Kremlinul intensifica razboiul mass-media impotriva Bucurestiului

de | oct. 26, 2010 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Mass-media rusa acorda largi spatii declaratiilor facute de ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, în „ The Wall Street Journal“ în care „sfătuia“ Rusiei să-şi retragă trupele din Transnistria. Presa de la Moscova notează că şeful diplomaţiei de la Bucureşti l-a susţinut astfel pe preşedintele interimar al Republicii Moldova, liberalul Mihai Ghimpu, care a făcut o declaraţie pe această temă săptămâna trecută.

Tandemul Putin-Medvedev ataca mediatic Romania

Tandemul Putin-Medvedev ataca mediatic Romania

Mass-media rusa acorda largi spatii declaratiilor facute de ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, în „ The Wall Street Journal“ în care „sfătuia“ Rusiei să-şi retragă trupele din Transnistria. Presa de la Moscova notează că şeful diplomaţiei de la Bucureşti l-a susţinut astfel pe preşedintele interimar al Republicii Moldova, liberalul Mihai Ghimpu, care a făcut o declaraţie pe această temă săptămâna trecută. Baconschi susţine că NATO şi Rusia trebuie să facă eforturi comune pentru ca Moscova să renunţe la „gândirea specifică Războiului Rece referitoare la împărţirea sferelor de influenţă”. Adică, subliniază ziarul rus, Bucureştiul, prin glasul ministrului său de Externe, sfătuieşte Moscova să concesioneze românilor teritoriul din partea dreaptă a Nistrului, care în perioada 1918-1940 a intrat în componenţa Regatului României.
În plus, cere Rusiei să renunţe la protecţia Transnistriei, care nu a fost niciodată teritoriu românesc, ci a intrat în componenţa Imperiului Rus, iar mai târziu, în perioada sovietică, în RSS Ucraineană, mai scrie si cotidianul „Nezavisimaia”. „Curios este faptul, că, la începutul anilor ‘90, când în Republica Moldova era deosebit de activ Frontul Popular, din care făcea parte şi actualul preşedinte interimar de la Chişinău, această mişcare milita pentru unirea cu România fără regiunea estică”, mai scrie publicaţia rusă. „Noi nu avem nevoie de teritoriu străin, noi ne unim cu România împreună cu Bucovina şi o parte a regiunii Odesa, care au fost până în 1940 ale României. Transnistria poate să rămână Ucrainei”, susţine „Nezavisimaia” că declarau liderii de atunci ai mişcării. Astăzi situaţia s-a schimbat, a crescut apetitul politicienilor moldoveni, iar odată cu al lor, cel al politicienilor români, conchide mass-media rusa.

Speculatii ucrainene

Presa ucraineana, citata de mass-media de la Bucuresti, speculeaza ca Rusia ar putea fi compensata, in schimbul retragerii trupelor din Transnistria, cu anularea vizelor in relatia cu Uniunea Europeana, investitii europene masive in economia rusa sau implicarea Moscovei in politica de securitate europeana. Ucraina a inceput insa sa se intrebe care va fi rolul sau in aceste negocieri, dupa ce presedintele Medvedev a declarat recent ca „succesul reglementarii conflictului transnistrean” depinde si de „pozitiile Transnistriei, Romaniei si ale UE”. Declaratie prin care Medvedev a invitat, practic, Romania la tratativele de reglementare a conflictului transnistrean.
La randul sau, saptamanalul „Zerkalo Nedeli” se intreaba daca nu cumva mai marii lumii ar putea ajunge la o intelegere de culise referitoare la soarta Moldovei si a Transnistriei, in afara cadrului negocierilor oficiale, fara a tine cont de parerea tuturor partilor interesate, inclusiv a Kievului. Recenta vizita a cancelarului german, Angela Merkel, in Romania si summitul trilateral de la Deauville dintre Rusia, Germania si Franta, in cadrul caruia s-a discutat despre securitatea pe continentul european constituie dovada faptului ca tema conflictului transnistrean a redevenit obiect al discutiilor active dintre Rusia si anumiti membri ai UE. O serie de mijloace de informare in masa au admis posibilitatea ajungerii la o intelegere intre Rusia si UE, in cadrul careia, in schimbul facilitarii rezolvarii conflictului transnistrean, Rusia poate spera la anularea vizelor in relatiile sale cu Uniunea.
O alta versiune afirma ca retragerea trupelor rusesti din Transnistria ar putea fi compensata prin investitii europene masive in economia rusa. Expertii pun indrazneala acestor „variante de troc” pe seama dorintei presedintelui Medvedev de a-si demonstra disponibilitatea pentru imbunatatirea relatiilor cu Occidentul si de a compensa excesul amestecului rus in Caucaz, din 2008, in perioada razboiului cu Georgia. Fara indoiala, estimeaza publicatia citata, nu poate fi exclusa posibilitatea unei intelegeri de culise.

Kremlinul, lovit de scenarita

In prezent, Federatia Rusa nu face un secret din faptul ca este interesata cel putin de mentinerea pozitiei actuale de influenta in aceasta regiune, considera mass-media de la Kiev. Tocmai de aceea, Kremlinul analizeaza doua scenarii de baza ale procesului de normalizare a situatiei de pe Nistru, si anume „Planul Kozak”, care presupune unificarea Moldovei in conditii avantajoase Rusiei, precum si mentinerea in stare latenta a conflictului dintre cele doua maluri ale Nistrului.
In acest context, Ucraina are foarte multe motive de ingrijorare, in conditiile in care se pare ca solutia pentru Transnistria s-ar putea decide fara participarea ei. Kievul va fi desigur invitat, la momentul potrivit, sa-si puna semnatura, dar dupa toate probabilitatile nu in calitate de jucator independent, ci doar in rol de executant tehnic al ideilor altora, noteaza publicatia citata. Dupa intalnirea de la Deauville, Dimitri Medvedev a declarat ca „succesul reglementarii conflictului transnistrean depinde nu numai de Rusia, dar si de Republica Moldova, de pozitiile Transnistriei, Romaniei si ale UE”. Evident, Moscova nu a primit inca raspunsuri de la Berlin si Paris la intrebarile care o intereseaza in sfera de securitate europeana.

Invitatie suspecta

Nezavisimaia Gazeta noteaza ca, prin aceasta declaratie, Dmitri Medvedev a invitat, practic, Romania la tratativele de reglementare a conflictului transnistrean, in pofida faptului ca, in formatul actual al negocierilor, Bucurestiul nu are niciun rol. Pentru Kiev se ridica insa o alta intrebare: cu participarea caror jucatori si pe baza caror documente se vor desfasura tratativele transnistrene? Gurile rele afirma ca UE, care nu inceteaza sa militeze in favoarea unui proces transparent, ar fi elaborat proiectul unei „foi de parcurs” a reglementarii transnistrene si, conform unor informatii neoficiale, ar fi inceput o discutie cu Rusia pe aceasta tema.

Obiectiv Romania

Presedintele rus, Dmitri Medvedev a declarat ca pozitia Romaniei in ceea ce priveste negocierile privind solutionarea conflictului transnistrean ar trebui sa fie cu mult mai calma si echilibrata, relata anterior mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Procesul de negocieri privind solutionarea conflictului transnistrean poate fi continuat dupa ce in Republica Moldova se va instaura o guvernare eficienta, a mai afirmat Medvedev, care a mentionat ca, in opinia sa, dosarul transnistrean poate fi solutionat. Liderul rus a adaugat ca negocierile privind solutionarea conflictului transnistrean necesita ca toate partile sa adopte o atitudine deschisa. „Si Chisinaul, si Tiraspolul trebuie sa fie pregatite sa se aseze la masa negocierilor”, a spus Medvedev. Presedintele rus sustine ca a observat, in urma unei convocari a fostului presedintelui comunist Vladimir Voronin si a liderului transnistrean, Igor Smirnov, ca acestia pot sta la o masa, pot negocia unul cu altul si pot semna chiar si documente. “Mi se pare ca pozitia Romaniei in aceasta problema ar trebui sa fie cu mult mai calma si echilibrata. Or, daca se vor auzi replici care se aud in prezent, conducerea Transnistriei si oamenii de rand nu vor fi niciodata de acord cu unificarea Moldovei,” a mai spus Medvedev. Reamintim ca in cadrul acestei intalniri trilaterale care precede summitul NATO de luna viitoare de la Lisabona, presedintele rus Dmitri Medvedev a introdus pentru prima data numele Romaniei in ecuatia rezolvarii conflictului transnitrean.

Atac mediatic

”Medvedev recunoaşte rolul pe care îl joacă România în soluţionarea conflictului transnistrean. Bucureştiul a fost investit cu funcţia de exponent al Republicii Moldova de către Uniunea Europeană” a declarat directorul general al Institutului internaţional de expertiză politică din Moscova, Evgheni Mincenko, şi a fost lansată drept reacţie la declaraţia lui Medvedev, potrivit căreia România este unul dintre actorii internaţionali de care depinde succesul de soluţionare a conflictului transnistrean. “Rusia recunoaşte rolul Bucureştiului, dar îi reaminteşte în acelati timp despre responsabilităţile pe care aceasta le are. Eu cred că cea de a doua componentă este mai importantă decât prima”, a mai adăugat expertul rus, citat de mass-media de la Chisinau.
În presa internaţională, se vehiculează şi reacţia Ucrainei la declaraţia lui Medvedev. “România nu este cointeresată în rezolvarea conflictului transnistrean”, susţine directorul Centrului pentru studierea problemelor societăţii civile din Ucraina, Vitali Kulik. “România nu are nevoie de stabilitate în regiune. România face o campanie informală de eliminare a Rusiei din procesul de negocieri. Poziţia conducerii Republicii Moldova în probleme economice se orientează spre Bucureşti,” a mai adăugat Kulik. Expertul a rămas surprins că Medvedev nu a menţionat Ucraina ca parte la negocieri de care depinde succesul soluţionării diferendului transnistrean. “Medvedev a uitat să menţioneze Ucraina ca parte în soluţionarea acestui conflict. Ucraina poate influenţa atât poziţia Republicii Moldova cât şi a României. Ucraina are pârghii formale şi informale atât în Tiraspol, cât şi în Bucureşti. În cazul în care Rusia şi-ar fi asigurat sprijinul Ucrainei în această problemă, conflictul ar putea fi rezolvat cu mult mai repede,” a menţionat Kulik.

Ofensiva ucraineana

“România este tara care detine cheile soluţionării conflictului transnistrean. De pozitia României depinde situaţia din Basarabia şi situatia geopolitică în regiune. În prezent, România promovează o politică de alipire la frontierele sale a teritoriului Republicii Moldova. România ar trebui să abandoneze politica de românizare a populaţiei din Republica Moldova. În cazul în care Bucureştiul va continua să urmeze politica de creare a României Mari, aceasta ar însemna continuarea scenariului prost în rezolvarea situaţiei în care s-a pomenit Basarabia” a declarat analistulul politic ucrainean, directorul Institutului de Strategii Globale, Vadim Karasev, şi a fost lansată ca urmare a declaratiei lui Dmitri Medvedev, potrivit căreia succesul de soluţionare a conflictului transnistrean depinde si de România.
Potrivit expertului, în cazul în care Rusia şi UE vor forţa România să accepte opţiunea de a rezolva conflictul în mod pasnic, acesta va fi scenariul cel mai bun care va satisface atât Rusia, cât şi Ucraina. Karasev consideră că Medvedev nu a menţionat rolul Ucrainei în soluţionarea conflictului transnistrean, deoarece Ucraina este oricum un participant activ în procesul de negociere. “Ucraina pretinde să aibă un rol major în soluţionarea conflictului transnistrean. La urma urmei, Ucraina are hotar comun cu Transnistria, unde locuiesc circa 300 de mii de ucraineni. Este diaspora destul de puternic reprezentată, care poate fi, de asemenea, folosită în atingerea obiectivelor dorite”, a spus Karasev.

Ucraina, ofticata pe Medvedev

Transnistria va fi parte a Republicii Moldova, iar Rusia isi va retrage armata, a declarat deputatul ucrainean Leonid Kojara din Partidul Regiunilor, condus de presedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici. Deputatul ucrainean, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a mai precizat ca fara Ucraina unele negocieri de modificare a statutului regiunii transnistrene sau evacuarea armatei rusesti nu este posibila. “In orice caz, Ucraina respecta acordul de la Istanbul, care prevede retragerea armatei ruse de pe teritoriul Transnistriei”, a declarat Leonid Korjov. “Noi intelegem ca multe vor depinde de alegerile parlamentare din Moldova, care vor fi decisive. Noi ne dorim ca Republica Moldova sa se intareasca in calitate de stat independent. De aceea Ucraina si Rusia trebuie sa contribuie la aceasta. Ucraina nu va impiedica evacuarea armatei rusesti. Noi vom asigura tranzitul, asa cum este prevazut in acord”, a mai spus legislatorul ucrainean, adjunct al sefului Comitetului pentru politica externa din Rada Suprema.
Reamintim ca in primele luni ale anului 2010, presedintele ucrainean, Victor Ianukovici, si cel rus, Dmitri Medvedev, au semnat la Kiev o declaratie prin care Ucraina si Rusia isi doresc solutionarea conflictului transnistrean in formatul 5+2.

Nedumerire la Kiev

Declaratia facuta publica la o conferinta de presa dupa summitul de la Deauville cu privire la reglementarea conflictului transnistrean i-a lasat nedumeriti pe mai multi politologi ucraineni. Nedumerirea expertilor rezulta din faptul ca la sfarsitul declaratiei sale, Medvedev nu a mentionat Ucraina ca parte la negocieri de care depinde succesul solutionarii diferendului transnistrean, referindu-se, in schimb, la Romania, scrie presa de la Kiev, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. De asemenea, a fost uitata si OSCE, care are rolul de mediator in rezolvarea conflictului. “Din declaratia lui Medvedev rezulta ca importanta OSCE si a Ucrainei este atat de nesemnificativa incat ele pot fi pur si simplu ignorate”, au subliniat analistii politici. Insa, aparitia Romaniei pe lista actorilor internationali de care depinde succesul de solutionare a conflictului transnistrean i-a nedumerit pe mai multi experti, care cunosc implicarea directa a Romaniei in conflict de partea Republicii Moldova, scrie presa ucraineana. “In cazul in care aceasta declaratie reprezinta pozitia oficiala a guvernului rus in reglementarea transnistreana, se pare ca asistam la inceputul unei noi restructurari a politicii externe rusesti”, considera expertii ucraineni.

Planul Kozak reactivat

Numai Ucraina poate obliga autoproclamata republica nistreana sa se integreze cu Republica Moldova. Cel putin asa considera recent directorul Centrului pentru studierea societatii civile din Kiev, Vitali Kulik, subliniind ca tocmai Kievul este cel care detine „actiunea de aur” a rezolvarii transnistrene, desi pana acum nu a putut sa converteasca planurile in actiuni reale, transmite Novai Reghion. Potrivit expertului, dialogul ruso-german in problema transnistreana releva faptul ca cel mai probabil scenariu al solutionarii conflictului, prin respectarea integritatii teritoriale a Republicii Moldova, este reanimarea asa-numitului „plan Kozak”. Adica, reintegrarea Republicii Moldova in conditiile avansate de Federatia Rusa. Deci, viitoarea politica externa a statului moldovean reintegrat se va afla sub controlul Moscovei, va avea loc consolidarea statutului limbii ruse si posibila mentinere a prezentei militare ruse in stanga Nistrului – enumera el consecintele punerii in aplicare a proiectului amintit de rezolvare a diferendului din Transnistria. „Chiar daca germanii insista asupra retragerii trupelor ruse din Transnistria, Rusia isi va putea mentine prezenta militara in regiunea transnistreana sub forma unui contingent al politiei in cadrul misiunii OSCE”, estimeaza expertul. „In cazul in care Ucrainei i se va atribui rolul de statistician in elaborarea algoritmului de reintegrare moldo-transnistreana si se va incerca scoaterea Tiraspolului de la tubul de oxigen cu mainile Ucrainei, autoritatile de la Kiev ar putea raspunde prin refuz, deoarece nu au niciun interes in aceasta. Nu trebuie sa se uite ca in Transnistria traiesc circa 100.000 de cetateni ucraineni”- argumenteaza el, mentionand ca Kievul nu poate fi eliminat din procesul activ de negociere in problema transnistreana. Prin urmare, pozitia Ucrainei va fi ca numai prin implicarea ei in acest proces pot fi elaborate planuri cat de cat realiste ale reintegrarii moldo-transnistrene.

Limba ucraineana, oficiala in R.Moldova

„Ucraina va sustine initiativele ruso-germane daca Tiraspolul si Chisinaul isi vor stabili propriile reguli de joc. Kievul este de asemenea interesat ca sa se tina cont de interesele sale in regiune in cadrul rezolvarii diferendului transnistrean: mentinerea statului limbii ucrainene, a treia limba oficiala in Transnistria, si in nordul Moldovei, posibilitatea crearii unei Uniuni vamale Ucraina-Moldova, garantii speciale de autodeterminare pentru Transnistria in cazul dizolvarii statalitatii Republicii Moldova, asigurarea drepturilor oamenilor de afaceri ucraineni in Moldova unificata”, a mentionat Kulik. Purtatorul de cuvant al MAE de la Kiev, Oleg Volosin, a declarat anterior ca solutionarea definitiva a diferendului transnistrean ar putea avea loc in 2013 cand Ucraina va prelua presedintia anuala a OSCE.

Critici separatiste

Noul format negociat zilele acestea la Deauville in Franta potrivit careia una dintre solutii este un format in 5 parteneri de discutie – Republica Moldova, Transnitria, Rusia, Romania, UE – pare sa socheze la Tiraspol, acolo unde unii analisti se arata extrem de nemultumiti de aceasta intorsatura a lucrurilor anuntata marti de liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev. Analistul nistrean Ilia Galinski, director al Institutului de Analiza Strategica si Prognoza din cadrul Universitatii din Transnistria afirma ca declaratia lui Medvedev este “stranie”, relateaza agentia Infotag. Acesta opineaza ca Medvedev “nu stie, pur si simplu, care este situatia”. “Cum poate fi refuzat statutul de stat garant Ucrainei, mai ales in contextul intensificarii activitatii acesteia in cadrul procesului”, a continuat el. De asemenea, el a atras atentia asupra faptului ca nici Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) nu a fost mentionata “ca organizatie mediatoare”. “Din afirmatiile lui Medvedev reiese ca rezultatul activitatii organizatiei in cadrul negocierilor moldoveano-transnistrene pare atât de nesemnificativ, incât aceasta poate fi ignorata”, a spus Galinski.

Nemultumiri la Nistru

Ilia Galinski considera foarte stranii declaratiile liderului de la Kremlin, apreciind ca acestea supraevalueaza “aparitia României intre actorii internationali de care depinde succesul” solutionarii conflictului transnistrean. El argumenteaza, in continuare, ca “toti specialistii cunosc faptele participarii României in conflict, de partea Republicii Moldova”, subliniind ca nu constituie un secret “cui va tine România partea in solutionarea problemei si ce va insemna acest lucru in contextul pastrarii statalitatii transnistrene”. “Aceasta, desigur, daca presedintele Medvedev nu a avut in vedere crearea unui nou stat prin unirea României cu Republica Moldova, fara Transnistria, si legitimarea Transnistriei ca stat independent, ca solutie a conflictului transnistrean”, a apreciat Galinski.
“Daca aceasta ciudatenie reprezinta pozitia oficiala a statului rus in solutionarea conflictului transnistrean, atunci aceasta este o dovada a faptului ca in Rusia incepe o noua «perestroika» in domeniul politicii externe si ca dorinta de a placea Occidentului si asa-numitele valori liberale, general-umane, sunt mai importante decât toate argumentele intereselor nationale rusesti”, a conchis Galinski. Reamintim ca presedintele rus a declarat pentru prima data marti ca Romania trebuie inclusa in ecuatia rezolvarii acestui diferend, cel mai probabil dupa vizita cancelarului Angela Merkel la Bucuresti de saptamana trecuta unde unul dintre subiectele discutate a fost dosarul transnistrean.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *