Macedonia, obiectiv strategic al summit-ului NATO. Stoltenberg, „absolut convins de capacitatea Europei şi a SUA de a rămâne unite în timpul summitului”. Dughin, guru geopolitic al lui Putin debarcă în Balcani

, , , , , , , , , , , , ,
 
Macedonia, noul teatru de război ideologic NATO-Rusia

Macedonia, noul teatru de război ideologic NATO-Rusia

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat joi speranţa că la summitul NATO, care va avea loc în 11-12 iulie, la Bruxelles, va fi luată decizia de a începe negocierile în vederea acceptării Macedoniei ca membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice, relatează mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Declarația a fost făcută de Stoltenberg la sosirea la summitul Uniunii Europene ce are pe agendă şi apărarea europeană. La summit-ul UE27, liderii europeni se reunesc la Bratislava pentru a discuta viitorul Uniunii, fără Marea Britanie, primul mare summit comunitar în acest format.

Declarații cu repetiție

Este pentru a doua oară în tot atâtea săptămâni când înaltul oficial al NATO face astfel de afirmații, Jens Stoltenberg declarând într-un interviu acordat reţelei franceze de televiziune France24 că demararea negocierilor va avea loc „graţie acordului la care (n.r.-Macedonia) a ajuns cu Grecia cu privire la noua sa denumire”. Totodată Jens Stoltenberg s-a arătat convins că liderii ţărilor-membre NATO pot şi vor da dovadă de unitate la reuniune, în ciuda divergenţelor dintre ei. „Sunt absolut convins de capacitatea Europei şi a Statelor Unite ale Americii de a rămâne unite în timpul summitului, în ciuda divergenţelor importante dintre ele şi să arate importanţa legăturii transatlantice”, a declarat Stoltenberg în cadrul interviului.

NATO vrea să se extindă în Balcani

NATO vrea să se extindă în Balcani

Opoziție internă

La rândul cău, preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a refuzat marţi să semneze acordul în vederea schimbării numelui ţării, care ar rezolva disputa cu Grecia, calificându-l drept „act criminal” care încalcă textul Constituţiei. Refuzul preşedintelui de a semna este puţin probabil să blocheze acordul propriu-zis: este de aşteptat ca parlamentul să anuleze acest veto cu o simplă majoritate, printr-un al doilea vot.
Reamintim că în această luna aceasta, miniştrii de externe grec şi macedonean au convenit asupra redenumirii acestei mici republici ex-iugoslave în „Republica Macedonia de Nord”, soluţionând astfel o dispută veche de decenii care a blocat aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Parlamentul macedonean a ratificat acordul săptămâna trecută, însă, într-un comunicat citat de agenţia de presă MIA, Ivanov a declarat că „nu are mandatul pentru a semna acordul”, care „încalcă textul Constituţiei şi face Macedonia dependentă de o parte terţă, de Grecia”.

Act criminal

Cu toate acestea, afirmaţiile dure ale lui Ivanov constituie un semn al mizelor politice înalte din această problemă care alimentează pasiuni atât printre macedoneni, cât şi printre greci, şi ar putea semnala viitoare probleme pentru guvern, care mai trebuie să amendeze Constituţia şi care s-a angajat să supună schimbarea numelui unui vot la referendum.
„Implementarea acestui acord va avea implicaţii legale şi din acest motiv el constituie un act criminal”, a declarat Ivanov.
Premierul macedonean Zoran Zaev a spus că va demisiona în cazul în care acordul nu va primi susţinerea populaţiei în cadrul referendumului promis. „Macedonia nu are un plan B”, a declarat Zaev la 1TV.
Numele Macedoniei a dus la o dispută cu Grecia după ce aceasta dintâi a devenit independentă în urma destrămării Iugoslaviei, la începutul anilor 1990. O provincie a Greciei se numeşte de asemenea Macedonia, iar mulţi greci consideră numele ca o revendicare a teritoriului lor.
Grecia a blocat aderarea Macedoniei la UE şi NATO şi a cerut ca aceasta să adere la ONU sub denumirea de „Fosta Republică Iugoslavă Macedonia”. Naţionalişti atât din Grecia, cât şi din Macedonia se opun în continuare acordului, care mai trebuie aprobat şi de parlamentul grec.

NATO, deziderat geopolitic pentru autoritățile de la Skopje

NATO, deziderat geopolitic pentru autoritățile de la Skopje

Raport alarmant

Un recent raport al serviciilor de contrainformații de la Skopje, UBK, prezentat la o conferință din orașul Tetovo, avertizează asupra pericolului la adresa securității fostului stat iugoslav reprezentată de către organizațiile nonguvernamentale din Macedonia și exterior, care promovează linia ideologică euroasiatică. Exponentul principal al acestei doctrine, Alexandr Dughin, a efectuat în luna martie 2018 o vizită la Skopje, vizită interpretată ca o acțiune agresivă de majoritatea politicienilor pro-europeni din statul balcanic.
Serviciile secrete de la Skopje semnalează regulat acțiunile Federației Ruse de blocare a aderării Macedoniei la NATO și UE prin influențarea mediilor politice și ong din fosta republică iugoslavă. Sursele citată au recomandat interzicerea intrării în Macedonia a lui Alexandr Dughin și apropiatului acestuia, analistul rus Leonid Savin, implicat în activitățile centrului de cercetări Katehon, finanțat de oligarhul rus Konstantin Malofeev. Un apropiat al lui Putin, Malofeev este frecvent acuzat de finanțarea separatiștilor ruși din Donbass, precum și a altor proiecte politice radicale de dreapta din state ale UE.

Dughin, așteptat la Skopje

La invitația controversatului politician de la Skopje, Ljube Boškoski (cunoscut și sub numele de Brat Ljube/fratele Ljube), președintele micului partid radical Uniți pentru Macedonia, politologul Alexandr Dughin va efectua în următoarele săptămâni o vizită în Macedonia pentru a participa la lansarea unei platforme a societății civile din fosta republică iugoslavă care să militeze împotriva aderării la NATO. În cadrul vizitei, Alexandr Dughin va ține mai multe conferințe la Skopje, Ohrid și Bitola.
Ljube Boškoski, fost ministru de interne în perioada 1998-2002, este o persoană controversată chiar și pentru regiunea balcanică, fiind acuzat de crime de război (ulterior achitat), evaziune fiscală, finanțări ilegale și alte fapte penale, pentru care a și stat la închisoare, el și apropiații săi considerând că aceasta a fost o condamnare politică. Un adept al unei politici dure față de minoritățile naționale din Macedonia, inclusiv albanezi și populația vlahă, Brat Ljube s-a remarcat în timpul violențelor interetnice care au zguduit statul balcanic în mandatul său de ministru prin susținerea declanșării unui război total împotriva insurgenților albanezi și deportarea masivă a populației nonmacedonene. În urma mai multor eșecuri electorale, Brat Ljube s-a metamorfozat în politicianul pro-rus actual, partidul său, Uniți pentru Macedonia, încercând să copie modelul partidului putinist Edinnaia Rossia, fără a se bucura de succesul electoral al președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Mass-media locală a menționat că printre finanțatorii activității sale se numără și Konstantin Malofeev, chiar dacă nu au fost prezentate dovezi publice în acest sens.

Problema-denumirii-oficiale-a-fostei-republici-iugoslave-a-amânat-planurile-euroatlantice-ale-autorităților-de-la-Skopje

Problema-denumirii-oficiale-a-fostei-republici-iugoslave-a-amânat-planurile-euroatlantice-ale-autorităților-de-la-Skopje

Portret de oligarh

Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat părintele noului curent al ideologiei eurasiatice și pan-ortodoxe. Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.
În 2014, oligarhul a organizat și finanțat desfășurarea la Viena a unui adevărat summit al extremei drepte din statele UE și nu numai, printre invitați numărându-se Marion Marechal-Le Pen, lidera Frontului Național din Franța (care a pierdut recentele alegeri prezidențiale din Hexagon), Volen Sidorov, liderul partidului bulgar Ataka, Heinz-Christian Strache, liderul FPO (extrema dreaptă din Austria), dar și Alexandr Dughin.
Mai multe anchete de presă din ultimii ani l-au legat pe Konstantin Malofeev de finanțarea unor partide politice cu vederi pro-ruse și anti UE/NATO din statele UE și Balcani.
Malofeev se remarcă și pentru relațiile avute cu președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, mass-media semnalând implicarea acestuia în finanțarea organizării în 2018, la Chișinău, a lucrărilor celui de al 12-lea Congres Mondial al Familiilor (World Congress of Families), organizație acuzată de strânse legături cu Moscova.
WCF (World Congress of Families), cu sediul în Statele Unite, este catalogat în diferite rapoarte ale unor ONG-uri drept un „grup care incita la ura” din cauza rolului său în privința legii contra propagandei gay, adoptate în 2013, în Rusia, relata mass-media cu ocazia cele mai recente reuniuni a WCF, desfășurate, în mai 2017, la Budapesta sub patronajul premierului maghiar Victor Orban.
Sursele citate de mass-media au precizat că legăturile grupului cu oligarhi și lideri ai Bisericii Ortodoxe Ruse apropiați Kremlinului, unii dintre ei prezenți și la Congresul Mondial al Familiilor din Budapesta, sunt îngrijorătoare.

Moscova nu crede în lacrimi

Kremlinul a avertizat anterior Macedonia cu privire la consecințele negative pe care le-ar avea aderarea la NATO, în special asupra securității regionale și relațiilor bilaterale. Conform unui comunicat al Ministerului rus de Externe, dat publicității acum câteva săptămâni, după întâlnirea adjunctului ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, cu ambasadorul Macedoniei la Moscova, Goce Karajanov, și citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, „părțile împărtășesc aceeași poziție privind situația din regiunea balcanică. Partea rusă subliniază că intenția aderării Macedoniei la NATO ar putea avea efecte negative asupra securității regionale și a relațiilor bilaterale” se menționează în comunicat.

Stare de semi-inerție

Anterior și Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, declara că Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. El mai declara că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE prin lansarea unor acțiuni paramilitare.
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat atunci Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.
Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite. (M.I./N.G.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *