Kremlinul continua „razboiul petrolului” cu Belarus

de | ian. 7, 2010 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Runda de negocieri dintre Federatia Rusa si Belarus privind conditiile de livrare si tranzit a petrolului rusesc prin sistemul de conducte bieloruse, desfasurate ieri la Moscova, au esuat, au declarat surse guvernamentale de la Minsk, citate de mass-media rusa

Rafinaria Naftan, motivul noului razboi energetic ruso-belarus

Rafinaria Naftan, principalul motiv al noului razboi energetic ruso-belarus

Runda de negocieri dintre Federatia Rusa si Belarus privind conditiile de livrare si tranzit a petrolului rusesc prin sistemul de conducte bieloruse, desfasurate ieri la Moscova, au esuat, au declarat surse guvernamentale de la Minsk, citate de mass-media rusa, si preluate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Delegatia belarusa a negociat cu partea rusa timp de o zi, la Ministerul Energiei de la Moscova. Pozitiile celor doua tari au fost similare”, a subliniat sursa citata. Oficialii de la Minsk au acuzat partea rusa ca ulterior „au renuntat la toate acordurile la care se ajunsese”, solicitand o noua runde de negocieri, sub pretextul sarbatoririi Craciunului pe stil vechi. Conform surselor guvernamentale bieloruse, citate de mass-media rusa, conflictul energetic a fost declansat de intentia gigantului petrolier Lukoil de a achizitiona rafinaria Naftan din Belarus. „Ne asteptam ca tranzactia vizand rafinaria Naftan Polymer sa se materializeze in viitorul apropiat. Este posibil sa participe Lukoil sau alta companie ruseasca”, a declarat vicepremierul bielorus Vladimir Semasko, citat de mass-media locala. Rafinaria din Belarus , care a fost supusa unui intens proces de modernizare, functioneaza in prezent, conform expertilor in domeniu, la o capacitate de pana la 10,8 milioane de tone, de patru ori mai mare decat Petrotel Ploiesti, aflata in proprietatea Lukoil Romania.
Reamintim ca Federatia Rusa a oprit furnizarea de petrol catre rafinariile din Belarus, intrucat cele doua parti nu au reusit sa ajunga la un acord privind contractele pe anul 2010. Agentiile de presa internationale au precizat ca tensiunile din fostul spatiu sovietic nu au afectat tranzitul de petrol rusesc catre Uniunea Europeana. Germania si Polonia, care primesc intre 25% si 75% din importurile de petrol rusesti prin conductele belaruse, urmaresc indeaproape evenimentele, dupa ce alimentarea unora dintre principalele lor rafinarii a fost oprita in timpul unei dispute similare intre Moscova si Minsk, in 2007. Sursele citate au precizat ca doua dintre rafinariile din Belarus, Naftan si Mozir, au stocuri pentru a-si continua operatiunile inca o saptamana. Oficialii rusi, citati de mass-media locala, au respins posibilitatea ca Belarusul sa poata importa petrol din alte state prin sistemul de conducte de pe teritoriul Federatiei Ruse.

Ambitii nucleare

Presedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, a anuntat la finele anului trecut construirea unei centrale nucleare in vestul tarii, urmand ca decretul oficial sa fie dat publicitatii in cel mai scurt timp, relateaza agentia de presa Moldpres. “Vom construi o centrala atomica, o vom edifica la Ostrovet, iar decretul privitor la aceasta decizie va fi publicat in curind”, a declarat el, fara a furniza informatii privind calendarul executiei lucrarii, estimata la cateva miliarde de dolari. Ostrovet se afla in apropierea orasului Grodno, situat in apropierea frontierei cu Polonia. “Colaboram in prezent cu tarile vecine, cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Le-am propus proiectul, este acceptabil din punct de vedere ecologic, fara pericol”, a adaugat Lukasenko.
Constructia unei centrale nucleare reprezinta o doleanta mai veche a autoritatilor de la Minsk, Federatia Rusa furnizand, in urma cu cativa ani, un imprumut de doua miliarde de dolari pentru achizitionarea de tehnologie nucleara de la compania ruseasca Atomstroexport. La randul sau, si Republica Islamica Iran si-a manifestat disponibilitatea de a furniza expertiza tehnica autoritatilor belaruse. Mentionam ca organizatiile internationale pentru protectia mediului au protestat vehement fata de constructia acestei centrale.

Precedent ucrainean

O problema similara, intre Federatia Rusa si Ucraina, a avut loc in ultimele zile ale anului trecut, cand Rusia a avertizat trei state din Uniunea Europeana, respectiv Cehia, Ungaria si Slovacia, ca livrarile de titei prin conducta Drujba ar putea fi sistate din cauza unor conflicte cu Kievul. Problemele s-au rezolvat pe data de 29 decembrie, dupa ce Ucraina a acceptat o majorare cu 30% a tarifelor de tranzit pentru petrolul rusesc. Mentionam ca, periodic, conflictele energetice dintre Moscova si Kiev declanseaza un sentiment de neliniste in randul autoritatilor europene, dupa ce, iarna trecuta, au dus la sistarea alimentarii cu gaze pentru consumatorii din Uniunea Europeana timp de aproape trei saptamani. Pe parcursul anului 2009, Comisia Europeana a avertizat statele membre sa isi ia masuri de precautie in eventualitatea izbucnirii unei noi crize a gazelor in aceasta iarna. Un sfert din gazul consumat de europeni provine din Rusia, iar 80% din aceste volume tranziteaza Ucraina.

Razboiul laptelui

Relatiile dintre Minsk si Moscova au mai fost afectate de un „razboi al laptelui, izbucnit in urma deciziei ruse de a suspenda importul a circa 500 de produse lactate belaruse, invocand motive sanitare. Conform datelor oficiale, furnizate de autoritatile vamale belaruse, cifra schimburilor comerciale cu produse lactate dintre cele doua tari s-a ridicat in 2008 la aproximativ un miliard de dolari. Restrictiile la importurile de produse lactate din Belorusia in Rusia au evoluat intr-un scandal diplomatic, pe care presedintele rus, Dmitrii Medvedev, l-a dezvoltat singur prin declaratiile sale publice, incurajandu-l pe Lukashenko sa inceteze cu isteriile. Incercarea premierului rus, Vladimir Putin, de a pune aceste conflicte mici pe seama caniculei au fost insuficiente.
Embargoul a fost perceput de mass-media internationala ca un raspuns la semnalele diplomatice de apropiere dintre Minsk si UE, precum si contractarea unui imprumut FMI, evaluat la cateva miliarde de dolari. Totodata, autoritatile din Belarus au boicotat ultimul summit al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva a fostelor republici sovietice in semn de protest fata de embargoul dictat de Moscova impotriva produselor lactate provenind din Belarus. Partea belorusa considera ca Moscova doreste astfel sa forteze mana Minskului in vederea indepartarii de pozitiile occidentale si a recunoasterii independentei provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud.
Reactia dura a lui Lukasenko nu a intarziat sa apara, mai multe investitii strategice ale companiilor ruse in sectorul alimentar din Belarus fiind stopate. “Mi s-a spus la guvernul rus: nu mai primiti lapte daca nu ne dati fabricile voastre de lapte”, a dezvaluit presedintele Lukasenko, pentru presa rusa, scopul embargoului Moscovei. “Rusia a inchis deja de facto piata pentru tractoarele si vehiculele noastre”, a adaugat el. “Le-am spus la revedere. Nu va vom lasa sa ne vorbiti asa. Mai bine murim si aruncam laptele asta”, a mai spus Lukasenko.
Totusi relatiile dintre Minsk si Moscova nu s-au racit, in luna iunie 2009, in plin „razboi al laptelui”, Rusia, Belarusul si Kazahstanul au anuntat constituirea unui bloc vamal si decizia de a candida sub forma unei uniuni economice pentru aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului. “Aceste sarje, de ambele parti, nu inseamna schimbari profunde intre Moscova si Minsk: cei doi parteneri negociaza astfel relatia lor pe termen lung”, a spus Timofei Bordacev, redatorul-sef adjunct al revistei “Rusia in politica mondiala”. “Lukasenko este constient ca prietenia sa de astazi cu Europa se va incheia maine la Curtea Penala Internationala de Haga”, a facut el aluzie la incalcarile drepturilor omului de catre regimul de la Minsk.

Santaj diplomatic

Una din solciitarile pregnante ale Moscovei la adresa Belarusului se refera la recunoasterea de catre Minsk a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud. Conform unor surse diplomatice abhaze, Belarusul si-a luat angajamentul sa deschida un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz. Reamintim ca Parlamentul belarus va lua o decizie in acest sens in urmatoarele luni, o delegatie parlamentara vizitand in luna noiembrie 2008 Abhazia si Osetia de Sud „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *