Kremlinul amenință NATO cu un scenariu ucrainean în Balcani

, , , , , , , , , , , , , ,
 
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și omologul său sârb, Ivica Dacic, au discutat pe larg parteneriatul strategic Moscova-Belgrad

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și omologul său sârb, Ivica Dacic, au discutat pe larg parteneriatul strategic Moscova-Belgrad

Occidentul încearcă să ”atragă” ţările balcanice în NATO, punându-le în faţa unei alegeri – ori Vest, ori Rusia – fără să tragă învăţăminte din experienţa ucraineană, a declarat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-o conferinţă la Universiatea din Belgrad, în cea de-a doua zi a vizitei sale în Serbia, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

În continuare, Lavrov a reiterat poziţia Moscovei faţă de evenimentele din 2013-2014 din Ucraina. Conducerea rusă nu recunoaşte că plecarea fostului preşedinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici a fost rezultatul mişcării de contestare de o anvergură fără precedent în Ucraina, susţinând în schimb că a fost vorba de un complot al Occidentului.

Potrivit lui Lavrov, fără să tragă învăţăminte din această experienţă tristă, Occidentul încearcă să pună ţările balcanice în faţa aceleiaşi alegeri false. ”Ţărilor din regiune li se cere să facă o astfel de alegere, se încearcă atragerea lor în NATO”, a insistat Lavrov, adăugând că acest lucru nu are nimic de-a face cu obiectivul declarat – de a întări securitatea naţională a statelor balcanice, în condiţiile în care nimeni nu le ameninţă. El a mai spus că aderarea acestora la Alianţa Nord-Atlantică le va forţa să se situeze de o parte a confruntării militaro-politică, a cărei filosofie SUA şi NATO o impun în prezent Europei.

Situație nesănătoasă

În Europa se creează o situaţie nesănătoasă din cauza încercărilor unor membri ai NATO şi UE de a escalada confruntarea, declarase anterior Serghei Lavrov în cadrul întâlnirii cu omologul său sârb Ivica Dacic. ”Am discutat despre situaţia din Europa. Din păcate, se creează o situaţie nesănătoasă din cauză că unii membri NATO şi UE încearcă să escaladeze confruntarea, să facă astfel încât Alianţa Nord-Atlantică să avanseze tot mai spre Est (…), aşa cum a fost cu Muntenegru, aşa cum se încearcă acum în Macedonia şi chiar şi în Bosnia-Herţegovina”, a afirmat ministrul rus.

Referitor la Centrul umanitar sârbo-rus din Niş, şeful diplomaţiei ruse a spus că acest centru operează strict în baza mandatului său umanitar, adăugând că este neclar ce fac colegii americani de la baza Bondsteel din Kosovo. ”Nu există vreo intenţie ascunsă în spatele acestui centru. Când au apărut suspiciuni cu privire la activităţile personalului sârb şi rusesc, reprezentanţii părţii care au exprimat astfel de suspiciuni – SUA – au fost invitaţi să viziteze liber acest centru. Reprezentantul american a putut astfel să vadă că Centrul este angajat exclusiv în munca umanitară”, a spus Lavrov.

„În aceeaşi regiune, pe teritoriul sârbesc, în Kosovo, baza americană Bondsteel a fost înfiinţată pe baza unei decizii a ONU. Există multe mărturii care sugerează că nu este clar ce fac colegii noştri americani acolo. Ca răspuns la aceste îndoieli, nu a invitat nimeni să viziteze această bază”, a adăugat el, conform Tanjug.

Serbia, cu fundul în două luntri geopolitice

Serbia merge pe calea europeană, dar va continua să construiască cele mai bune relaţii posibile cu Federaţia Rusă şi doreşte ca relaţiile să fie şi mai bune, a declarat miercuri preşedintele sârb Aleksandar Vucic, potrivit agenţiei sârbe de presă. ”Presupun că vor exista diferite dorinţe şi presiuni pentru ca aceste relaţii să meargă într-o altă direcţie, dar Serbia îşi va menţine cursul, va respecta legăturile tradiţionale şi va dezvolta cele mai bune relaţii cu Federaţia Rusă”, a insistat Vucic într-o conferinţă de presă cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Serbia este o ţară independentă care ia decizii singură şi va acţiona în acelaşi mod şi pe viitor, a spus Vucic, care a menţionat că ţara sa nu va impune sancţiuni Rusiei şi şi-a exprimat speranţa că UE va înţelege acest lucru. ”Serbia nu îşi va schimba politica faţă de Rusia”, a reiterat preşedintele sârb, adăugând că Serbia nu a făcut niciodată vreun rău Federaţiei Ruse, aşa cum nici Rusia nu a acţionat împotriva intereselor Serbiei, potrivit Tanjug.

Kosovo, problema eternă

Serbia nu va recunoaşte independenţa Kosovo în schimbul aderării la Uniunea Europeană şi numai un compromis poate opri ca statutul provinciei Kosovo să se transforme într-un ‘conflict îngheţat’, a avertizat anterior preşedintele sârb Aleksandar Vucic. Fost naţionalist sârb, acesta şi-a schimbat poziţia în ultimul deceniu, devenind proeuropean, a declarat că orice decizie privind Kosovo trebuie luată prin vot de cetăţenii sârbi. ‘Populaţia va decide, dacă credeţi că poate obţine o majoritate, eu nu sunt prea sigur’, a declarat Vucic într-un interviu pentru Reuters. ‘Trebuie să ne uităm la realitatea de astăzi şi să înţelegem relaţiile la nivel mondial şi relaţiile din Kosovo şi să înţelegem că (Kosovo) nu este a noastră, aşa cum am crezut, însă nici a lor aşa cum încearcă ei să arate’, a mai spus Aleksandar Vucic. ‘Dacă nu există niciun compromis vom avea un conflict îngheţat zeci de ani. Nu ar trebui să lăsăm copiii noştri să se ocupe de asta’, a mai spus preşedintele sârb.

Kosovo şi-a proclamat independenţa la 17 februarie 2008, la aproape un deceniu după conflictul dintre forţele sârbe şi rebeliunea secesionistă kosovară albaneză. Acest ultim conflict care a sfâşiat fosta Iugoslavie, războiul din Kosovo (1998-1999) s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, dintre care peste 11.000 de kosovari albanezi. Războiul s-a încheiat când forţele NATO au lansat o campanie de bombardamente, forţând Belgradul să-şi retragă trupele.

Circa 115 de ţări au recunoscut independenţa Kosovo, printre care SUA şi 23 dintre cele 28 de ţări membre ale UE. Circa 80 de capitale ale lumii refuză în continuare să recunoască această independenţă, printre care Moscova şi Beijing. Cele cinci ţări membre ale UE care nu recunosc Kosovo sunt România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.

Condiții europene

Uniunea Europeană nu a spus în mod explicit care este forma pe care ar trebui să o ia un acord între Serbia şi Kosovo, însă ministrul de externe german Sigmar Gabriel a declarat la Pristina că ‘acceptarea independenţei Kosovo’ de către sârbi este o condiţie a aderării la UE. ‘Dacă Serbia doreşte să se îndrepte către Uniunea Europeană, construirea statului de drept este prima condiţie, dar în mod firesc şi acceptarea independenţei Kosovo’, a spus Sigmar Gabriel la o conferinţă de presă comună cu premierul kosovar, Ramush Haradinaj. ‘Aceasta este condiţia esenţială pentru a merge către Europa’, a insistat ministrul de externe german, adăugând că Germania va ajuta Kosovo să obţină recunoaşterea independenţei şi din partea celor cinci state membre ale UE care încă nu au recunoscut această independenţă autoproclamată de kosovari în anul 2008, respectiv România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.

La rândul său, şeful diplomaţiei sârbe Ivica Dacic a declarat vineri la Sofia că mesajele arogante venite din partea unor miniştri de externe potrivit cărora Serbia trebuie să recunoască independenţa Kosovo dacă doreşte să adere la UE sunt ‘contraproductive şi inacceptabile’. ‘I-am invitat să adere la poziţia comună a UE asupra Kosovo. Ei nu ar trebui să ne spună ceea ce ei nu vor să audă în ţările lor. Este umilitor şi absolut inacceptabil pentru Serbia’, a spus Dacic care a participat la o reuniune informală a miniştrilor de externe din ţările UE şi din ţările Balcanilor de Vest.

‘Serbia va continua dialogul, însă dialogul şi o soluţie permanentă presupun un acord care să ţină cont de interesele ambelor părţi’, a mai spus şeful diplomaţiei sârbe.

Mirajul Albaniei Mari, agită periodic butoiul de pulbere balcanic

Mirajul Albaniei Mari, agită periodic butoiul de pulbere balcanic

Avertisment diplomatic

Comisia Europeană i-a cerut recent prim-ministrului albanez Edi Rama să evite orice ingerinţă în relaţiile dintre Serbia şi Kosovo şi l-a sfătuit să se concentreze asupra reformelor care trebuie realizate pentru integrarea Albaniei în UE, relatează mass-media regională. „Declaraţiile care pot fi interpretate ca o ingerinţă în afacerile ţărilor vecine sunt inutile”, a declarat Catherine Ray, purtătoare de cuvânt a reprezentantei diplomaţiei europene Federica Mogherini.

Reamintim că Edi Rama a fost la Pristina cu ocazia celei de-a zecea aniversări a proclamării independenţei Kosovo şi a vorbit despre posibilitatea ca într-o zi să vadă ţara sa şi Kosovo cu „un singur preşedinte, ca simbol al unităţii naţionale”.

Poziţia prim-ministrului albanez este considerată provocatoare de sârbi, care acuză frecvent Tirana că susţine proiectul de a vedea o „Albanie Mare”.

Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii albaneze Kosovo. Început în 2011, dialogul de normalizare a relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina stagnează, pe fondul lipsei de unitate la nivelul UE în problema recunoașterii independenței Kosovo. Cinci din cei 28 de membri ai UE (Spania, Grecia, România, Slovacia şi Cipru) nu au recunoscut independenţa  Republicii Kosovo.

UE a demarat discuţii de aderare cu Serbia la începutul anului 2014 şi cu Muntenegru în 2012. Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), Bosnia-Herţegovina şi Kosovo doresc de asemenea să adere la UE. Dar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat recent ţările din Balcani că nu vor putea adera la UE înainte de a-şi soluţiona diferendele frontaliere, făcând ipotetică perspectiva unui prim val de integrare la orizontul anului 2025. (Mihai Isac/N.G.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *