Marea Neagra devine tot mai interesanta

de | aug. 20, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Dintr-un spatiu mai degraba, inchis, “adjudecat” (de Rusia si Turcia) si prea putin interesant geopolitic, in timpul razboiului rece, Marea Neagra devine o zona colorata viu si nuantat pe hartile din birourile cele mai secrete ale lumii.

Flota militara rusa a Marii Negre, in mars fortat catre Bosfor si Dardanele

Flota militara rusa a Marii Negre, in mars fortat catre Bosfor si Dardanele

Dintr-un spatiu mai degraba, inchis, “adjudecat” (de Rusia si Turcia) si prea putin interesant geopolitic, in timpul razboiului rece, Marea Neagra devine o zona colorata viu si nuantat pe hartile din birourile cele mai secrete ale lumii. Rivalitatea Est-Vest postbelica crease aici un blocaj, o inertie, o situatie de pat, care se sprijinea pe relativul echilibru sovieto-turc statuat prin Tratatul de la Montreux, dar preexistent din timpul rivalitatii istorice dintre Moscova si Istanbul, veche de cateva secole.

Indiferent daca Testamentul lui Petru cel Mare este autentic sau nu, cateva paragrafe de text are, pentru unii, rezonante actuale. Tarul i-ar fi cerut, cu limba de moarte, Rusiei de dupa el “a se intinde neincetat catre Nord, in lungul Balticei, precum si spre Sud, in lungul Marii Negre, a se apropia pe cat este posibil de Constantinopol si Indii. Cel ce va domni peste aceste tinuturi va fi adevaratul suveran al lumii.(…) A aseza santiere pe Marea Neagra, a se face stapana din ce in ce mai mult peste aceasta mare…” etc. etc.

Sa lasam insa deoparte acest text, nu numai pentru ca e viu controversat, dar si pentru ca acum 300 de ani nimeni nu prevedea ca imperiilor traditionale din zona, rus si otoman, li se va alatura, cu ambitii in spatiul pontic, superputerea de la confluenta secolelor 20 si 21, Statele Unite, desi implantarea sa militara aici este (inca?) prudenta si prea putin semnificativa.

Alianta atlantica, prezenta in estul Marii Negre prin aliatul ei turc, si-a creat noi avanposturi si pe coasta de vest, prin Romania si Bulgaria, iar dupa dezmembrarea URSS, in nordul si in estul spatiului au aparut noi state, ca Ucraina si Georgia, care pareau sau mai par inca sa mearga intr-un alt sens decat cel al intereselor Rusiei.

Cine ar trage insa concluzia ca, prin aceasta, Rusia pierde teren in Marea Neagra judeca pripit si gresit. Nauceala post razboiul rece si postsovietica, reala la nivel plasnetar, deci si aici, devine fapt al trecutului. Statutul Rusiei in Marea Neagra redevine unul stabil si tot mai clar delimitat. Portul Sevastopol a fost  reconfirmat ca baza militara maritima a Rusiei pentru cel putin inca o jumatate de secol, iar voci autorizate de la Moscova (primarul Lujkov, de pilda) afirma categoric ca Sevastopolul va fi rusesc “pentru totdeauna”. In partea de teritoriu care s-a desprins de Georgia exista porturi in care prezenta militara rusa se consolideaza. Occidentul e dezamagit si neputincios in fata acestui curs, iar Turcia nu pare deranjata, caci dinamica relatiilor sale cu URSS/Rusia are parametri de stabilitate verificati in timp. In plus, “neootomanismul” politicii Ankarei in vecinatatea mai mult sau mai putin apropiata nu e imperialism clasic si brutal, ci un fapt insolit, pe care lumea abia incearca sa si-l explice. Iar Rusia nu este nici ea deranjata de noile accente din politica externa turca.

Lumea urmareste cu interes crescand si intentiile – anuntate sau nu – ale Rusiei in Marea Neagra ori avandu-si originile aici. Moscova are nevoie de modernizarea flotei sale din aceasta mare si de o noua strategie. Modernizarea a inceput si i se cunosc obiectivele. Care va fi strategia, ramane insa de vazut.
Deocamdata, se stie oricum ca navele grele ale Rusiei in Marea Neagra – inclusiv submarine si portavioane – vor fi stationate si in Mediterana de est, in portul sirian Tartus. Ca o curiozitate, e de amintit ca in textul atribuit lui Petru cel Mare, se spune la un moment dat “a stabili d este posibil, prin Siria, vechiul comert al Orientului si a inainta pana la Indii, care sunt antrepozitul lumii”.

Oricum, anuntata noua strategie a Rusiei in Marea Neagra depaseste cu mult strictul spatiu pontic, fie si pentru faptul, amintit de un autor rus, ca Rusia este statul cu cele mai lungi frontiere maritime din lume.

Asa stand lucrurile, cum sa nu devina interesanta Marea Neagra? Din ce in ce mai interesanta.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *