Miza vizitei de luna viitoare a lui Erdogan la Chișinău. Ce ar mai putea „livra” R. Moldova către Turcia

, , , ,
 

Saga venirii președintelui turc Recep Tayip Erdogan la Chisinau este pe cale să fie rezolvată, după recenta expulzare a șapte profesori turci, angajați ai rețelei de licee private Orizont. Regimul de la Ankara îi consideră pe toți adepții mișcării clericului turc Fetullah Gullen, exilat în prezent în SUA, ca fiind teroriști.

După patru amânări în privința venirii lui Erdogan la Chișinău, președintele R. Moldova Igor Dodon a anunțat, marți, că omologul său turc Recep Erdogan va veni într-un final, după scandalul expulzării a șapte profesori turci din rețeaua liceelor private Orizont.

„Dl. [ambasador turc] Gürol Sökmensüer a confirmat faptul că prima vizită oficială în Moldova a dlui Recep Tayyip Erdoğan în calitate de Președinte al Turciei va avea loc în perioada 17-18 octombrie și va include atît evenimente la Chișinău, cît și în Găgăuzia”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook, după întrevederea avută cu ambasadorul turc la Chișinău.

În ceea ce îl privește pe Dodon, relația acestuia cu Ankara este una de căpușare a fondurilor Agenției de Dezvoltare și Cooperare Turcă TIKA.

La începutul acestui an, pe 21 februarie, TIKA a anunțat numele firmelor care se vor ocupa de reabilitatea Palatului Prezidențial din Chișinău, distrus după revolta de la 7 aprilie 2009 împotriva regimului comunist.

Dodon a anunțat începerea lucrărilor pe pagina sa de Facebook încă din 19 decembrie 2017, după întrevederea cu cu viceprim-ministrul turc, Hakan Çavuşoğlu.

Contractul este unul ce valoarează nu mai puțin de 10 milioane de euro și a fost atribuit firmei turcești „Sonbay”

Lucrările ar trebuit să dureze câteva luni, iar deschiderea oficială a Palatul Prezidențial reparat de turci ar fi trebuit să aibă loc undeva în luna mai.

Întrebat mereu despre ce anume va trebui să dea înapoi Republica Moldova pentru această generozitate a lui Recep Erdogan, Dodon a declarat mereu că lucrările sunt făcute doar în baza relațiilor de prietenie dintre Turcia și Republica Moldova. Ce a urmat ulterior a dovedit din nou că nimic nu este gratis.

Înțelegeri la nivel guvernamental

Deși în tot scandalul acesta legat de expulzarea profesorilor turci în afara normelor legale și a drepturilor omului Dodon a fost cel care a luat toate criticile, pe de o parte justificate de graba cu care vrea să se instaleze în noul Palat amenjat de turci, și guvernul R. Moldova are partea sa de implicare în toata aceasta poveste.

În mai 2017, în cadrul vizitei pe care a întreprins-o la Chișinău, premierul turc Binali Yildirim a cerut în termeni foarte drastici închiderea rețelei de licee turce Orizont din R. Moldova, apropiate mișcării lui Gulen.

R. Moldova a susținut întotdeauna autoritățile constituționale ale Republicii Turcia. Le vom susține și în continuare. Noi am reacționat atunci când a avut loc tentativa de lovitură de stat, noi am condamnat actele de teroriste care au avut loc în Turcia și am declarat că suntem solidari cu autoritățile și poporul turc. Am discutat cu premierul Yildirim și subiectul ce ține de unele licee. Trebuie să înțelegeți că R. Moldova are propriul său cadru legal și toate instituțiile din domeniul educației trebuie să respecte și să se conformeze acestuia”, a menționat premierul Filip.

Pavel Filip a delegat atunci responsabilitatea cercetării acestor acuzații către instituțiile de profil asupra rețelei celor cinci licee turcești care activează în R. Moldova de peste 24 de ani, fiind recunoscută ca una dintre cele mai bune instituții de învățământ din R. Moldova.

În același timp, dacă sunt evidențe, desigur că noi așteptăm experții din Turcia să vină și să ia legătura cu instituțiile de forță, cum ar fi Serviciul de Informații și Securitate sau Ministerul Afacerilor Interne, astfel ca să putem aborda această întrebare exact în albia legală”, declara atunci premierul Pavel Filip.

În iulie 2018, Guvernul R. Moldova anunță că Arena Chișinău, o sală polivalentă de mari dimensiuni, ar urma să fie construită de firma turcească Summa. Aceasta are experiență în R. Moldova, după ce a construit și refăcut hotelul Radisson Blue (Hotel Leogrand), Shopping Malldova Shopping Center, prima clinică medicală privată Medpark din Moldova sau clădirea Aeroportului Internațional Chișinău.

Au urmat apoi, în septembrie 2017, o vizită la Ankara a președintelui Parlamentului, Andrian Candu, urmat de Vladimir Plahotniuc, președintele PD, acolo unde cei doi unde s-au întâlnit, inclusiv, cu președintele Erdoğan.

La numai circa două luni, în noiembrie 2017, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a demarat căutarea probelor în baza a două articole din Codul Penal al R. Moldova: „finanțarea terorismului” și „recrutarea, instruirea, beneficierea de instruire sau acordarea de alt suport în scop terorist”. Dosarul viza conducerea rețelei de licee „Orizont”.

Rendez-vouz cu iz politic pe aeroport

În martie 2018, Dodon avea să se întâlnească rapid în aeroportul Ataturk din Istanbul cu omologul său turc, după ce Dodon efectuase o vizit în Asia Centrală.

Am avut o intrevedere neplanificata cu presedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan la aeroportul din Istanbul. Am discutat despre mai multe subiecte, inclusiv relatiile bilaterale dintre tari, situatia din regiune. In cadrul discutiei am multumit pentru suportul acordat pentru reparatia cladirii presedintiei. Presedintele Erdogan a mentionat ca intetioneaza sa viziteze Republica Moldova in timpul cel mai apropiat, la invitatia mea. Aceasta fiind prima sa vizita oficiala in tara noastra in calitate de Presedinte”, scrie Dodon pe pagina sa de Facebook despre aceasta intalnire.

La nici două săptmâni după această, directorul general al liceului „Orizont”, Turgay Șen avea să fie reținut pe aeroporturi din Chișinău, dar eliberat câte ore mai târziu, după ce a cerut azil politic în R. Moldova. El a fost reținut de către lucrătorii Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al R. Moldova, iar, ulterior, a fost transferat în custodia Procuraturii Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale PCCOCS.

După câteva ore de discuţii, acesta a fost eliberat, atribuindu-se statutul de bănuit. De asemenea, presa a citat surse din anturajul lui Turgay Şen care au comunicat că citaţia înaintată acestuia opera cu motive legate de finanţarea terorismului.

În cele din urmă, al scurt timp după incident, Șen a părăsit R. Moldova cu destinația Kosovo.

Profesori, acuzați de terorism

Dacă Turgay Șen a reușit să scape, nu același lucru l-au reușit alți șapte colegi profesori ai lui Turgay Șen din aceeași rețea de licee Orizont din Republica Moldova. Pe data de 6 septembrie aceștia au fost luați de către SIS și deportați ilegal din R. Moldova, într-o operațiune coroborată cu serviciile secrete turcești MIT.

Aceștia au fost luați pe sus de pe stradă, sau chiar din casele lor și de lânga familiile lor, fără nicio explicație, urcați într-un avion și trimiși în doar câteva ore în Turcia.

După o reacție puternică din partea Occidentului – din SUA și UE – autortiățile R. Moldova a încercat să explice stângaci că profesorii expulzați ar fi avut legături cu grupări islamiste, iar președintele Parlamentului Andrian Candu a afirmat chiar că aceștia ar fi avut deschise dosare de urmărire chiar din 1997.

Cu toate acestea, activiștii pentru drepturile omului îl contrazic.

„Noi ca juriști, nu am putut înțelege ce s-a întâmplat. În plus la toate, au mai apărut între timp și niște detalii, spre exemplu în data de 8 septembrie, în ziua de sâmbătă a avut loc ședința Comisiei parlamentare [pentru securitate națională].

Ulterior, domnul Candu a susținut și un briefing în care a afirmat că există dosare încă din anul 1997, iar la câteva zile distanță domnul președinte Vladimir Voronin a afirmat într-o emisiune televizată că niciodată nu ar fi primit de la SIS vreun raport precum că aceste persoane ar fi bănuite de acte de terorism.

Și atunci, să admitem din nou – cu ghilimele – că statul are grijă de securitatea cetățenilor săi, atunci de ce ar fi admis ca pe teritoriul țării să există timp de 20 de ani un astfel de pericol iminent?”, a declarat directoarea Amnesty International Moldova, Cristina Pereteatcu, într-un interviu pentru Balkan Insight.

Încă o „listă neagră” extinsă, posibil „racket” pentru afaceri de oameni

Ea a mai spus că autortiățile de la Chișinău ar avea de fapt o listă mai largă de circa 48 de persoane de naționalitate turcă care ar urma să fie expulzate din R. Moldova, compusă nu numai din profesori, dar și alte ocupații, în special oameni de afaceri.

„Vreau să vă spun că la ora actuală se vehiculează că ar urma să fie expulzați/deportați/sau nici nu știu cum să numesc acest lucru, încă 48 de persoane din R. Moldova. Acestea ar fi persoanele aflate pe „o listă neagră” care nu sunt numai de la liceul Orizont, dar desfășoară și alte activități în R. Moldova, precum oameni de afaceri. Dar toți de naționalitate turcă și care nu sunt plăcuți regimului Erdogan.

Lista va fi mai lungă. Pentru noi este deja prea complicat că verificăm cum se va întâmpla și cine sunt ei mai exact. Dacă ar fi să compar cu alte încălcări care au avut loc în R. Moldova, aceasta a stârnit mari semne de întrebare. Foarte mulți oameni și-au manifestat simpatia în legătură cu acest caz”, a mai spus directoarea ONG-ul internațional menționat ce luptă pentru drepturile omului.

Cristina Pereteatcu a mai sugerat că toate aceste operațiuni ilegale de expulzare și deportare pe care Chișinăul le face fără a avea bază legală induce automat o stare de teamă și în rândul cetățenilor R. Moldova privind siguranța și drepturile lor.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *