Marea Neagra, distrusa de poluare

de | nov. 29, 2009 | Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Mai multe specii de pesti, plante si alte vietuitoare din Marea Neagra au disparut sau sunt pe cale de disparitie din cauza stratului de apa "moarta" de pe fundul marii, care s-a format exclusiv din cauza poluarii, arata raportul prezentat recent de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina „Grigore Antipa”.

Black_Sea_map-300x229

Poluarea distruge Marea Neagra

Mai multe specii de pesti, plante si alte vietuitoare din Marea Neagra au disparut sau sunt pe cale de disparitie din cauza stratului de apa „moarta” de pe fundul marii, care s-a format exclusiv din cauza poluarii, arata raportul prezentat recent de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina „Grigore Antipa”. Conform sursei citate, Marea Neagra risca sa devina o mare moarta in adevaratul sens al cuvantului pentru ca apa moarta continua sa inghita apa oxigenata in care traiesc pestii si nevertebratele, cu atat mai mult cu cat este un bazin aproape inchis, fara posibilitatea de curatare a apei.
Una dintre concluziile raportului este ca mediul marin ar avea nevoie de mai multe decenii pentru refacerea echilibrului natural din urma cu 50 de ani, insa asta doar daca poluarea ar fi stopata si resursele Marii Negre nu ar mai fi exploatate, in conditiile in care multe specii de pesti, plante si alte vietuitoare au disparut ori sunt pe cale sa dispara. „In ultimii 30 de ani, pe fondul alterarii continue a calitatii apelor costiere si a presiunii exercitate prin exploatare, resursele marine vii au cunoscut un declin dramatic care a condus, in unele cazuri, la epuizarea stocurilor de organisme exploatabile. Pe fondul diminuarii semnificative a stocurilor de peste si chiar a disparitiei anumitor specii, din anul 1990 cantitatea de peste prins in Marea Neagra se afla in scadere continua”, se precizeaza in raportul citat de Ziare.com.

Genocid ecologic

Astfel, daca la mijlocul anilor ’80 captura anuala depasea 15.000 tone de peste, in 2008 aceasta abia daca a atins 500 tone. In prezent, in Marea Neagra se mai exploateaza doar 5 dintre cele 26 de specii de pesti cu valoare comerciala. Mai multe specii de sturioni sunt pe cale de disparitie, in aceeasi situatie aflandu-se si delfinul, rechinul sau calutul de mare. Foca, mai multe specii de creveti si de scoici, impreuna cu alte zeci de specii de plante si vietuitoare au disparut deja din Marea Neagra, numai in ultimii 30 de ani.
Pentru a sensibiliza opinia publica cu privire la pericolul ecologic cu care se confrunta Marea Neagra, Institutul „Grigore Antipa” s-a alaturat initiativei a demara o campanie de informare si de strangere de fonduri. Obiectivul principal al proiectului este colectarea de fonduri in vederea dotarii institutului cu echipamente necesare studierii si reproducerii speciilor amenintate, pentru ca acestea sa poata repopula in viitor apele Marii Negre.
Reamintim ca Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina „Grigore Antipa” (INCDM) se afla sub autoritatea Ministerului Mediului, fiind creat in 1999 prin reorganizarea Institutului Roman de Cercetari Marine. INCDM are ca principale domenii de activitate cercetarea fundamentala, aplicativa si tehnologica in domeniul oceanografiei, ingineriei costiere, ecologiei, protectiei mediului si resurselor marine vii.

Raport alarmant

Anterior, un raport al Consiliului Europei arata ca miile de tone de metale grele, elementele radioactive de la Cernobil, canalul Bistroe si pescuitul excesiv au provocat un dezastru ecologic in Marea Neagra. Deversarea de substante toxice si radioactive, exploatarea excesiva a resurselor si lipsa tot mai mare de oxigen au provocat un dezastru ecologic in Marea Neagra, avertizeaza raportul adoptat de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Documentul a fost intocmit de raportorul Comisiei pentru Mediu, Agricultura si Probleme locale si regionale, Laurentiu Mironescu. Raportul arata ca 21 din cele 26 de specii de pesti cunoscute in Marea Neagra au disparut in ultimele decenii din cauza poluarii si a supraexploatarii, relateaza mass-media de la Bucuresti. Totodata, raurile care se varsa in mare aduc cantitati mari de metale grele, reziduuri de petrol, deseuri netratate si elemente radioactive de la Cernobil.
Doar Dunarea deverseaza anual in Marea Neagra 280 tone de cadmiu, 60 tone de mercur, 4.500 tone de plumb, 6.000 tone de zinc, 1.000 tone de crom si 50.000 tone de hidrocarburi. Celelalte cursuri de apa care se varsa in mare (Nistru, Nipru, Don, Kuban, Iujnii si Belaia) aduc cu ele 87 de tone de cadmiu, 1.500 tone de cupru si 2.600 tone de zinc, precum si nitrati si fosfati care duc la dezvoltarea planctonului si reducerea cantitatilor de oxigen din apa. Raportul mai avertizeaza asupra impactului negativ asupra mediului pe care il are Canalul Bistroe, proiect initiat de guvernul ucrainean, in ciuda avertismentelor europene. Documentul mai arata ca orasul ucrainean Odessa deverseaza apele menajere direct in mare, iar apele portului ucrainean Sevastopol, cel mai mare de la Marea Neagra, au o concentratie de petrol de 100 de ori mai mare decat limita admisa.
Masurile aplicate pana acum pentru reducerea poluarii Marii Negre nu au avut urmari practice, se mai arata in raport, dandu-se exemplul Declaratiei de la Bucuresti, semnata in 1985 de statele dunarene, in vederea reducerii poluarii pe cursul fluviului. In aceeasi situatie se afla si Conventia din 1992 privind protejarea Marii Negre, semnata de statele riverane si ramasa fara urmari. Solutia propusa de Consiliul Europei este crearea in luna septembrie a unei euroregiuni a Marii Negre, care sa incurajeze dezvoltarea durabila, dupa modelul deja existent al euroregiunii Marii Adriatice. La aceasta se adauga actiunile Uniunii Europene, care dezvolta initiativa Sinergia Marii Negre, continand proiecte de mediu, politica maritima si pescuit si care se bazeaza in special pe cooperarea transfrontaliera.

Poluare militara

Kievul a trimis o nota de protest Federatiei Ruse din cauza poluarii, de catre nave militare rusesti, a golfului Sevastopol (n.r.-principala baza militara navala rusa din Marea Neagra), situata in peninsula Crimeea, sudul Ucrainei, a anuntat Ministerul ucrainean de Externe, relateaza mass-media regionala. Rusia poseda o flota militara in Ucraina inca din timpurile sovietice, dar baza navala a devenit o sursa de tenisiune dupa ce relatiile intre Moscova si vecina sa s-au racit.
Poluarea se datoreaza numarului mare de vase militare rusesti care au contaminat golful Sevastopol cu produse petroliere uzate. Conform acordului caruia i se supune Flota militara a Marii Negre, Rusia ar trebui sa permita autoritatilor de mediu din Ucraina sa intre pe teritoriul bazei militare navale din golf, iar acest lucru nu s-a intamplat. De la inceputul anului 2009, Kievul a trimis 14 note oficiale de protest catre Moscova, toate in legatura cu flota stationata pe teritoriul sau. Potrivit acordului, Moscova poate pastra baza navala de la Sevastopol pana in 2017, iar Ucraina a somat in repetate randuri Rusia sa respecte conditiile tratatului.

Nave cimitir

Situatia vaselor din componenta Flotei ruse la Marea Neagra devine din ce in ce mai jalnica si cu toate acestea Moscova nu face nimic pentru a indrepta situatia, semnaleaza revista militara independenta rusa „Nezavisimoe voennoe obozrenie”, citata de mass-media de la Bucuresti. Conform articolului, cea mai „tanara” nava a Flotei ruse la Marea Neagra are 19 ani, multe trecand de 30 si chiar 40 de ani. Potrivit unor surse maritime din Sevastopol (portul unde isi are baza Flota rusa la Marea Neagra) citate de revista mentionata, distrugatorul Kerci nu mai are voie sa iasa singur in larg si totodata i s-a interzis sa depaseasca viteza de 20 de noduri, cu toate ca el a fost testat pentru a atinge o viteza 30 de noduri.
O alta nava din Flota rusa la Marea Neagra, „Oceakov”, se afla in reparatii din 1990, iar acum a fost scoasa in golful Troitki, unde este pregatita pentru transformarea ei in fier vechi. A pune intrebari de ce a fost nevoie de 20 de ani de reparatii si unde s-au dus banii pentru acestea este fara sens, pentru ca totul este secret, scrie in continuare publicatia rusa. In acelasi secret sunt pastrate si detaliile accidentului in care a fost implicat saptamana trecuta submarinul rus „Alrosa” (n.r.-model B-871), singurul submarin activ al Flotei militare a Marii Negre, in urma caruia 7 marinari au fost grav raniti. Totodata, autoritatile militare de la Moscova au refuzat sa ofere o data concreta pentru termenul de incheiere a reparatiilor la submarinul B-380.
„Dar nu este nici un secret ca politica externa a Rusiei necesita prezenta unei flote puternice la Marea Neagra si la Marea Mediterana. Exista insa riscul ca Rusia, parasind Sevastopolul, sa piarda accesul la marile calde. Si cu toate acestea, conducerea Federatiei Ruse nu face nimic pentru asigurarea securitatii Flotei ruse la Marea Neagra” rezuma in incheiere revista „Nezavisimoe voennoe obozrenie”.

Meduzele ucigase

O specie de meduze veninoase, specifice Mediteranei, a aparut in Marea Neagra, din cauza incalzirii globale, a anuntat recent coordonatorul proiectul european SESAME, Vangelis Papatanasiu, citat de agentia Sofia News Agency, preluata de mass-media regionala. Prin acest proiect european, oamenii de stiinta primesc fonduri pentru a studia schimbarile din ecosistemele Marii Mediterane si Marii Negre din ultimii 50 de ani. In total, 68 de institute din 23 de tari, inclusiv cele din bazinul Marii Negre, sunt implicate in SESAME.
Meduzele veninoase s-au raspandit deja de-a lungul coastei turce a Marii Negre. Oamenii de stiinta nu stiu daca acestea vor ajunge si pe coasta bulgara. De asemenea, au fost descoperite meduze specifice Marii Negre in Marea Mediterana. „Desi cele doua mari sunt foarte diferite, exista deja similaritatile intre ele”, a explicat Snejana Momceva, coordonatoarea proiectului pentru Bulgaria. Potrivit ei, din cauza incalzirii globale, Marea Neagra seamana din ce in ce mai mult ca Mediterana, care, la randul sau, incepe sa aiba caracteristici de mare tropicala. De altfel, expertii au descoperit deja o specie de peste tropical in Mediterana, care devine toxic atunci cand ajunge la lungimea de 10 centimetri.

Razboiul calcanului

Executivul european prevede o cantitate maxima de calcan de 76 tone, ce poate fi pescuita (Total Allowable Catch – TAC) in Marea Neagra, cota ce urmeaza sa fie impartita in mod egal intre Bulgaria si Romania, desi este cu 25% decat cea pentru anul 2009, relateaza mass-media regionala. Bulgaria si Romania au decis ca sa conteste decizia Comisiei Europene prin care cota celor doua tari privind pescuitul calcanului in Marea Neagra este fixata la 76 de tone, informeaza Radio Bulgaria. Informatia, preluata si de agentia bulgara de presa BTA, si citata de mass-media de la Bucuresti, a fost facuta publica de ministrul bulgar al Agriculturii si Alimentatiei, Miroslav Naidenov, la iesirea din sedinta extraordinara de luni a ministrilor agriculturii din tarile membre UE. Bulgaria si Romania urmeaza sa redacteze un document comun cu privire la cantitatile disponibile de calcan in apele lor teritoriale, pe care-l vor prezenta institutiilor europene.
Comisia Europeana a adoptat recent o propunere privind oportunitatile de pescuit in Marea Neagra pentru anul 2010. Executivul european prevede o cantitate maxima de calcan de 76 tone, ce poate fi pescuita (Total Allowable Catch – TAC) in Marea Neagra, cota ce urmeaza sa fie impartita in mod egal intre Bulgaria si Romania, desi este cu 25 la suta mai mica decat cea pentru anul 2009.

Biodiversitate amenintata

Biodiversitatea Marii Negre este amenintata de poluarea solului, a apei si a aerului, cei mai importanti factori poluatori fiind fluviile Nipru, Don, Nistru si Dunarea, a declarat luna trecuta Kenan Kuri, presedintele unei confederatii care reuneste mai multe organizatii neguvernamentale (ONG), citat anterior de cotidianul turc Todays Zaman. Liderul Confederatiei pentru protejarea Marii Negre “Kardoga”, Kenan Kuri, trage un semnal de alarma, avertizand ca Marea Neagra isi pierde vigoarea din cauza poluarii masive iar stocurile de pesti sunt in scadere. Din acest motiv, statele riverane trebuie sa accelereze masurile comune asupra carora au convenit in 1996, privind protectia si refacerea biodiversitatii acestei ape.
„Numai Dunarea varsa in Marea Neagra anual 60.000 de tone de fosfor si 340 de tone de azot anorganic”, exemplifica Kenan Kuri. Alte motive ale poluarii excesive sunt, in opinia sa, pescuitul excesiv si necontrolat, urbanizarea neregulata, turismul in masa si deseurile revarsate in apa. In cadrul planului de actiune convenit in 1996, tarile din regiunea Marii Negre s-au pus de acord asupra unor masuri critice privind refacerea si dezvoltarea ecosistemului insa, in ciuda eforturilor, au esuat in demersul lor si trebuie acum sa conlucreze pentru a contracara efectele poluarii, a mai spus Kuri.
“Fenomenul eutroficarii – formarea in exces a algelor din cauza cantitatilor prea mari de azot si fosfor – este principala cauza care afecteaza specile de pesti din Marea Neagra”, conchide presedintele Confederatiei pentru protejarea ecologica a Marii Negre.

Titei pentru pesti

Conform unui raport al filialei ruse a organizatiei Greepeace, contestat de autoritatile de la Moscova, Marea Neagra este popluata pentru cel putin 30 de ani de recentele tone de titei deversate in urma naufragiilor si accidentelor regulate in care sunt implicate petrolierele rusesti in dreptul stramtorii Kerci, a radelor porturilor ruseşti, precum si in Marea Azov. Organizatia mai atrage atentia ca lipsa mijloacelor tehnice si conditiile climaterice din bazinul Marii Negre impiedica o curatire reala a zonei de poluarea petroliera.
Si sectorul romanesc al Marii Negre este victima poluarii din partea unor nave scufundate in urma cu aproximativ 15 ani. Astfel, la suprafata apei de la intrarea in Portul Constanta apar cu regularitate pelicule de petrol, provenind din rezervoarele celor doua nave care s-au scufundat in zona in anul 1995. Dupa 15 ani in care sute de tone de pacura si motorina au stat in rezervoarele celor doua epave aflate la 22 de metri adancime, combustibilul a inceput sa iasa la suprafata prin fisurile aparute in tancuri, informeaza mass-media locala.
Reamintim ca in 1995, din cauza unei furtuni puternice, navele You Xiu, sub pavilion Panama, si Paris, sub pavilion Malta, s-au lovit de digul de nord al Portului Constanta si s-au scufundat. 54 de marinari chinezi, filipinezi si greci, dar si un marinar bulgar si-au pierdut viata in urma naufragiului.

Poluarea, energie regenarabila

Marea Neagra adaposteste cantitati foarte mari de hidrogen sulfurat, gaz asociat cu mirosul de oua stricate, iar acesta poate fi transformat in sursa de energie regenerabila, relateaza presa turca, citand un studiu recent al Centrului de Cercetare TUBITAK Marmara. Apa Marii Negre contine foarte putin oxigen, iar formele de viata care traiesc la adancimi mari folosesc sulfatul din apa in locul oxigenului, informeaza, la randul sau, cotidianul Science Daily. Marea Neagra a probleme foarte mari cu contaminarea, avand in vedere ca in aceasta mare se varsa ape provenite din 17 tari.
Cercetatorul Mehmet Haklidir de la Centrul de Cercetare TUBITAK Marmara si Servin Tut Haklidir de la COWI SNS Ltd sugereaza ca depunand putin efort aceasta problema poate fi transformata intr-o solutie ecologica. Marea Neagra are un strat gros, de aproximativ 50 metri, care se intinde intre stratul anaerobic si cel aerobic, iar cantitatea totala de hidrogen sulfurat pe zi se ridica la 10.000 de tone si se afla intr-o crestere continua. Cercetatorii afirma ca trebuie gasita o solutie sigura si eficient energetica de colectare a hidrogenului sulfurat din mare. In acelasi timp, acestia au anuntat ca este nevoie de un catalizator potrivit si de construirea unei centrale energetice solare care ar disocia sulful de hidrogen.

Poluare cu repetitie

Marea Neagra e legata de uscat prin intermediul fluviului Dunarea care este considerat „transmitatorul” poluantilor, relateaza surse citate de mass-media regionala. Substantele chimice se infiltreaza prin pamant  in apa raurilor si sunt astfel purtate pana la Dunare si de acolo in Marea Neagra. Substantele chimice cum ar fi cele petroliere, fertilizatorii, insecticidele si erbicidele care nu se descompun in contact cu solul, patrund in cele din urma in Marea Neagra. Marea devine astfel un depozit imens pentru aceste colectii amestecate de fertilizatori si otravuri.
Titeiul si alte substante petrochimice sunt principalii poluatori ai Marii Negre, alaturi de care apele uzate, gunoaiele casnice si poluarea aerului se adauga in mod semnificativ. In incidentele majore de poluare este intotdeauna implicat titeiul. Practica obisnuita de spalare a tancurilor petroliere deverseaza foarte mult titei in mare. Aceasta practica, raspandita in lumea intreaga, ramasa adesea neobservata este azi detectata prin intermediul satelitilor si cei vinovati pot fi trimisi in judecata.
Cantitatea de metale, DDT si PCB (betanol policlorinat) a crescut in ultimii ani, dar inexplicabi nivelul arsenului a scazut. DDT-ul, o substanta chimica organica clorinata si toxica, utilizata ca pesticid si care persista in mediu este inca folosit, cu toate ca a fost interzis. Metale grele cum ar fi cadmiul, nichelul, arsenul, cuprul, plumbul, zincul sau cromul, care cele multe provin din industria si transportul pe uscat, sunt chimicale periculoase care dezechilibreaza balanta sistemelor animale din mediu.
O alta substanta chimica care are un efect negativ asupra florei si faunei Marii Negre este tributilina (TBT) care este folosita pe scara larga ca vopsea rezistenta la apa pentru chila vaselor. S-a demonstrat ca TBT produce modificari sexuale melcilor de mare (un tip de crustaceu), intregi populatii devenind de sex feminin, deci puse in imposibilitatea de a se reproduce.
Organismele daunatoare se reproduc in moluste si transmit omului numeroase boli. Cea mai raspandita este bacteria Escherichia coli , care este folosita ca un indicator al contaminarii. Pentru a nu provoca boala ar trebui sa existe mai putin de 230 E. colii la 100g de tesut.  Alte microorganisme care ridica probleme pentru om sunt bacteriile Salmonella si Staphyloccus  care pot sa apara in crustacee, si in climatele calde Vibrio parahaemolyticus. PBC-ul are un efect cumulativ asupra vietii din Marea Neagra. Acestia sunt poluanti industriali, toxici pentru animale si oameni.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *