Agriculturii Federaţiei Ruse, Elena Scrinnic, anunţă serviciul de presă al Guvernului de la Chisinau, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Printre oficialii cu care s-a întâlnit ministrul a fost şi Alexei Dancvert, şeful Serviciului de Stat al Rusiei, responsabil pentru calitatea produselor de origine vegetală importate (Rossel’hoznadzor). Toţi cei 140 de agenţi economici din ţara noastră, incluşi în lista exportatorilor de fructe şi legume din Rusia, au fost acceptaţi de Rossel’hoznadzor. Astfel, pe parcursul săptămânii curente în R. Moldova se va deplasa un grup de specialişti de la Rossel’hoznadzor pentru a lua cunoştinţă şi a studia mai îndeaproape activitate întreprinderilor moldoveneşti exportatoare de fructe şi legume în Rusia.
Dupa scandalul vinului, Rusia a restrictionat si importul produselor agricole din Republica Moldova pentru mai multi producatori autohtoni. Reprezentantii Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare au convocat anterior intr-o sedinta producatorii autohtoni de fructe si legume, pentru a discuta despre decizia rusa de a interzice importul acestor produse. Sedinta s-a desfasurat cu usile inchise. “Din 177 de exportatori care aveau dreptul sa duca fructe si legume in Rusia, doar 36 mai au voie sa faca asta. Lista de 36 a fost stabilita de rusi, dar nimeni nu cunoaste aceste firme”, a declarat reprezentantul unei firme, care a participat la sedinta. “Rusii pretind ca marfa noastra depaseste normele admisibile in ceea ce priveste pesticidele si nitratii. Firmele cu care colaboram noi nu au avut pretentii in acest sens si nici nu stiu de aceasta interdictie”, a spus aceeasi sursa. Un alt reprezentant al exportatorilor, care a iesit de la sedinta, a mentionat ca zeci de TIR-uri cu fructe si legume sunt blocate in vama Chisinau. Din cauza incertitudinii existente, agentii economici nu primesc certificate de provenienta a marfii. De asemenea, viceministrul Agriculturii si Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat presei ca a fost inaintata o lista de 177 de exportatori, dar rusii au aprobat doar 33 dintre acestia. “Nu ni s-a explicat de ce doar 33. Vom solicita sa fie marit numarul exportatorilor”, a spus Bumacov. “Sa fim mai exacti. Este vorba de limitatrea numarului de companii care au dreptul de a face export a acestor produse, nu este vorba de o interdictie. Incercam sa rezolvam aceasta problema”, a mentionat si prim-ministrul Vlad Filat. Ministrul Agriculturii si Industriei Alimentare, Valeriu Cosarciuc, a declarat ca a cerut Serviciului de Informatii si Securitate sa faca investigatii vizavi de unele din cele 33 de firme, care au fost autorizate de autoritatile rusesti sa exporte fructe si legume in Federatia Rusa.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *