Premierul rus Vladimir Putin a cerut luni reînnoirea mecanismelor democratice, criticând “spectacolele politice” organizate de opoziţie, care a reunit din nou zeci de mii de ruşi, sâmbătă, la Moscova.
“Avem nevoie de reînnoirea mecanismelor democraţiei noastre. Ele trebuie să ţină cont de o activitate cetăţenească din ce în ce mai importantă”, a scris el într-un articol imens publicat de cotidianul Kommersant şi intitulat “Democraţia şi calitatea statului”. Într-adevăr, “societatea noastră civilă a devenit mult mai matură, activă şi responsabilă”, a justificat el.
Vladimir Putin, candidat pentru un al treilea mandat la Kremlin la alegerile prezidenţiale din 4 martie, avertizează împotriva oricărei “democraţii fictive”. “Noi nu avem nevoie de o situaţie în care democraţia este redusă la o emblemă, în timp ce un spectacol politic şi un câştig de candidaţi sunt prezentate ca puterea poporului”, a declarat el, făcând aluzie la o aparentă manifestaţie a opoziţiei.
“Trebuie să evităm o astfel de cale fără ieşire, care este o tentativă de simplificare a politicii şi de creare a unei democraţii fictive”, a adăugat el. “Adevărata democraţie nu se creează dintr-o dată, nu copiază un model exterior”, a adăugat el, precizând că este “indispensabil ca societatea să fie pregătită să utilizeze mecanisme democratice”.
Apoximativ 120.000 de persoane s-au reunit sâmbătă la Moscova pentru a manifesta împotriva premierului Vladimir Putin. De asemenea, un miting de susţinere a puterii a avut loc la Poklonaia Gora, la o distanţă de aproximativ zece kilometri, reunind, potrivit forţelor de ordine, 140.000 de persoane. Cifrele indicate de opoziţie şi cele anunţate de poliţie diferă, în general, foarte mult la manifestaţiile împotriva lui Vladimir Putin.

Apoximativ 120.000 de persoane s-au reunit sâmbătă la Moscova pentru a manifesta împotriva premierului Vladimir Putin, a declarat unul dintre organizatori, fostul deputat Vladimir Rîjkov.
“Piaţa este plină de lume. Suntem cel puţin 120.000 de persoane aici”, a estimat Vladimir Rîjkov, coordonator al partidului neînregistrat Parnas. Opozanţii şi-au anunţat intenţia de a organiza un nou miting anti-Putin pe 26 februarie, cu o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale, în urma cărora este aşteptată revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, după alte două mandate deţinute în perioada 2000-2008.
Mitingul s-a încheiat cu adoptarea unei rezoluţii în care opozanţii îndeamnă populaţia să nu-l voteze pe Vladimir Putin la scrutinul din 4 martie şi cer demiterea preşedintelui comisiei electorale centrale, Vladimir Ciurov, acuzat de interferenţe cu puterea. Protestatarii au defilat sâmbătă pe strada Bolşaia Iakimanka din centrul Moscovei spre Piaţa Bolotnaia, unde marşul a fost urmat de un miting. Acţiunile de protest din Rusia s-au declanşat după legislativele din 4 decembrie, marcate, potrivit opoziţiei, de fraude masive în favoarea formaţiunii de guvernământ, Rusia Unită. Poliţia, la rândul său, a estimat că la manifestaţie au participat 35.000 de persoane.
Un miting de susţinere a puterii a avut loc la Poklonaia Gora, la o distanţă de aproximativ zece kilometri, reunind, potrivit forţelor de ordine, 140.000 de persoane. Cifrele indicate de opoziţie şi cele anunţate de poliţie diferă, în general, foarte mult la manifestaţiile împotriva lui Vladimir Putin.

În Rusia, opoziţia politică intenţionează să organizeze o manifestaţie împotriva lui Vladimir Putin şi pentru alegeri corecte, cu o lună înainte de scrutinul prezidenţial în care fostul preşedinte şi actual premier şi-a anunţat candidatura pentru un nou mandat.
Opoziţia de la Moscova susţine că alegerile din decembrie, câştigate de partidul lui Vladimir Putin, au fost marcate de numeroase incidente şi, în consecinţă, incorecte. Victoria formaţiunii Rusia Unită a fost scânteia care a declanşat ample demonstraţii în Rusia luna trecută, aflat acum în campanie electorală.
Un uriaş banner de culoare galbenă, cu inscripţia “Putin, pleacă!” şi portretul premierului rus barat cu X, a fost instalat miercuri pe acoperişul unei clădiri de pe cheiul râului Moscova, chiar vizavi de Kremlin de către activiştii Mişcării Solidaritatea, una din cele mai active grupări ale opoziţiei radicale, transmite RRA. Campania prezidenţială a transformat protestele împotriva fraudelor din alegerile legislative din decembrie în proteste împotriva alegerii lui Vladimir Putin.
Sub aceste lozinci se va desfăşura şi manifestaţia de masă organizată sâmbătă la Moscova de opoziţia extraparlamentară, căreia i s-au alăturat şi partidele de opoziţie din Duma de Stat, în frunte cu liderii lor, care sunt şi contracandidaţii lui Vladimir Putin.
Acesta rămâne însă marele favorit al scrutinului din 4 martie, cu şanse să învingă chiar în turul întâi în faţa celor patru concurenţi, care împreună întrunesc cam jumătate din procentele sale, cel puţin deocamdată. În aceste condiţii, tactica opoziţiei este să nu permită o victorie a lui Vladimir Putin în turul întâi, chiar dacă în turul doi, conform sondajelor, acesta câştigă clar în faţa oricăruia dintre cei patru. În acelaşi timp, opoziţia intransigentă declară, de pe acum, că nu va recunoaşte eventuala victorie a lui Vladimir Putin în turul întâi, care, în opinia sa, nu poate fi decât una furată.

Anunţul privind revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin a aruncat o umbră asupra perspectivei îmbunătăţirii situaţiei politice în Rusia, apreciază Human Rights Watch în raportul său anual publicat duminică şi care nu relevă decât puţine progrese în privinţa drepturilor omului în 2011.
“Anunţul din septembrie potrivit căruia Vladimir Putin va candida la alegerile prezidenţiale din 2012 (…) a aruncat o umbră asupra perspectivei foarte necesare de reforme politice”, scrie în raportul său organizaţia neguvernamentală pentru apărarea drepturilor omului, cu sediul la New York. După mai multe manifestaţii masive în urma alegerilor legislative din 4 decembrie, care au generat o contestare fără precent în ţară – reprimată fără menajamente de forţele de ordine, într-o primă fază -, organizaţia neguvernamentală apreciază că “libertatea rămâne problematică în Rusia”.
“Poliţia dispersează în mod frecvent manifestaţiile organizate de militanţii din cadrul societăţii civile şi opoziţie, foloseşte forţa în mod excesiv şi arestează arbitrar manifestanţii paşnici”, afirmă HRW. Organizaţia subliniază, de asemenea, “refuzul autorităţilor de a înregistra noile partide politice”, înaintea alegerilor, transmite Mediaafx. “În 2011, ca şi la alegerile precedente, partidele proguvernamentale au beneficiat de un acces disproporţionat la presă şi de o susţinere abuzivă din partea administraţiei”, scrie organizaţia.

Prigonirea militantilor si jurnalistilor

Autorităţile ruse au autorizat doar un număr limitat de observatori din partea Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), respectiv 200, aminteşte HRW, iar “restricţiile legislative le-au făcut practic imposibil organizaţiilor neguvernamentale ruseşti să monitorizeze alegerile”. În rest, “hărţuirea militanţilor pentru apărarea drepturilor omului continuă şi situaţia rămâne ostilă pentru organizaţiile societăţii civile”, continuă HRW. În continuare nu există “nicio informaţie oficială despre cel care a comandat asasinarea Annei Politkovskaia”, jurnalistă de opoziţie ucisă în 2006 la Moscova, în timp ce crimele din 2009 ale militanţilor pentru drepturile omului din Cecenia, ca Natalia Estemirova, “rămân nepedepsite”, aminteşte HRW.
“Celelalte anchete privind agresiunile împotriva jurnaliştilor independenţei au rămas în mare parte fără efect”, adaugă organizaţia. Poliţia rusă a luptat împotriva grupărilor neonaziste “dar rasismul agresiv şi xenofobia continuă să se intensifice”.

Prim-ministrul Vlad Filat a avut luni o convorbire telefonică cu prim-ministrul Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. Cei doi premieri au făcut o scurtă trecere în revistă a relaţiilor bilaterale, menţionând caracterul lor ascendent în ultimii ani. De asemenea, a fost menţionat faptul că toate înţelegerile la care s-a ajuns anterior, în cadrul întrevederilor dintre cei doi premieri, se implementează în modul corespunzător, ceea ce este încă o dovadă a eficienţei contactelor la acest nivel.
În context, a fost abordat şi subiectul livrării de gaze naturale Republicii Moldova. Contractul actual expiră la data de 31 decembrie 2011. Vlad Filat şi Vladimir Putin au menţionat necesitatea continuării negocierilor în vederea semnării unui nou Acord şi s-au arătat convinşi că acesta va fi în beneficiul ambelor părţi.
Cei doi premieri s-au felicitat reciproc cu ocazia sărbătorilor de iarnă, urând popoarelor celor două ţări prosperitate şi noi realizări în noul an. De asemenea, Vlad Filat şi Vladimir Putin au convenit asupra dezvoltării în continuare a dialogului şi a relaţiilor bilaterale în beneficiul cetăţenilor ambelor state.

Serghei Narskin, noul presedinte al Dumei de Stat de la Moscova

Fostul sef al administratiei prezidentiale, Serghei Nariskin, un apropiat al lui Vladimir Putin, a fost ales miercuri in functia de presedinte al noii Dume de Stat, camera inferioara a Parlamentului rus. Deputat al partidului de guvernamant Rusia Unita, Nariskin a fost ales cu 238 de voturi, exact cate mandate are formatiunea sa in Duma. Serghei Nariskin ii succede la sefia Dumei lui Boris Grizlov, care a detinut aceasta functie pe parcursul ultimelor doua legislaturi, dar a renuntat la mandatul de deputat in noul for legislativ, constituit in urma alegerilor din 4 decembrie. Licentiat in economie la universitatea din Leningrad (Sankt-Petersburg), Nariskin a lucrat in anii ‘80 la Ambasada URSS in Belgia, apoi, la inceputul anilor ‘90, la primaria Sankt-Petersburgului, ca si Vladimir Putin.Desi era singurul cu sanse reale de a fi ales, si celelalte trei partidele politice din Duma de Stat au propus cate un candidat pentru functia de presedinte al noului for legislativ. Nariskin, in varsta de 57 de ani, a detinut din mai 2008 pana in decembrie 2011 postul de sef al administratiei prezidentiale ruse. El a mai avut si anterior functii de conducere in guvernul rus. Potrivit media ruse, Serghei Nariskin ar proveni, ca si Vladimir Putin, din fostul serviciu secret rus KGB. Desi s-a clasat pe primul loc la alegeri, partidul de guvernamant Rusia Unita a inregistrat un declin fata de scrutinul precedent din 2007, cand a obtinut 64% din sufragii, respectiv 315 mandate de deputat. In schimb, opozitia, care a acuzat Rusia Unita de fraude masive, a iesit intarita din alegeri.

Comisia electorală centrală din Federaţia Rusă a înregistrat marţi candidatura premierului rus Vladimir Putin la alegerile prezidenţiale din 4 martie 2012.
Vladimir Putin a devenit primul candidat oficial la preşedinţia Rusiei. El şi-a depus personal documentele necesare înregistrării candidaturii pe 7 decembrie. Potrivit legii, Comisia electorală centrală trebuie să adopte o decizie privind înregistrarea unui candidat în termen de zece zile, după ce studiază documentele ce i se prezintă.
Putin candidează pentru al treilea mandat la Kremlin, după alte două deţinute în perioada 2000-2008. Întrucât în 2008 Constituţia nu îi permitea să candideze pentru a treia oară, el l-a desemnat succesor pe Dmitri Medvedev, trasnmite Agerpres. După o pauză de 4 ani, legea îi dă voie să revină la şefia statului.
La alegerile prezidenţiale din martie 2012 vor mai participa tradiţionalii perdanţi liderul comunist Ghennadi Ziuganov, liderul Rusiei Juste Serghei Mironov, ultranaţionalistul liberal-democrat Vladimir Jirinovski şi fondatorul partidului de opoziţie Iabloko, Grigori Iavlinski. Miliardarul Mihail Prohorov şi-a anunţat, de asemenea, intenţia de a candida. Acestora li se adaugă guvernatorul regiunii Irkuţk, Dmitri Mezenţev.
Vladimir Putin este însă marele favorit al scrutinului, în ciuda valului de proteste fără precedent declanşat de rezultatele alegerilor parlamentare din 4 decembrie, câştigate de partidul său Rusia Unită. Opoziţia şi observatorii internaţionali au afirmat că legislativele au fost marcate de “fraude masive”.

Vladimir Putin rămâne primul în preferintele electoratului, dar scade in sondaje. Premierul rus, confruntat cu un val de nemulţumire fără precedent după preluarea puterii în anul 2000, candidat la alegerile prezidenţiale din martie 2012, ar obţine 42% din voturi dacă scrutinul ar avea loc duminică, potrivit unui sondaj.
Şeful guvernului îi devansează în preferinţele electoratului pe liderul Partidului Comunist Ghennadi Ziuganov (11%) şi pe ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski (9%), conform anchetei sociologice ale cărei rezultate au fost date publicităţii joi de institutul Vtsiom pe pagina sa de Internet, transmite Agerpres. Miliardarul Mihail Prohorov, care şi-a făcut cunoscută în cursul acestei săptămâni intenţia de a candida la prezidenţialele de la 4 martie, ar obţine 1%.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.600 de persoane, în Rusia, la 10 şi 11 decembrie, în momentul amplelor manifestaţii ale opoziţiei, desfăşurate în circa 50 de oraşe ale ţării pentru a contesta rezultatul legislativelor de la 4 decembrie, câştigate de partidul condus de Putin cu 49,32%.
Denunţând fraude masive, opoziţia a adunat între 50.000 şi 80.000 de persoane, la 10 decembrie, la Moscova, pentru a cere anularea scrutinului şi prevede organizarea unui nou protest uriaş la 24 decembrie. Putin, de două ori şef la statului în perioada 2000-2008, s-ar afla astfel pentru prima dată în balotaj după accederea la putere. În 2000, a fost ales preşedinte în primul tur de scrutin cu 52,94% din voturi, iar în 2004 cu 71,20% din sufragii.

“Ruşine!” şi “Eşti patetic!” sunt comentariile cel mai des postate pe pagina de Facebook a lui Dmitri Medvedev, după ce preşedintele rus a încercat să poarte un dialog cu opozanţii săi pe reţeaua de socializare.
Într-un mesaj postat pe Facebook, Medvedev a încercat să răspundă ruşilor care au organizat, sâmbătă, un protest online pentru a denunţa suspiciunile că alegerile au fost fraudate în favoarea partidului de guvernământ Rusia Unită. “Nu sunt de acord nici cu sloganurile şi nici cu ceea ce spun protestatarii”, se poate citi în mesajul postat pe pagina de Facebook a lui Medvedev. “Cu toate acestea, am odonat verificarea tuturor proceselor-verbale de la secţiile de votare, cu privire la respectarea legislaţiei electorale”, se arată, în continuare, în mesaj.
Preşedintele rus a subliniat de asemenea că orice persoană are dreptul de a manifesta şi de a îşi exprima liber opinia. “Potrivit Constituţiei, cetăţenii Rusiei au dreptul de a se exprima şi de a se întruni liber.Oamenii au dreptul să-şi exprime poziţia, ceea ce au şi făcut sâmbătă. E bine că totul s-a desfăşurat în cadru legal”, mai scrie preşedintele rus.
Opoziţia rusă a contestat victoria Rusiei Unite la alegerile pentru Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal, pe ale cărui liste Medvedev a figurat pe prima poziţie, în cursul unei manifestaţii la o scară nemaivăzută în Rusia de la venirea la putere în 2000 a lui Vladimir Putin, actualul premier rus şi liderul Rusiei Unite.
Participanţii la manifestaţia din ajun din piaţa Bolotnaia din Moscova au avansat cinci cerinţe faţă de autorităţi: demiterea preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Ciurov şi investigarea activităţilor sale; anularea rezultatelor alegerilor parlamentare din 4 decembrie şi organizarea unui nou scrutin corect; investigarea tuturor sesizărilor de fraudă şi falsificare a alegerilor de acum o săptămână în fiecare circumscripţie; modificarea legii cu privire la înregistrarea partidelor politice, ceea ce va permite înregistrarea tuturor partidelor de opoziţie.
Conform unor estimări, la acţiunea de protest din piaţa Bolotnaia din Moscova au participat sâmbătă între 25.000, potrivit poliţiei, şi 50.000-80.000 de persoane, potrivit opoziţiei. “Redaţi alegerile ţării!”, ” Cerem renumărarea voturilor!”, “Rusia fără Putin”, se putea citi pe pe pancartele agitate de manifestanţi.

Începutul sfârşitului pentru uriaşul cu picioare de lut sau doar începutul adevăratei dictaturi a lui Vladimir Putin? Analiştii internaţionali şi presa din întreaga lume se întrec, de mai bine de o săptămână, să dea verdicte în cazul Rusiei. Cât sunt de adevărate aceste prognoze, rămâne de văzut. Cert este un singur lucru. Vladimir Putin a arătat şi mai clar că este decis să facă orice ca să rămână la putere, fără să ţină cont de dorinţa cetăţenilor ruşi şi indiferent de reacţiile internaţionale. Mai rămâne o întrebare: cât de mult este dispus Putin să rişte?
Recent, Vladimir Putin a acuzat-o pe Hillary Clinton că a dat tonul protestelor din Rusia, trimiţând un semnalul opoziţiei care contestă rezultatul alegerilor. La această reacţie, secondată de atitudinea total neconformă cu stilul cu care a obişnuit actualul preşedinte, Dmitri Medvedev, se adaugă şi discursul din ce în ce mai belicos şi militarist al Moscovei.

Atacuri la adresa SUA

“Am ascultat prima reacţie a colegilor noştri americani. Hillary Clinton a catalogat scrutinul nostru ca fiind incorect, deşi încă nu primise raportul observatorilor de la Oficiul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE)”, a declarat Vladimir Putin. Hillary Clinton “a dat tonul unor activităţi din interiorul ţării, le-a dat un semnal”, a mai spus premierul rus, adăugând că ei au auzit acest semnal şi, cu susţinerea secretarului de stat al SUA, şi-au început activ munca.
În urmă cu trei zile, secretarul de stat american, Hillary Clinton, aflată la Consiliului Ministerial al OSCE de la Vilnius, a declarat că alegerile din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte. “Cetăţenii ruşi merită să aibă parte de o anchetă în ceea ce priveşte semnalările credibile ale fraudelor electorale şi ale manipulărilor; sperăm că autorităţile ruse vor acţiona în acest sens”, a mai declarat Hillary Clinton.
Potrivit misiunii OSCE, alegerile parlamentare din Rusia, câştigate de formaţiunea Rusia Unită cu 49,54% din voturi, au fost marcate de ”încălcări frecvente în timpul numărării voturilor, inclusiv ”prin umplerea urnelor”. ”Concurenţa politică a fost limitată şi neechitabilă” în timpul campaniei electorale, mai susţine OSCE, care scoate în evidenţă ”lipsa independenţei” autorităţilor electorale şi a presei din Rusia.
Konstantin Kosacev, preşedintele comisiei de politică externă din Duma de Stat, a ameninţat în acele zile că, în cazul în care SUA vor acorda ajutor forţelor politice din Rusia, numite “democratice” de către Hillary Clinton, Moscova va “reacţiona dur şi consistent”. Kosacev a caracterizat drept “ciudate” şi periculoase pentru “îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale” declaraţiile secratarului de stat american.
Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat marţi că sistemul politic rus nu este “problema Occidentului”, ca reacţie la raportul OSCE care denunţa relaţia prea apropiată între statul rus şi partidul premierului Vladimir Putin. “Să supravegheze alegerile, să semnaleze neregulile este un lucru, dar starea sistemului politic nu este problema lor”, a declarat Medvedev. “Curând, o să înceapă să ne spună şi cum să ne scriem Constituţia”, a mai spus Medvedev.

Discursul belicos şi cursa înarmărilor

Intenţia anunţată a Moscovei de a începe o cursă a înarmărilor, mutarea de unităţi militare spre graniţa de vest şi ameninţările directe la adresa statelor europene şi a SUA au fost puse, iniţial, pe seama unei retorici electorale. Experţi în politica internaţională, dar şi diplomaţi europeni, au privit cu oarecare detaşare acţiunile Rusiei, considerând că noua abordare a Kremlinului, privind scutul antirachetă din Europa, va fi abandonată după alegeri. Din păcate, realitatea a dovedit contrariul. Presiunile la care este supus tandemul Putin-Medvedev, după devoalarea fraudelor electorale şi a manipulării presei în timpul scrutinului din 4 decembrie, au determinat puterea de la Moscova să adopte o atitudine defensivă, pe principiul: cea mai bună apărare este atacul. Nu trebuie uitat că pe Vladimir Putin îl aşteaptă anul viitor, în martie, un nou examen.
Aşa că, este de înţeles de ce Rusia a început să îşi intensifice ameninţările. Cum ar fi faptul că Districtul Militar Vest va primi în dotare un regiment al complexului de rachete antiaeriene S-400 Triumf, care este testat în regiunea Astrahan. În perspectivă, ele vor fi dislocate în regiunea Kaliningrad, anunţa zilele acestea radio Vocea Rusiei. Victor Cirkov, comandantul Flotei de la Marea Baltică a declarat anterior că unităţile apărării antiaeriene marine, amplasate pe teritoriul regiunii Kaliningrad, vor primi primele complexuri de rachete antiaeriene S-400, care trebuie să înlocuiască complexurile S-200 învechite. Până la sfârşitul anului 2011, în dotare vor intra şi sistemele S-400 Triumf. De asemenea, în regiunea Moscova, echipaje de luptă ale complexului de apărare antiaeriană S-400 Triumf au efectuat un marş convenţional în raionul de poziţii şi au fost aduse în stare de luptă pentru interceptarea ţintelor aeriene.

Protestele din Rusia

În stilul care îl caracterizează, Vladimir Putin a declarat joi că, în Rusia, “nimeni nu vrea haos”. “Înţelegem că o parte a organizatorilor (protestelor) acţionează conform unui scenariu cunoscut”, a declarat Putin. “Însă ştim de asemenea că cetăţenii ţării noastre nu vor ca situaţia să evolueze precum cea din Kîrgîzstan sau mai recent, din Ucraina. Nimeni nu vrea haos”, adăugat acesta, transmite Mediafax. La rândul său, preşedintele Medvedev a făcut apel la “calm” şi la o “examinare atentă” a presupuselor nereguli semnalate. “Esenţial este ca toată lumea să se calmeze pentru ca noul Parlament să poată funcţiona”, a declarat acesta.
“Trebuie să examinăm toate aceste presupuse nereguli, iar pentru asta avem comisia electorală şi tribunalele. Trebuie examinate cu mare atenţie”, a declarat Medvedev. “Iar în ceea ce priveşte situaţia post-electorală, unii sunt dezamăgiţi, alţii sunt dezorientaţi, nu văd nimic nefiresc”, a continuat acesta. Conform liderului rus, manifestaţiile constituie o “expresie a democraţiei”. “Ele trebuie să se desfăşoare în zone prestabilite, în conformitate cu legislaţia. Cetăţenii trebuie să respecte legea”, a afirmat acesta.
Aproximativ 100 de protestatari împotriva fraudelor care au marcat alegerile legislative organizate duminică în Rusia au fost reţinuţi miercuri la Sankt-Petersburg, potrivit unui anunţ al poliţiei locale. În jur de 250 de persoane, în majoritate tineri, au manifestat pe unul dintre trotuarele bulevardului Nevski Prospekt, principala arteră din centrul oraşului, pentru a denunţa desfăşurarea scrutinului. “Am venit să văd cu ochii mei această ruşine. Oameni sunt arestaţi pentru nimic, am impresia că nu suntem departe de anul 1937″, a declarat una dintre protestatare.
Marţi, circa 200 de persoane au fost reţinute în cursul unei manifestaţii desfăşurate în al doilea oraş al Federaţiei Ruse. La Moscova, miercuri seară nu a mai avut loc nicio manifestaţie, în pofida unui apel lansat pe Internet. Forţele de ordine erau totuşi prezente în număr mare în piaţa Triumfalnaia, unde în jur de 600 de protestatari au fost reţinuţi cu o zi în urmă. Mişcarea Cealaltă Rusie, citată de Interfax, a anunţat totuşi că zece dintre activiştii săi au fost reţinuţi în centrul Moscovei, în timp ce poliţia moscovită a indicat arestarea a cinci persoane în piaţa Triumfalnaia.