Kirghizstan, amenintat de „razboiul bazelor militare”

, , , ,
 

Baza aeriana de la Manas, pivot al operatiunilor militare din Afghanistan

Baza aeriana de la Manas, pivot al operatiunilor militare din Afghanistan

Liderul interimar al Kirgizstanului, fostul ministru de externe Roza Otunbaeva, a declarat ca administraţia sa va respecta acordurile anterioare cu SUA privind baza militara din apropierea aeroportului Manas, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Secretarul de stat a vorbit despre securitatea regională şi rolul important pe care Kîrgîzstan îl joacă în a găzdui Centrul de Tranzit din Manas”, se arară într-un comunicat al Departamentului de Stat al SUA. „Otunbaeva a confirmat că administraţia kîrgîză va respecta acordurile anterioare privind Centrul” a subliniat sursa citata.
Mass-media americana a subliniat ca secretarul american de stat al SUA, Hillary Clinton, a avut o discuţie telefonică cu Otunbaeva, după ce SUA au oprit toate zborurile de trupe spre Afganistan prin această bază din pricina preocupărilor de securitate, pe fondul revoltei anti-guvernamentale din republica central-asiatică.
Baza militara din Manas este cosiderata esenţială pentru efortul american de razbiu din Afghanistan, dar o problema spinoasa pentru Rusia, care a sprijinit revoltele care au dus la răsturnarea regimului preşedintelui Kurmanbek Bakiev. Conform surselor militare amerivane, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, doar în perioada martie – aprilie 2010, prin baza aeriana din Manas au trecut peste 80.000 de soldaţi americani.

Baza amenintata

Reamintim ca anterior, membri ai noii conduceri interimare, citati de mass-media rusa, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au avertizat că baza aeriana americana ar putea fi închisă. Un trimis al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a declarat că guvernul provizoriu a avut discuţii exploratorii cu „partenerii externi” privind inchiderea bazei americane.
La randul sau, presedintele Kurmanbek Bakiev s-a retras într-o locaţie secretă din sudul ţării, unde s-a oferit să negocieze. „Da, sunt pregătit să demisionez. Dar nu ştiu ce voi primi în schimb. De aceea trebuie să ne întâlnim să discutăm” a declarat acesta. „Planul meu este de a păstra stabilitatea, cel puţin în sudul Kîrgîzstanului. Voi face totul pentru a preveni un război civil” a mai adaugat acesta. Federatia Rusa a fost primul stat care a recunoscut noua conducere de la Biskek, care a anuntat ca baza militara rusa din republica central-asiatica va ramane deschisa.

Sprijin international

Presedintele Kirgizstanului, Kurmanbek Bakiev, a cerut interventia fortei de pace a Natiunilor Unite pentru oprirea violentelor ce au urmat rasturnarii guvernului, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Intr-un interviu pentru RIA Novosti, Bakiev a declarat ca activitatea ministerelor de interne si aparare este paralizata si tara este incapabila sa faca fata unor noi ciocniri. De asemenea, el si-a exprimat indoiala in obiectivitatea investigatiilor asupra violentelor si a cerut ca ele sa fie investigate de o comisie independenta internationala. “Daca o comisie internationala, dupa o cercetare completa, va stabili ca presedintele este vinovat, sunt gata sa imi asum intreaga responsabilitate in fata poporului”, a spus presedintele detronat. Guvernul provizoriu de la Biskek a anuntat intentia de a-l condamna pe fostul presedinte pentru moartea a 81 de persoane in confruntarile cu fortele de ordine.
ONU, OSCE si Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva (OTSC) au stabilit coordonarea actiunilor in Kirgizstan, a anuntat duminica secretarul de presa al OTSC, Vitali Strugovet. Acesta s-a exprimat, pentru RIA Novosti, la capatul unei runde de consultari intre secretarul general adjunct al OTSC, Valeri Semerikov, emisarul special al ONU Jans Kubis si emisarul OSCE, vicepresedintele Parlamentului kazah Sanibek Karibsanov. „Reprezentantii organizatiilor internationale au fost de acord ca revenirea vietii la normal in republica va fi dificila fara unirea eforturilor de sprijinire a Kigizstanului pentru depasirea crizei politice interne”.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *