Kremlinul continua razboiul declaratiilor contra Occidentului

, , , , ,
 
Liderul rus, Vladimir Putin, refuza conditiile statelor occidentale pentru ridicarea sanctiunilor impotriva Rusiei

Liderul rus, Vladimir Putin, refuza conditiile statelor occidentale pentru ridicarea sanctiunilor impotriva Rusiei

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat, intr-un interviu pentru cotidianul grec Kathimerini, că nu există probleme irezolvabile în relaţiile UE-Rusia,. „Noi nu credem că există probleme irezolvabile în relaţiile pe care le avem cu UE”, a subliniat liderul rus pentru cotidianul grec, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Pentru a reveni pe drumul parteneriatului multidimensional este important să se renunţe la logica vicioasă la jocurilor de o singură parte şi să se ia în considerare opinia şi interesele celuilalt”, a adăugat Putin.
Rusia face apel la dialog, în spiritul parteneriatului cu UE, asupra unui spectru larg de probleme, de la relaxarea reglementărilor privind eliberarea vizelor pînă la domeniul energiei, însă nu observă vreun semn de disponibilitate din partea opusă, a mai spus Vladimir Putin in articolul publicat joi de cotidianul grec Kathimerini
De la Atlantic la Pacific
Vladimir Putin a mai subliniat importanţa stabilirii unei zone de cooperare economică şi umanitară de la Oceanul Atalntic pînă la Oceanul Pacific, reiterand doleante mai vechi ale diplomatiei de la Moscova. „Sînt încrezător că trebuie trase concluziile corespunzătoare din urma evenimentelor din Ucraina şi trebuie început lucrul pentru a crea o zonă de cooperare economică şi umanitară bazată pe arhitectura securităţii egale şi indivizible pe o suprafaţă vastă de la Atlantic, pînă la Pacific”, a spus Putin.
„Rusia şi Europa au ajuns acum la o răscruce de drumuri, cînd este nevoie să răspundem la întrebarea: cum vedem viitorul relaţiilor noastre, în ce direcţie vrem să ne îndreptăm?” a mai declarat liderul rus.

Sanctiunile raman

Uniunea Europeană consideră că este necesar să menţină regimul sancţiunilor împotriva Moscovei, pînă la implementarea în întregime a prevederilor Acordului de la Minsk, a afirmat, joi, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, citat de KARADENIZ PRESS.
Prezent la ceremonia de deschidere a summit-ului G7 din Japonia, oficialul european şi-a exprimat convingerea că UE îşi va menţine constantă atitudinea curentă în privinţa relaţiilor cu Rusia, inclusiv regimul sancţiunilor, pînă la implementarea Acordului de la Minsk.

Sarja impotriva Kiev-ului

Anterior, într-un interviu pentru cotidianul ungar Magyar Nemzet, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a declarat că legarea regimului sancţiunilor de implementarea Acordului de la Minsk încurajează regimul de la Kiev să saboteze acest acord. „Uniunea Europeană a legat anularea sancţiunilor de implementarea Acordului de la Minsk de către Rusia. Această legătură este absurdă pentru că, asa cum se cunoaşte, ţara noastră nu este parte a conflictului din Ucraina,” a mai afirmat oficialul rus.
Reamintim ca acordul de la Minsk a fost semnat în februarie 2015, fiind semnat de autorităţile de la Kiev şi miliţiile pro-independenţă din sud-estul Ucrainei după o serie de negocieri la care au mai participat Germania, Franţa şi Rusia.
Acordul, puternic contestat in Ucraina, prevede implementarea unui armistiţiu, retragerea armamentului greu de pe linia frontului, un schimb de prizonieri şi reforme constituţionale care a trebui să ofer un statut special zonelor rebele.

Flancul estic al NATO, consolidat

NATO va aborda subiectul desfășurării de forțe suplimentare în Europa de Est, cu prilejul summitului Alianței din iulie, de la Varșovia, a declarat joi ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier, relatează mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
„Germania și-a respectat întotdeauna promisiunile și acordurile privind măsurile de securitate ale NATO și acordurile încheiate în cadrul summitului anterior din Țara Galilor”, a declarat Steinmeier într-o conferință de presă comună cu omologul lituanian, Linas Linkevicius. „Acorduri vor fi încheiate și la Varșovia și ne vom asuma responsabilitatea”, a subliniat ministrul german.
La rândul său, Linkevicius a declarat că Europa de Est are nevoie de o prezență aliată vizibilă și palpabilă în regiune. „Sperăm că la summitul NATO de la Varșovia vor fi luate decizii importante care vor întări flancul de est al Alianței”, a menționat Linkevicius.

Aprecieri baltice

Lituania apreciază eforturile Germaniei, îndeosebi participarea țării la misiunea NATO de poliție aeriană, trimiterea de trupe care iau parte la exerciții militare în Lituania și cooperarea în domeniul armamentelor și echipamentelor, a spus ministrul de externe lituanian. Linkevicius a menționat faptul că partenerii din Alianță au fost activi în mod special în regiunea baltică. „Desigur, un batalion nu poate proteja tot teritoriul, totuși, procesul capătă contur, solidaritatea partenerilor NATO ne bucură”, a declarat ministrul lituanian.
Cei doi miniștri au abordat, printre altele, subiecte precum situația din Ucraina, relațiile cu Rusia, vecinătatea estică și securitatea energetică. Steinmeier a avut o întrevedere și cu președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, cu care a abordat teme similare.

Demers estonian

Premierul estonian, Taavi Roivas, solicită prezenţa permanentă a trupelor NATO în statele baltice pentru a descuraja orice tentativă de extindere a Rusiei în zonă, potrivit unui interviu acordat ziarului german Die Welt, citat de agentia KARADENIZ PRESS. „Avem nevoie de o prezenţă continuă a câte unui batalion (NATO) în Estonia, Letonia şi Lituania”, a declarat Roisvas, citat de ziarul german Die Welt. „Nu pot exista întreruperi (în trimiterea militarilor NATO în ţările baltice). Descurajarea (oricărei ofensive din partea Rusiei) trebuie să constituie noua normă”, a insistat premierul estonian. Trimiterea trupelor prin rotaţie este o idee bună, a subliniat Roivas, „dar trebuie să fie prezente mereu”.
Reamintim ca NATO a convenit în 1997 cu Rusia să nu trimită un număr substanţial de militari în statele membre din Europa de Est care să staţioneze permanent.
La summitul organizatiei din iulie, alianţa militară intenţionează să trimită militari în statele baltice pentru exerciţii desfăşurate în mod regulat, fara insa a incalca acordurile anterioare.

Nadia Savcenko, eliberata

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat ordinul de graţiere a pilotului militar ucrainean Nadia Savcenko, adusă în Ucraina miercuri cu un avion trimis de şeful statului ucrainean, Petro Poroşenko.
„Astăzi, un avion rus a adus la Moscova doi cetăţeni ruşi – Aleksandr Aleksandrov şi Evgheni Ierofeiev”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de KARADENIZ PRESS. „În paralel, preşedintele Vladimir Putin a semnat ordinul prin care o graţiază pe Nadia Savcenko; ea a fost dusă la Kiev cu un avion trimis de preşedintele Petro Poroşenko”, a precizat Peskov.
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko a confirmat că avionul cu Nadia Savcenko a aterizat la Kiev. „Un avion prezidenţial în care este eroina Nadia Savcenko tocmai a aterizat”, a spus el.

Schimb de prizonieri

Pilotul militar ucrainean Nadia Savcenko a fost eliberată de Rusia în cadrul unui schimb de prizonieri cu Ucraina, au anunţat miercuri surse oficiale citate de presa ucraineană, preluate de KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, Nadia Sancenko a fost eliberată în schimbul cetăţenilor ruşi Evgheni Ierofeiev şi Aleksander Aleksandrov, care erau deţinuţi în Ucraina. Ierofeiev şi Aleksandrov, cadre active ale serviciilor de informatii militare ruse, au fost transferaţi la Moscova cu un avion al preşedintelui rus, Vladimir Putin.
Pilotul militar ucrainean Nadia Savcenko a fost găsită vinovată de moartea jurnaliştilor ruşi Igor Korneliuk şi Anton Voloşin şi a fost condamnată de o instanţă rusă la 22 de ani de închisoare. Nadia Savcenko, în vârstă de 34 de ani, a fost transferată din oraşul rus Rostov-on-Don la Kiev cu avionul preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko.

Donbas pentru Crimeea

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Rusia îl va ajuta pe liderul de la Kiev, Petro Poroșenko să readucă Donbas-ul în cadrul Ucrainei din considerente umanitare, dar că peninsula Crimeea va rămâne în componența Rusiei. Declarațiile acestuia survin după ce Poroșenko comentase miercuri că „așa cum am adus-o înapoi pe Nadia, așa vom aduce înapoi Donbasul și Crimeea”. „Dacă el a avut în vedere aducerea înapoi a Donbasului din considerente umanitare, atunci o astfel de declarație poate fi acceptată; aceasta este și ceea ce noi sperăm la Moscova”, a declarat Peskov.
„În ceea ce privește Crimeea, nu comentăm cu privire la pretenții asupra unor regiuni rusești”, a adăugat el. Rusia a anexat Crimeea în martie 2014, în urma unui referendum contestat de comunitatea internațională și Kiev la care majoritatea locuitorilor peninsulei s-au pronunțat pentru separarea de Ucraina și aderarea la Federația Rusă. Președintele rus Vladimir Putin a semnat la 25 mai un decret de grațiere a femeii pilot ucrainene, Nadia Savcenko, condamnată la 22 de ani de închisoare pentru presupusă complicitate la moartea a doi jurnaliști ruși în estul Ucrainei în 2014. Ca urmare, Savcenko a fost eliberată la schimb cu doi militari ruși, care fuseseră condamnați la 14 ani de închisoare în Ucraina, după ce au fost capturați în teatrul conflictului militar din Donbas.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *