Nu mai putin de trei milioane de kurzi traiesc in nordul Siriei iar dupa un an si jumatate de revolte care au degenerat intr-un razboi civil, poporul kurd care pana atunci s-a aratat supus regimului, a gasit prilejul de a obtine autonomia. De cand s-au retras fortele siriene in urma cu cateva luni, Partidul Uniunii Democratice (PYD) a preluat controlul asupra birourilor guvernului si instalatiilor militare din provincia Afrin (regiunea nord-occidentala kurda). Retragerea tactica a fortelor regimului din zonele kurde a fost impusa de nevoia de a concentra trupele la Alepo si Damasc, cele doua focare ale insurgentiei populare, noteaza joi ziarul La Razon. Acest vid de putere le-a permis kurzilor sa declare kurda limba oficiala, care se studiaza acum in scoli. Au deschis si propriulpost Ronahit TV si au schimbat steagul sirian cu cel tricolor kurd inaltat uneori alaturi de cel al PKK, considerata grupare terorista de Turcia si SUA. PYD in Afrin si Consiliul National Kurd (CNK) din Qamishli au incheiat o controversata alianta la Erbil (nordul Irakului) privind crearea Consiliului Suprem Kurd care si-a infiintat propriile comitete de aparare populara, o militie ‘civila’, pentru a-i proteja pe kurzi. Desi presedintele PYD din Afrin, Bagran Civakurd, neaga ca aceste comitete seamana cu militiile armate afiliate PKK, acestea sunt inarmate cu arme kalasnikov si patruleaza provincia.

Kurzii, instrument anti-Turcia

Inca din vremea lui Hafez al Assad, kurzii au fost folositi ca instrument al politicii regimului care a permis PKK sa-si mentina activitatile pe teritoriul sirian pentru a tine la respect Turcia. Bashar al Assad i-a permis liderului PYD, Mohamad Saleh Muslim, sa revina din exil si a eliberat 600 de detinuti kurzi in aprilie. Frictiunile dintre Siria si Turcia au venit tocmai de la sprijinul aratat de Damasc lui Abdullah Öcalan, fondatorul PKK, incarcerat din 1999 in Turcia. Posibilul control al PYD asupra nordului Siriei a pus in sah Ankara, care se teme ca PKK se va instala liber in nord cu sprijinul PYD, care guverneaza ‘de facto’ in regiunea occidentala a Kurdistanului sirian. Un lucru semnificativ este ca dupa ce premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat ca Turcia nu va tolera prezenta grupurilor teroriste kurde in apropierea frontierei sale cu Siria, PKK a declansat o ofensiva impotriva fortelor militare turce in localitatile Hakary, Shamzinan si Chale, de la granita cu Iranul, ca raspuns la amenintarile Ankarei. Daca fortele turce decid sa intre in nordul Siriei, 6.000 de combatanti ai PKK vor apara PYD. PYD si-a exprimat neincrederea fata de Consiliul National Sirian, asigurand ca ‘urmeaza agenda turca’. Nu sprijina fortele siriene, dar nici nu lupta impotriva lor, avand in vedere ca acestea s-au retras fara rezistenta din Afrin Kobani, Derek, Amude, Sari Kani si Qamishili. Cand a inceput revolutia siriana, PYD a propus altor partide kurde sub umbrela Consiliului National Kurd (CNK), sa formeze o alianta pentru a unifica toate formatiunile politice si a avea o agenda comuna. insa diferentele dintre CNK si PYD au fost majore, astfel incat CNK si-a creat pe ascuns propriul Consiliu Suprem alaturi de alte 9 partide, lasand in afara PYD. Pana la urma la 4 august, gratie medierii moderatului Massoud Barzani, PYD a fost din nou acceptat in Consiliul Suprem Kurd. Diaspora kurda este cea mai numeroasa din lume care nu are un stat propriu. Populatia kurda este repartizata in Turcia, Siria si Iran: 30 de milioane de kurzi traiesc in intreaga lume. In Turcia sunt 12 milioane, in nordul Siriei 3 milioane, iar in Irak si Iran restul, kurzii reprezentand 10% din populatie.