Premierul spaniol Rodriguez Zapatero a preluat presedintia UE

Gala inaugurala a Presedintiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene a avut loc azi in capitala spaniola, odata cu preluarea formala a stafetei de la presedintia suedeza, care si-a incheiat mandatul, relateaza mass-media. Premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero va avea intrevederi cu presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, si pe presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso. Spania a inaugurat la 1 ianuarie 2010 o noua era a Uniunii Europene, odata cu preluarea delicatei presedintii semestriale, prima pe durata careia se va aplica Tratatul de la Lisabona. Actiunile prioritare ale presedintiei spaniole a Consiliului UE se vor indrepta catre aplicarea Tratatului si consolidarea cresterii economice. „Pe durata acestor sase luni, dorim sa intarim UE, inainte de toate administrarea ei economica (…) si sa aplicam de maniera rapida si dinamica Tratatul de la Lisabona”, a explicat anterior seful guvernului spaniol, citat de mass-media spaniola.

Prioritati spaniole

Punerea in practica a Tratatului de la Lisabona si a noilor institutii care ar trebui sa permita “transformarea” Europei este principala prioritate a presedintiei spaniole a UE in primul semestru al anului 2010, relateaza agentiile internationale de presa, citate de mass-media de la Bucuresti. Aceasta a patra presedintie spaniola isi va stabili, de asemenea, urmatoarele obiective principale, inclusiv consolidarea relansarii economice, dinamizarea rolului global al Europei si dezvoltarea egalitatii si a solidaritatii. In afara de aceste directii generale, guvernul socialist al lui Jose Luis Rodriguez Zapatero va insista asupra unor subiecte precum relatiile cu Cuba, Uniunea pentru Mediterana sau combaterea violentei impotriva femeilor in Europa. Astfel, Spania va gazdui pe durata primelor sase luni ale lui 2010 mai multe summituri importante: UE-SUA, UE-America Latina, UE-Maroc si cel al Uniunii pentru Mediterana.
Conform mass-media de la Madrid, printre principalele intentii declarate de Spania pentru perioada exercitarii mandatului in fruntea UE se numara si relansarea economica si crearea unor premise pentru o crestere econoimica durabila, pentru a oferi Europei un adevarat “guvern economic”. Diplomatia spaniola doreste sa sustina pe noul inalt reprezentant pentru politica externa, britanica Catherine Ashton, sa contribuie la accelerarea dosarelor referitoare la regiunile in care Madridul are o anumita influenta: America Latina, Caraibe, Maghreb sau Orientul Apropiat. Totodata, Madridul doreste atat relansarea Uniunii pentru Mediterana (UMP), amenintata de conflictul din Orientul Apropiat, un summit fiind prevazut in iunie 2010 la Barcelona, cat si o apropiere intre UE si Cuba si semnarea unui acord de cooperare cu acest stat comunist, in pofida unor reticente ale statelor membre UE. Spania mai urmareste redinamizarea relatiilor dintre UE si America Latina (un acord de asociere cu America Centrala, negocieri aprofundate cu organizatia sud-americana Mercosur), consolidarea relatiei transatlantice cu Washington, consolidarea securitatii si combaterea terorismului in dosare precum neproliferarea nucleara, Iranul, Coreea de Nord, Afganistan sau Somalia, inclusiv dosarul spinos al pirateriei. Potrivit surselor diplomatice spaniole, citate de mass-media europeana, mandatul spaniol va fi marcat de accelerarea negocierilor de aderare a Turciei, proces pe care Spania il sustine, realizarea unei Europe mai “solidare” care sa fie de acord cu obiectivul de 0,7% din PIB destinat dezvoltarii tarilor sarace, precum si impulsionarea politicilor de egalitate intre barbati si femei, combaterea violentei impotriva femeilor, precum si aplicarea unei politici comune in domeniul imigratiei.

Strategii coordonate

Spania, Belgia si Ungaria, tarile care vor detine urmatoarele trei presedintii semestriale ale UE, si-au coordonat programele pentru urmatoarele 18 luni, relateaza cotidianul ungar Nepszava, citat de MTI, si preluat de mass-media de la Bucuresti. Astfel, Spania va asigura presedintia UE in primele sase luni ale anului viitor, Belgia ii va succede in a doua jumatate a lui 2010, iar Ungaria va prelua fraiele la inceputului anului 2011. Pentru prima data in istoria Uniunii, cele trei tari isi vor reprezenta presedintiile sub un logo comun.
Aceste trei tari vor avea de facut fata unor provocari dure, relateaza sursa citata. Ele vor trebui sa asigure punerea in aplicare a Tratatului de la Lisabona, astfel incat sa deschida calea relansarii economice, diminuarii impactului schimbarilor climatice si intensificarii cooperarii in domeniul justitiei si afacerilor interne, precum si in politica externa si de aparare. Totodata, in cursul presedintiei ungare, Romania si Bulgaria ar putea sa adere la Spatiul Schengen, iar Croatia ar putea deveni membru al Uniunii. De asemenea, Budapesta va trebui sa coordoneze stabilirea bugetului UE pentru perioada 2014-2020 si diversificarea surselor de aprovizionare cu energie a Uniunii. Integrarea romilor si elaborarea unei strategii pentru Dunare ar putea fi alte prioritati importante ale Ungariei. Pentru cele sase luni in care se va afla la carma UE, guvernul Ungariei va pune la dispozitie un buget de aproape 30 miliarde forinti (110 milioane euro). Din aceasta suma, 3 miliarde forinti au fost cheltuite in 2008-2009, 9 miliarde sunt prevazute pentru anul viitor, iar pentru perioada efectiva a presedintiei sunt stabilite 16,5 miliarde forinti.

Salvare refuzata

Presedintia spaniola a UE a respins joi orice idee a unei salvari financiare a Greciei, care se confrunta cu importante deficite financiare, de catre alte tari membre ale UE, relateaza mass-media internationala, citata de presa de la Bucuresti. Secretarul de stat al afacerilor europene din guvernul socialist spaniol, Diego Lopez Garrido, a declarat – in cursul unei conferinte de presa, la Madrid – ca este nevoie de coordonare economica in UE. „Dar exista o limita, care este de a nu proceda la o salvare financiara”, a spus el. Lopez Garrido exclude o flexibilizare a acestei reguli pentru tarile din zona euro, care utilizeaza aceeasi moneda. „Fiecare tara are responsabilitatea bugetului sau”, a adaugat el, subliniind ca fiecareia ii revine obligatia de „a-si administra riscurile bugetare”.
Grecia este supusa unor presiuni puternice din partea partenerilor sai europeni si a pietelor pentru a-si redresa finantele publice, care traverseaza una din cele mai grave crize din istoria tarii. Experti ai Comisiei europene si ai Bancii Centrale Europene (BCE) au sosit miercuri in Grecia pentru a-i examina in detaliu finantele publice. Deficitul public al tarii a explodat in 2009. El este estimat la 12,7 % din PIB, in timp ce pactul european pentru stabilitate fixeaza o limita de 3 % (depasita totusi de cateva tari membre).
Spania se confrunta si ea cu o crestere a deficitelor publice. Pentru 2009, guvernul prevede un deficit al conturilor publice (stat, colectivitati, securitate sociala) reprezentand 9,5 % din PIB, iar previziunea este de 8,1 % pentru 2010. Seful guvernului socialist spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero a anuntat in 30 decembrie 2009 adoptarea unui plan de austeritate spre sfarsitul lunii ianuarie 2010.

Viitor sumbru

Presedintele UE, Herman van Rompuy, citat de mass-media internationala, a declarat ca se teme de permanentizarea nivelului scazut al investitiilor, dar si de stabilizarea somajului structural la un nivel ridicat. Inaltul oficial considera ca miliardele de euro injectate de guvernele europene in economie au fost simple remedii pe termen scurt. Herman van Rompuy atrage atentia ca foarte multe tari din Europa de Vest, cu exceptia Germaniei, isi pierd rapid baza industriala. Inaltul oficial a mai subliniat ca aceasta tendinta este foarte accentuata in Belgia, Olanda, Luxemburg si Italia. Inaltul oficial a precizat ca summitul Uniunii Europene de saptamana viitoare va fi dedicat schitarii unei strategii menite sa impulsioneze cresterea economica pe termen lung, adauga sursa citata.