Balcanii de Vest, pe agenda strategica a Uniunii Europene

Toti vecinii Romaniei sunt sau isi doresc sa fie membri ai UE. Doar pe vremea Imperiului Roman isi mai doreau vecinii sa devina cetateni ai Romei, altfel imperiile nu prea sunt agreate de cei din jur. Cat de benefic ar fi un spatiu european integrat,  compact, care sa ne inglobeze, e prea devreme de comentat, caci marsul spre sud-est si est al Europei Unite are de facut fata unor probleme mai complicate decat celelalte state postcomuniste din fosta Europa rasariteana.

Daca sansele Ucrainei se devitalizeaza iar  incercarile timide ale Belarusului de a face ceva cu UE nu prea au consistenta, Republica Moldova  tinde sa se desprinda din acest pluton postsovietic, printr-o vointa clar exprimata la nivel oficial, iar in aceasta privinta are si sprijinul Romaniei.

In partea cealalta a Romaniei, perspectivele de intrare in UE sunt mai incurajatoare. Serbia si-a depus chiar candidatura de aderare, la mai putin de o luna dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, dar va putea deveni stat membru peste cel putin inca cinci ani. Turciei, candidat “veteran” in zona balcania (dar si euroasiatica), i se adauga noi aspiranti la integrare. Croatia ar putea adera la sfarsitul lui 2011-inceputul lui 2012, Macedonia si-a depus cererea de aderare in decembrie 2005, Muntenegru in decembrie 2008, iar Albania in aprilie 2009. Bosnia-Hertegovina si Kosovo, teritoriu cu statut viu disputat, vizeaza si ele integrarea europeana.

Fiecare din aceste state au insa probleme specific e de rezolvat. Serbia si Albania trebuie sa treaca peste marea incercare din Kosovo, Croatia peste contenciosul frontalier cu Slovenia, Macedonia peste disputa cu Grecia privind denumirea noului stat postiugoslav, Bosnia-Hertegovina peste conflictul sau cu Serbia si toate statele aparute in spatiul exiugoslav  peste complicatiile generate de acest eveniment ravasitor.

In total, zece tari din sud-estul si estul continentului (la care se adauga si Islanda) bat la portile UE. Daca acest trend se va finaliza, arealul geopolitic in care se afla Romania va capata o noua configuratie, mult mai favorabila in materie de colaborare si securitate. Dar pentru aceasta, trebuie  trecut si de reticentele unor importanti parteneri europeni,care mai obiecteaza si acum ca Romania si Bulgaria n-ar fi fost intrutotul pregatite, trebuie schimbate si viziunile tehniciste, birocratice ale celor de la Bruxelles, si perceptia nu tocmai binevoitoare a Moscovei asupra  intentiilor fostelor republici sovietice de a se  alinia unui nou centru de putere. “Sa speram ca aceste noi extinderi vor fi ceva mai pregatite decat precedentele, si in planul opiniei publice occidentale, si in plan financuiar si bugetar”, rezuma corespondentul de presa francez Jean Quatremer, acreditat la Bruxelles, perceptia Europei Unite asupra noii etape a “expansiunii pasnice” a Uniunii Europene.

Ce-ar putea aduce aceste noi exinderi? Vocea statelor vitregite de istorie de la periferiile de azi ale continentului va fi mai puternica si mai distincta, a ortodoxa si cea islamica in UE va fi mai bogat reprezentata iar prin aceasta vocatia multiculturala a Europeiu va dobandi universalitate. Iar frontierele Romaniei se vor spiritualiza pe toata intinderea lor, asa cum isi dorea Nicolae Titulescu.