La sediul Mişcării Democrate a Românilor din Serbia, din Zajcear, a debutat, joi, prima ediţie a “Zilelor culturii române”.
Preşedintele MDRS, Dimitrie Crăciunovici, a declarat că manifestările care se vor organiza în cadrul acesteia vor avea loc în unele localităţi cu populaţie majoritar românească din Timoc. “Programul cuprinde expoziţii de documente istorice, cărţi în limba română, simpozioane şi colocvii la care vor participa oameni de cultură din România şi Serbia şi reprezentanţi de seamă ai comunităţilor româneşti”, a precizat Dimitrie Crăciunovici.
Potrivit preşedintelui MDRS, “Zilele culturii române” au fost iniţiate cu scopul contracarării, în zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, a acţiunilor agresive din partea unor cercuri naţionaliste care susţin înfiinţarea minorităţii şi a limbii vlahe, transmite Agerpres. “Iniţiativa noastră a fost luată din dorinţa de a dovedi cu armele cercetării ştiinţifice şi a democraţiei că cei peste 300.000 de români sunt etnici români şi nu fac parte din altă comunitate”, a subliniat Dimitrie Crăciunovici.
În context, el a mai arătat că autorităţile guvernamentale sârbe trebuie să renunţe la poziţia lor de a încuraja mişcările antiromâneşti din Serbia de nord-est şi la procesul de asimilare a românilor. “Obiectivul nostru prioritar este acela de a infirma tezele aberante, care frizează adevărul, potrivit cărora în Timoc, Morava şi sudul Dunării nu sunt români şi că vlahii sunt sârbi românizaţi”.
De asemenea, o expoziţie de documente arhivistice româneşti a fost vernisată, joi, sub genericul “Arc peste timp – Românii din afara României”, la sediul Mişcării Democrate a Românilor din Serbia, situat în staţiunea balneară Gamzigrad. Directorul Direcţiei Judeţene Mehedinţi a Arhivelor Naţionale ale României, prof. Tudor Răţoi, a declarat că toate cele 106 copii de documente prezente în expoziţie fac parte din tezaurul arhivistic mehedinţean, unele dintre ele încă nevalorificate în lucrări de specialitate.
La rândul său, preşedintele MDRS, Dimitrie Crăciunovici, a fost de părere că acum mai mult decât oricând trebuie dovedit lumii întregi că românii din regiunile istorice Timoc, Morava, sudul Dunării şi Voivodina au origine latină şi că strămoşii lor au fost români şi nu altceva. “În ultimile două decenii se fac eforturi de dezbinare a comunităţii românilor din Serbia. Chiar şi din interiorul acesteia s-au pornit acţiuni care ne-au învrăjbit. Românii din Voivodina se cred superiori nouă, ei vorbesc limba română literară, pe când noi continuăm să utilizăm graiul arhaic, cel de acum aproape 180 de ani”, a afirmat Dimitrie Crăciunovici.

Serbia are de trecut un nou test daca vrea sa ajunga in Uniunea Europeana. Politicile agresive de deznationalitate din Serbia continua si in Europa lui 2011 iar comunitatea romaneasca face parte din aceste „preocupari” ale Belgradului. Pentru a aplica aceste politici, romanii de pe teritoriu Serbiei (circa 350.000) au fost divizati in romani in zona de nord (Voivodina) si in asa-numitii vlahi in Valea Timocului (sud-est). Daca in Voivodina cei circa 50.000 de romani au drepturi si se bucura de privilegii identitare precum scoli si bisericii, marea majoritate de 300.000 de romani de pe Valea Timocului duc lipsa de aceste elemente esential pentru conservarea fiintei nationale. in comunitatile romanesti din Republica Serbia a demarat, sambata, recensamantul populatiei, a declarat pentru Agerpres Vasile Barbu, membru al Consiliului National al Minoritatii Nationale Romane, cu sediul in Novi Sad. Potrivit sursei citate, aceasta actiune in care sunt angrenate autoritatile publice locale si centrale sarbesti si entitati ale societatii civile se va desfasura intr-un numar de 161 unitati administrativ teritoriale, fiecare cetatean trebuind sa raspunda recenzorilor la un numar de 70 de intrebari. „Acest recensamant care se va incheia pe 15 octombrie este foarte important pentru etnicii romani, mai ales pentru cei care traiesc in regiunile Timoc, Morava si sudul-Dunarii, unde exista interese obscure de a-i determina sa se declare vlahi”, a precizat Vasile Barbu, citat de Agerpres. in context, el a aratat ca, la recensamantul din 2002 in provincia autonoma Voivodina, un numar de 38.000 de persoane si-au facut publica apartenenta la minoritatea romana, iar in Serbia de nord-est unde, conform statisticilor neoficiale, exista peste 300.000 de romani, numai 4.500. „Grupurile anti-romanesti, ca si in acest an, au facut actiuni intense de deznationalizare a romanilor. Ele au sustinut ca asa-numitii vlahi sunt sarbi romanizati, teza care a generat confuzii si a dus ca aproape 38.500 de romani sa se declare vlahi”, a afirmat Barbu. El a mai aratat ca in Republica Serbia exista 19 minoritati recunoscute de oficialitati si ca acestea din urma duc o propaganda agresiva pentru ca tot mai multi cetateni din componenta acestora sa accepte nationalitatea sarba. „Este si motivul pentru care bosniacii si albanezi boicoteaza recensamantul, ei refuzand sa participe la intalnirile cu echipele de recenzori, mai ales cei din Kosovo”, a mai afirmat Vasile Barbu.

Domnule Procuror General al Republicii Moldova, Valeriu Zubco, eu am “atacat cibernetic”, din România, mai multe instituţii de stat comunist-chişinăuene. Eu, alături de mulţi prieteni şi colegi, am făcut acest lucru. În aprilie 2009, stăteam cu toţii cu inima la gură şi cu sufletul strâns, încercând să aflăm ce se întamplă în ţara românească de peste Prut. Citeam de pe site-urile de ştiri şi de pe platformele de socializare ce se întâmplă cu fraţii noştri de la Chişinău. Citeam, vedeam şi auzeam cum reprezentanţii unor fosile de regim autoritar căsăpesc tinerii Basarabiei, până când a fost restriţionat accesul la internet. Am încercat cu toţii să trăim, de la distanţă, momentele de bucurie, revoltă şi tensiune. Iar, atunci când nu am mai avut acces la informaţiile furnizate de către cei care participau direct la proteste, din cauza cenzurii ticăloase de sorginte rusească, bineînţeles că ne-am “năspustit” către portalurile oficiale. Şi nu vorbesc aici de ilegalităţi. Ci de curiozitate sinceră. De credinţa că oamenii din cadrul forţelor de represiune de peste Prut ar fi îmbraţişat revoluţia tinerilor dornici de libertate. Din “cauza” asta vă apare atacul DDoS din România! Ne-am uitat cu toţii să vedem cum ar fi trebuit să scrieţi: Suntem liberi de pseudo-comuniştii lui Voronin! Trăiască Libertatea faţă de Moscova! Trăiască!

Ce expertiză vreţi – din partea autorităţilor române – domnule Zubco? Ce scuză mai căutaţi să prezentaţi în faţa comisiei parlamentare? Vă răspund eu! Sunt, asemenea altor oameni dornici de libertate, unul dintre cei pe care încercaţi acum să îi acuzaţi de infracţiuni împotriva URSS. Aţi rămas captiv în trecut. Am relatat minut cu minut şi oră cu oră. Am ieşit în Piaţa Universităţii din Bucureşti şi, de pe treptele Teatrului Naţional, am trăit şi am fluturat, alături de fraţii mei, tricolorul nostru, al românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Tricolorul românilor de la Nistru pân’ la Tisa. Tricolorul care este şi in ininimile românilor de la sud de Dunăre, şi din Voivodina, din Timoc, din Pind. Este vorba despre tricolorul care flutură în Maramureşul Istoric, în nordul Bucovinei şi în sudul Basarabiei! Tricolorul roş-galben-albastru care menţine vie limba românească la Est de Nistru şi peste tot în lume. Aşa că, domnule Zubco, lăsaţi-ne în pace cu explicaţiile astea de doi bani! Nu avem nevoie de noi minciuni! Fraţii mei din Chişinău care au fost bătuţi în beciurile de sorginte NKDV-istă nu mai au răbdare. Surorile mele, care au fost violate – în aceleaşi beciuri împuţite din Buiucani, Botanica şi Centru – de nacealnicii moscali şi haholi,vor dreptate!

Dupa ce autoritatile de la Belgrad si-au plasat simpatizantii in fruntea Consiliului National al Minoritatii Nationale Rumane din Serbia prin fraudarea alegerilor pentru consiliilor nationale ale minoritatilor din Serbia, luni, Belgradul va impune un nou statut in care directiva votata de vechiul consiliu, cum ca limba de comunicare a romanilor/vlahilor din Timoc este limba romana literara, sa fie abrogat, iar in locul limbii romane sa fie introdusa limba sarba, informeaza agentia de presa Timoc Press, preluata de KARADENIZ PRESS. Toate aceste miscari ale autoritatilor sarbe vin pe fondul “bunei prietenii” dintre Romania si Serbia si in contul sprijinul intens pe care Bucurestii il acord tarii vecine in drumul spre UE. Potrivit unor surse citate de Timoc Press, noul statut ar purta marca specialistilor juridici ai partidului Partidului Democrat al lui Boris Tadici.

Avertisment de la Bucuresti

Intr-un interviu acordat ziarul “Curentul”, secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Bogdan Aurescu, avertiza Serbia ca traseul Serbiei spre UE trebuie sa tina cont si de drepturi minoritatii romane din Serbia si ca Romania transmise constant astfel de mesaje Serbiei. “Exista mesaje pe care le transmitem constat partii sarbe in acest sens si vom folosi si Comisia mixta pentru minoritati si incercam sa organizam o a doua sesiunea dupa intalnirea de anul trecut. Sunt progrese care trebuie sa fie facute in ceea ce priveste pastrarea identitatii nationale culturale si lingvistice a romanilor din Serbia si speram ca partea sarba va sustine aceste demersuri pentru ca iata Belgradul va incepe curand si procesul oficial de aderare a Serbiei la UE (…)evident ca in proces de aderare vor trebui indeplinite cu strictete toate conditionalitatile si criteriile politice. Evident ca in randul celor politice se gaseste si criteriu protectiei adecvate a persoanelor care apartin minoritatilor nationale”, declarat Bogdan Aurescu.

CE, in plasa sarbilor

In luna iunie a acestui an, Executivul european de la Bruxelles a cazut in capcana segregationista intinsa de Serbia a spus ca nu este la curent cu probleme legate de drepturile romanilor din aceasta tara, ci doar cu cele ale vlahilor. Comisia Europeana spune ca nu stie de plangeri adresate de romanii din Serbia in legatura cu hartuiri inaintea alegerilor pentru Consiliul National al minoritatilor, spunand ca este informata doar despre plangeri ale vlahilor. Potrivit unui comunicat al biroul de presa al PPE, eurodeputatul roman Cristian Preda a adresat in sedinta Comisiei pentru drepturile omului din Parlamentul European o intrebare despre desfasurarea alegerilor pentru Consiliul National al minoritatilor din Serbia. Europarlamentarul roman a evocat plangerile comunitatilor romane din Timoc si Voivodina referitoare la hartuirea care a avut loc inaintea scrutinului si la neregulile din ziua alegerilor, desfasurate la 6 iunie.

Romanii, ca vlahi sau moldoveni

In replica, cei de la Comisia Europeana au dovedit inca o data ca nu inteleg adevaratele probleme ale minoritatilor laudand Serbia pentru adoptarea legii privind Consiliile minoritatilor nationale. CE a mai raspuns ca nu este la curent cu plangeri adresate de romanii din Serbia, ci doar cu cele ale vlahilor. Comisia a subliniat, de asemenea, faptul ca va continua dialogul despre minoritati cu autoritatile sarbe. La randul sau, eurodeputatul Cristian Preda a tinut sa sublinieze distinctia artificiala facuta de autoritatile sarbe intre romani si vlahi, comparand-o cu diferenta facuta de fostii lideri comunisti de la Chisinau intre moldoveni si romani, ulterior preluata de Ucraina, pentru a diviza comunitatea romana din aceasta tara. “Desi Romania sustine aderarea Serbiei la Uniunea Europeana, o buna punere in practica a legilor menite sa protejeze minoritatile nationale este necesara pentru ca aceasta tara sa isi demonstreze apartenenta la familia europeana”, a precizat Preda.

Rabdare intinsa la maxim

Seful diplomatiei romane, Teodor Baconshi a condamnat in aceasta vara politica dusa de statul sarb de a diferentia romanii din Voivodina de asa-numitii “vlahi” din Valea Timocului, comunitate care numara nu mai putin de 250.000 de persoane. Baconschi a facut apel urgent la autoritatile sarbe sa acorde si acestei comunitati de romani din Valea Timocului (estul Serbiei – circa 250.000) acealeasi drepturi de care se bucura comunitatea romanilor din regiunea Voivodina (nord) pentru ca acestia sa beneficieze cu totii de drepturilor fundamentale – educatie, cultura, serviciu religios – in limba romana. “Ii rugam pe prietenii sarbi sa-si faciliteze parcursul european, prin usurarea dialogului intre statul sarb si minoritatile nationale”, declara Baconschi la Varset.

Ministrul Afacerilor Externe Teodor Baconschi si preşedintele Republicii Serbia, Boris Tadic

Seful diplomatiei de la Bucuresti, Teodor Baconschi, s-a deplasat joi si vineri in Serbia unde a avut o serie de intalniri la cel mai inalt nivel cu oficialii sarbi, carora le-a cerut ca drepturile romanilor de pe teritoriul Serbiei (circa 300.000) sa fie respectate in concordanta cu spiritul Uniunii Europene in structurile careia Belgradul doreste sa intre. Agenda discutiilor a cuprins modernizarea cadrului de dialog bilateral, perspectiva europeana a Serbiei, cooperarea sectoriala si problematica minoritatilor nationale. In discutia cu presedintele Boris Tadic, ministrul roman a salutat lansarea procesului de ratificare a acordului de asociere si stabilizare Serbia-UE si a evidentiat necesitatea indeplinirii in totalitate a criteriilor politice necesare obtinerii statutului de candidat, inclusiv referitoare la minoritati. Presedintele Tadic a exprimat aprecierea deosebita pentru sprijinul Romaniei, asigurand partea romana de angajamentul Serbiei fata de valorile europene, informeaza MAE.

Romania vrea consulat la Zajecar

Legat de recentele probleme care au vizat alegerile Consiliului national al minoritatilor, din urma cu doua saptamani, delegatia romana  a abordat chestiunea privind procesul de desfasurare a alegerilor pentru formarea consiliilor minoritatilor nationale (6 iunie). De asemenea, ministrul Baconschi a reiterat interesul Romaniei de deschidere a unui consulat general in localitatea Zajecar. Seful diplomatiei romane a mai declarat ca vizitele comune la comunitatea romaneasca din Serbia constituie un prim pas important in vederea obtinerii unor rezultate vizibile de imbunatatire a situatiei comunitatii romanesti din Serbia. In ultima parte a vizitei in Serbia, ministrul Baconschi, impreuna cu omologul sarb Vuk Jeremic si ministrul pentru drepturile omului si minoritati, Svetozar Ciplic, s-au deplasat la Petrovac pe Mlava, in Serbia de Nord-Est.

Artificiul romani-vlahi, demontat de Baconschi

Poate cel mai important subiect discutat, in fapt esenta vizitei, a fost cel legat de diviziunea artificiala dintre romani si asa –numitii „vlahi”. Baconschi a facut apel urgent la autoritatile sarbe sa acorde si acestei comunitati de romani din Valea Timocului (estul Serbiei –  circa 250.000) acealeasi drepturi de care se bucura comunitatea romanilor din regiunea Voivodina (nord) pentru ca acestia sa beneficieze cu totii de drepturilor fundamentale – educatie, cultura, serviciu religios – in limba romana. “Ii rugam pe prietenii sarbi sa-si faciliteze parcursul european, prin usurarea dialogului intre statul sarb si minoritatile nationale“, a declarat Baconschi la Varset.

Cele cateva sute de mii de romani care traiesc pe teritoriul actual al Serbiei sunt in pericol de a fi asimilati prin politica agresiva si continua promovata de autoritatile de la Belgrad. Aceasta opinie se gaseste in fiecare comunitate de romani din Serbia si a fost redata prin vocea presedintelui Comunitatii Romanilor din Serbia, Ion Cizmas, care a declarat recent ca Serbia intretine un proces agresiv de deznationalizare promovat cu obstinatie de autoritatile administrative locale. In opinia acestuia, atata timp cat reprezentantii unor institutii – consilii locale, politie si procuratura – incurajeaza divizarea minoritatii etnice romanesti, unitatea romanilor este greu de mentinut si de protejat impotriva actiunilor diversioniste care au un singur scop: asimilarea.

Indiferenta la Bucuresti

La toate acestea contribuie si lipsa de viziune a autoritatilor de la Bucuresti care nu au formulat o politica clara vizavi de romani care traiesc pe teritoriul Serbiei si continua sa sprijine neconditionat Serbiei in plan european, desi insasi contructia UE se bazeaza pe drepturi consistente pentru minoritatile etnice de pe teritoriul acestor tari. “Din aceasta cauza guvernantii manifesta un dezinteres nejustificat in ceea ce priveste conservarea identitatii culturale si spirituale a romanilor. Ei chiar finanteaza – prin cele doua consilii, unul romanesc, celalalt vlah – actiuni menite sa blocheze renasterea nationala a celor peste 500.000 de romani din Serbia”, a precizat Cizmas. Acesta mai precizeaza ca autoritatile sarbe, conform Constitutiei Republicii Serbia, a normelor europene, au obligatia sa respecte drepturile minoritatilor, sa sustina initiativa de consolidare a filonului cultural romanesc si sa nu-i atraga pe romani in capcana care, in cele din urma, a generat aparitia unei limbi si a unei minoritati vlahe, ambele artificiale. “De nenumarate randuri noi am solicitat guvernului de la Belgrad si comunitatii europene sa intervina pentru desfiintarea acestor consilii. Din pacate lupta noastra s-a soldat cu esec din cauza ca multi romani, manipulati, santajati si inselati de autoritati si chiar de liderii unor organizatii romanesti, au respins categoric apartenenta lor la minoritatea nationala romana”, a adaugat Cizmas.

Divide et imperam

Ministerul pentru Drepturile Omului si Drepturile Minoritatilor Nationale din Belgrad, a acceptat ca pentru alegerile din 6 iunie, cand vor fi desemnati cei 46 de membri ai consiliilor contestate, sa se depuna 8 liste vlahe (toate propuse de partide ostile romanismului) si 6 liste romanesti (60 % dintre acestea sustinute din umbra tot de formatiuni politice antiromanesti), mai sustine Cizmas. “In confruntarea care va avea loc pe 6 iunie se vor afla in competitie 300 de candidati. Unii dintre acestia nici nu stiu sa vorbeasca romaneste. De aici concluzia ca intreaga comunitate romaneasca va fi frustrata de dreptul ei legitim de a decide asupra idealurilor si destinului sau. Vor ajunge in structurile consiliilor oameni care nu sunt preocupati de unitatea spirituala, de istoria si limba romanilor”, a spus Cizmas pentru Agerpres, preluata in mass-media centrala de la Bucuresti. “Daca am trece in revista numele celor care se afla pe primul loc, cu usurinta am constata ca multi dintre ei nu reprezinta nimic pentru comunitatea romanilor. Ei sunt niste anonimi, impinsi de la spate de grupuri de interese care resping valorile democraticede care, totusi, dispunem, care niciodata nu au participat la vreo manifestare romaneasca, mai curand putem opina ca unii dintre ei au instigat si au actionat pentru distrugerea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase”, a concluzionat presedintele Comunitatii Romanilor din Serbia, Ion Cizmas.

Comisarul pentru Extindere Olli Rehn conditioneaza integrarea sarba de autonomizarea Voivodinei

Belgradul va fi informat despre pozitia statelor membre ale Uniunii Europene (UE) privind candidatura Serbiei UE si urmatorii pasi ce vor fi intreprinsi, a declarat recent ambasadorul Spaniei in capitala sarba, Inigo de Palacio Espana, citat de agentia Tanjug, preluata de mass-media de la Bucuresti. Conform mass-media de la Belgrad, recenta adoptare a unui statut care largeste autonomia provinciei Voivodina mareste sansele de demarare a procesului de integrare europeana a UE.
“Am demarat consultatiile cu statele membre ale UE privind cererea Serbiei si pe 26 ianuarie va avea loc o reuniune UE-Serbia la nivel ministerial. Credem ca Serbia va primi informatii clare in legatura cu pozitia noastra si masurile urmatoare in ce priveste candidatura sa la UE”, a declarat De Palacio Espana. Diplomatul spaniol a reafirmat ca tara sa, care detine in acest semestru presedintia prin rotatie a UE, sustine puternic candidatura Serbiei la Uniunea Europeana. “Cand Belgradul si-a prezentat candidatura la UE, la 7 ianuarie 2010, am subliniat ca este deosebit de important ca Serbia, care are un rol important in regiune, a decis sa supuna aprobarii UE cererea sa. Spania considera ca in ce priveste Consiliul European, el ar trebui sa ceara Comisiei Europene sa pregateasca o recomandare pentru obtinerea statului de candidat”, a mai spus ambasadorul spaniol. Inigo de Palacio Espana a subliniat insa ca reuniunea ministeriala din 26 ianuarie 2010 nu este, in forma sa, o ocazie potrivita pentru a da o decizie formala privind candidatura Serbiei la UE, deoarece este contrar procedurii obisnuite. Diplomatul spaniol a precizat ca decizia este luata de Consiliul Afaceri Generale, adaugand ca nu poate spune cand va fi inclusa pe agenda cererea Serbiei.

Operatiunea Voivodina

Reamintim ca autoritatile de la Belgrad au decis evitarea unui nou episod Kosovo si au decis recent aprobarea unui nou statu pentru autonomie largita in privincia Voivodina, dar fara elemente de statalitate. Proiectul legislativ prezentat de guvern a fost votat de 138 dintre cei 168 de deputati prezenti. Documentul restabileste in mare masura autonomia de care beneficia Voivodina, la fel ca si Kosovo, in cadrul fostei Iugoslavii, dar care a fost abolita de presedintele Slobodan Milosevic la sfarsitul anilor 1980, inainte de dezmembrarea federatiei.Guvernul de la Belgrad a argumentat ca legea votata luni face parte din procesul de reforma si descentralizare, necesar pentru apropierea de Uniunea Europeana. Decizia Legislativului s-a lovit de  replica nationalistilor care nu sunt de acord cu aceasta decizie si avertizeaza ca se ajunge la crearea unui “stat in stat”, ce deschide calea pentru ca Voivodina sa isi declare independenta, dupa exemplul provinciei Kosovo in 2008. “Este un act periculos de separatism”, a acuzat in cadrul dezbaterii parlamentare deputatul Vjerica Radeta, membru al Partidului Radical Sarb.
Legea permite provinciei multietnice sa incheie acorduri de cooperare regionala, sa detina reprezentante proprii la Bruxelles si in regiunile europene (prima va fi deschisa la Graz, in Austria), sa infiinteze o banca de dezvoltare si o academie de stiinte si arte. Teritoriul provinciei nu va putea fi modificat fara acordul cetatenilor sai, exprimat prin referendum, unde este necesar votul majoritatii. Orasul Novi Sad (70 km nord de Belgrad) va fi “capitala administrativa” a Voivodinei.

Adoptare asteptata

La randul sau si parlamentul unicameral al provinciei Voivodina a aprobat noul statut care largeste autonomia provinciei din nordul Serbiei. Documentul a fost aprobat de 86 din cei 120 de deputati ai Adunarii Voivodinei, adica de toti membrii coalitiei aflate la putere. Deputatii Partidului Radical Sarb (SRS, ultranationalist) si ai Partidului Progresist Sarb (SNS, nationalist) au boicotat votul, apreciind ca noul statut va conduce la secesiunea Voivodinei de Serbia.
Odata cu intrarea in vigoare a acestui document, Voivodina isi recupereaza autonomia de care beneficia in cadrul Serbiei pana la suprimarea ei in 1990 de catre fostul presedinte iugoslav Slobodan Milosevic. Presedintele Milosevic a aplicat aceeasi masura si provinciei Kosovo, care ulterior si-a declarat independenta in februarie 1998. “Dispozitiile din statutul Voivodinei furnizeaza instrumentele pentru asigurarea unei dezvoltari economice libere si eficace, pentru pastrarea identitatii comunitatilor nationale”, precum si pentru descentralizarea si democratizarea Serbiei, a indicat in cadrul proclamarii statutului presedintele Adunarii Voivodinei, etnicul maghiar Sandor Egeresi.
Planul adoptat la Belgrad prevede ca autoritatile din Voivodina sa aiba dreptul de a semna acorduri cu alte regiuni, nu insa si cu alte state nationale. Provincia sarba va putea sa aiba si reprezentante proprii la Bruxelles si in regiunile europene, prin intermediul carora sa-si promoveze interesele economice, culturale si educative. Totodata, Voivodina urmeaza sa aiba o banca proprie de dezvoltare, care va putea oferi credite pentru IMM-uri si modernizarea infrastructurii, in pofida protestelor ultranationalistilor sarbi, care au acuzat autoritatile sarbe de acceptarea tacita a unui „separatism bancar”.
Voivodina va mai beneficia de o justitie autonoma, dar Adunarea Regionala nu va putea sa adopte texte cu forta de lege, guvernul sarb de la Belgrad mentinandu-si dreptul de a cere Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii sau legalitatii unei decizii luate de Voivodina, inainte de a intra in vigoare.
Reamintim ca regiunea Voivodina are doua milioane de locuitori ce apartin de 25 de etnii diferite. Conform ultimului recensamant oficial, pe langa sarbii majoritari, 14% din locuitori sunt maghiari, iar 1,5% sunt romani (n.r. – circa 34.500 de locuitori). Odata cu garantarea autonomiei in Voivodina, limba romana are statut oficial, alaturi de sarba, maghiara, croata, ruteana si slovaca.

Test pentru Serbia

Alianta Maghiarilor din Voivodina, care detine si presedintia parlamentului de la Novi Sad, a precizat ca proiectul de lege al autonomiei propus de Belgrad „nu este ideal“, insa a aratat ca il va sustine „pentru a nu opri evolutia“ provinciei. Decizia guvernului de la Belgrad de a propune o lege care sa ofere acest tip de autonomie largita a fost foarte delicata, mai ales pe fondul proclamarii independentei provinciei Kosovo. Desi autonomia conferita Voivodinei este mai redusa decat cea de care provincia s-a bucurat in cadrul fostei Iugoslavii, unii politicieni sarbi se tem ca aceasta poate reprezenta un precedent periculos, vorbind despre „disolutia“ Serbiei si aparitia unui „stat in stat“.
Liderul Partidului Progresist Sarb, Aleksandar Vucici, a avertizat ca legea permite modificarea statutului Voivodinei prin referendum provincial, si nu unul organizat la nivelul intregii Serbii. „Nici o mare putere nu insista pentru ca noi sa acceptam aceasta. De ce sa se rupa Serbia fara macar ca cineva sa ne ceara acest lucru?“, a spus Vucici, facand aluzie la presiunile exercitate asupra Serbiei pentru acceptarea independentei Kosovo. „De ce sa nu oferim o autonomie substantiala Voivodinei, pentru ca albanezii din Kosovo sa vada ce au pierdut“, sustine insa Aleksandar Popov, directorul Centrului pentru Regionalism de la Belgrad, citat de mass-media internationala. In acelasi timp, analistii politici sarbi considera ca autonomia reprezinta pretul pe care presedintele moderat de la Belgrad, Boris Tadici, trebuie sa-l plateasca pentru voturile Voivodinei, care l-au propulsat in fruntea Serbiei. In favoarea autonomiei au fost si declaratiile comisarului pentru Extindere al UE, Olli Rehn, care a aratat ca reglementarea acestei probleme reprezinta un test pentru Serbia in drumul catre aderarea la UE.

Serbia si Kosovo si-au inceput marti pledoariile orale in fata judecatorilor de la Curtea Internationala de Justitie de la Haga (CIJ) in argumentarea pro si contra a legatimatii proclamarii unilaterale a independentei Kosovo pe 17 februarie 2008. Judecatorii CIJ vor avea misiunea de a da, la finalul acestui proces, un aviz consultativ asupra acestei chestiuni. Alaturi de Serbia si Kosovo vor mai participa la aceste audieri inca 29 de state, inclusiv Romania, pana la 11 decembrie. Judecatorii acestei Curti, principalul organism judiciar al Natiunilor Unite, vor anunta verdictul in termen de cateva luni.  “Ne asteptam ca dreptul international sa fie respectat”, a declarat marti pentru agentiile de presa internationale, seful diplomatiei de la Belgrad, Vuk Jeremici, la sosirea la Palatul Pacii din Haga. “Avem incredere in dreptul international”, a adaugat el. In prima zi a audierilor, omologul sau kosovar, Skender Hyseni, cel care conduce totodata delegatia Kosovo la aceste audieri, a tinut sa afirme din start ca independenta Kosovo este ireversibila, scrie France Presse. “Independenta Kosovo este ireversibila si asa va ramane, nu numai pentru binele Kosovo, dar si pentru cel al pacii si securitatii in regiune, la care ea a contribuit in mare masura”, a afirmat Hyseni in fata completului de judecata al CIJ. “Nu putem participa la negocieri care repun in discutie statutul nostru de stat independent si suveran: nu poate exista intoarcere in trecut”, a completat Hyseni. Seful delegatiei kosovare a amintit ca declaratia de independenta a Kosovo, popor majoritar de etnie albaneza, a fost pronuntata la 17 februarie 2008 si a fost recunoscuta de 63 de state. “Avem in prezent 21 de misiuni diplomatice si 9 consulate in lume”, a mai spus el. Acesta si-a continuat pledoaria prin trecerea in revista a “crimelor impotriva umanitatii” comise de sarbi impotriva etnicilor albanezi in razboiului din Kosovo (1998-1999), care a adus in fata fortele militare sarbe si separatistii albanezi. Cu toate acestea, oficialul de la Pristina a declarat ca “in pofida dificultatilor din trecut si a suferintelor indurate de poporul din Kosovo, dorim relatii bune de vecinatate cu Serbia”. Hyseni a mai spus ca doreste un dialog cu Serbia “pe o baza egala intre doua state suverane”.

Replica Belgradului

La randul sau, seful delegatiei Serbiei, Dusan Batakovic, a declarat completului de judecata de la Haga ca declaratia unilaterala de independenta a Kosovo constituie “o sfidare” care ameninta ordinea juridica internationala. “Declaratia de independenta a Kosovo este o sfidare pentru ordinea juridica bazata pe principiul suveranitatii statelor”, a spus Batakovic la deschiderea audierilor, in prima dimineata a celor noua zile de audieri privind legalitatea independentei Kosovo. “Chesiunea pentru care ati fost sesizati este esentiala pentru tara mea, Kosovo fiind leaganul istoric al Serbiei, si este esentiala pentru identitatea ei”, a spus Batakovici, care este si ambasador in Franta, in fata celor 15 judecatori ai Curtii. “Declaratia unilaterala de independenta a Kosovo este o tentativa de a pune capat administratiei ONU si suveranitatii Serbiei asupra provinciei sale sudice”, a cotinuat diplomatul sarb, amintind ca Kosovo a fost plasata sub administratia Natiunilor Unite in 1999, in virtutea rezolutiei 1244 a Consiliului de Securitate. Batakovici a reafirmat totodata dorinta Belgradului de a relua negocierile cu Pristina privind statutul Kosovo, in caz de aviz al CIJ favorabil Serbiei. El a mai declarat ca Serbia “condamna si regreta profund” violenta declansata de fosta administratie Milosevic, dar a mai spus ca sarbii sunt inca tintiti astazi in Kosovo. Un alt avocat al Serbiei, Malcolm Shaw, a afirmat ca recunoasterea din partea altor natiuni este irelevanta. “Ceea ce este ilegal nu poate fi facut legal ulterior prin actiunea unor terte parti”, a spus Shaw judecatorilor, avertizand totodata ca opinia Curtii este apreciata drept slabind principiul dreptului unui stat la integritatea sa teritoriala si va fi “o sursa de ingrijorare considerabila” pentru alte tari care se confrunta cu miscari secesioniste.

Arestare pentru crime

Fortele EULEX (misiunea Uniunii Europene in Kosovo) l-au retinut luni pe Nazim Blaca, unul dintre capii Serviciilor de Informatii kosovare care ar fi participat, sustin anchetatorii europeni, la la 17 cazuri de crima, tentativa de crima si amenintari, adaugand ca acesta a marturisit aceste activitati in fata EULEX in urma cu o luna, informeaza radioul B92. De asemenea , procurorii EULEX au deschis o ancheta in legatura cu declaratiile unui membru al partidului Liga Democrata din Dardania (DSD), Gani Gaci, privind presupusa implicare a lui Hashim Thaci in activitatile de crima organizata, precizand ca exista dovezi pe un CD care confirma acest lucru. Nazim Blaca, nascut in satul Veliki Ribar din apropiere de Ljubljana, a spus ca regreta crimele comise, adaugand ca a crezut ca face aceste lucru in beneficiul tarii sale.
El a precizat insa ca s-a dovedit ca nu se intampla asa, spunand ca cei care ii coordonau pe criminali au fost unul din comandantii Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK), Azem Sulja, parlamentarul si membrul Partidului Democrat din Kosovo (Dzavit Halit), precum si alti oficiali din partidului lui Hashim Thaci. Un purtator de cuvant a precizat ca politia EULEX a primit la 22 octombrie CD-ul care face lumina in ceea ce priveste aceste crime si ca l-a prezentat procuroului EULEX la 29 octombrie.

Autonomie largita pentru Voivodina

Autoritatile de la Belgrad au decis evitarea unui nou episod Kosovo si au decis luni aprobarea unui nou statu pentru autonomie largita in privincia Voivodina, dar fara elemente de statalitate. Proiectul legislativ prezentat de guvern a fost votat de 138 dintre cei 168 de deputati prezenti. Documentul restabileste in mare masura autonomia de care beneficia Voivodina, la fel ca si Kosovo, in cadrul fostei Iugoslavii, dar care a fost abolita de presedintele Slobodan Milosevic la sfarsitul anilor 1980, inainte de dezmembrarea federatiei.Guvernul de la Belgrad a argumentat ca legea votata luni face parte din procesul de reforma si descentralizare, necesar pentru apropierea de Uniunea Europeana. Decizia Legislativului s-a lovit de  replica nationalistilor care nu sunt de acord cu aceasta decizie si avertizeaza ca se ajunge la crearea unui “stat in stat”, ce deschide calea pentru ca Voivodina sa isi declare independenta, dupa exemplul provinciei Kosovo in 2008. “Este un act periculos de separatism”, a acuzat in cadrul dezbaterii parlamentare deputatul Vjerica Radeta, membru al Partidului Radical Sarb.
Legea permite provinciei multietnice sa incheie acorduri de cooperare regionala, sa detina reprezentante proprii la Bruxelles si in regiunile europene (prima va fi deschisa la Graz, in Austria), sa infiinteze o banca de dezvoltare si o academie de stiinte si arte. Teritoriul provinciei nu va putea fi modificat fara acordul cetatenilor sai, exprimat prin referendum, unde este necesar votul majoritatii. Orasul Novi Sad (70 km nord de Belgrad) va fi “capitala administrativa” a Voivodinei. Zeci de persoane au protestat in afara cladirii parlamentului de la Belgrad impotriva autonomiei Voivodinei.