Liderul ucrainean Viktor Yanukovici vrea liniste in anul electoral 2012

Ucraina speră să rezolve într-un timp cât mai scurt problema gazelor naturale cu Rusia, a declarat, pe 14 mai, la Doneţk, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, citat de mass-media regionala. Potrivit declaraţiilor sale, în ultima perioadă, în afară de problema gazelor între Kiev şi Moscova nu au existat alte neînţelegeri. „Vom căuta şi vom găsi metodele necesare pentru a ajunge la un compromis în această chestiune„, a spus încrezător Ianukovici.
Săptămâna trecută, compania ucraineană „Naftohaz Ukrainî” anunţa că a redus importurile de gaz rusesc cu 59%, respectiv cu 12 miliarde de metri cubi de gaze, din cauză că preţul pentru gazele ruseşti este dezavantajos pentru Ucraina. Kievul susţine că preţul gazelor ruseşti livrate de Gazprom este mai mare decât pentru restul statelor din Europa. La sfârşitul anului 2011, ministrul ucrainean al Energiei, Iurii Boiko, a avertizat Rusia că Ucraina intenţionează să reducă importurile de gaze ruseşti cu până la 27 de miliarde de metri cubi de gaze. Cu toate acestea, preşedintele concernului rus „Gazprom”, Aleksei Miller, a menţionat că Ucraina va fi nevoită să plătească pentru tot gazul contractat pe 2012, chiar dacă nu va folosi tot combustibilul.
Ucraina solicită Rusiei, de aproape doi ani de zile, revizuirea contractelor în domeniul gazelor naturale, pe motiv că preţul acestora este „total dezavantajos” pentru partea ucraineană, însă Moscova refuză de fiecare dată să ajungă la un compromis în această problemă.

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, se va afla, pe 15 mai, în Federaţia Rusă, cu ocazia reuniunii informale a Consiliului Şefilor de State membre ale Comunităţii Statelor Independente, care va avea loc la Moscova.
Agenda lucrărilor se va centra pe reuniunea jubiliară a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, care se va desfăşura la ora locală 13.30, şi reuniunea informală a Consiliului Şefilor de State CSI, care va avea loc la ora 19.30. Preşedintele Timofti va reveni în ţară pe 16 mai.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a invitat pe preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti la summit-ului informal ale şefilor de stat ai CSI, prin intermediul noului ambasador al Federaţiei Ruse la Chişinău, Farit Muhametşin. Nicolae Timofti a întreprins prima sa vizită oficială la Bruxelles, la sfârşitul lunii aprilie, iar apoi la Bucureşti şi Kiev.
“Am spus-o şi o spun: sunt convins că noi trebuie să menţinem acele relaţii bune pe care le avem deja cu Rusia şi trebuie să continuăm mai departe, să găsim acele puncte de tangenţă care ne unesc. Noi avem mulţi cetăţeni care lucrează… acuma se află în Rusia. Sunt mulţi cetăţeni ai Rusiei care se află pe teritoriul Republicii Moldova. Şi noi trebuie ca, în cadrul colaborării noastre bilaterale, să facem tot posibilul ca să avem relaţii în toate domeniile – relaţii, cum aţi spus, economice, culturale, sociale, că altă cale nu există, dacă noi vom căuta numai punctele care ne despart – anume cu Rusia, am spus încă o dată, trebuie să ne aflăm permanent în relaţii bune, prieteneşti şi trebuie să-i convingem pe toţi că noi n-avem alte interese faţă de Rusia decât o colaborare de prietenie şi o colaborare în interesul ambelor părţi”, declara Nicolae Timofti, la începutul lunii mai.

Retragerea militarilor rusi

“Aşezarea geografică a Republicii Moldova este sub anumite interese geopolitice a diferitelor state şi a diferitelor grupări şi eu sunt de părere că noi o să reuşim – nu pot să vă spun termenul, când – dar o să reuşim ca trupele ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova să fie retrase. Acesta este un punct clar în politica Republicii Moldova. Şi eu am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, acum, recent, când s-a aflat în vizită în Republica Moldova şi am stat şi am avut discuţii deschise, sincere, şi dumnealui, şi în timpul întrevederii şi după, a fost de părere că această problemă trebuie să fie rezolvată pe baza unor discuţii, a tratativelor şi pe baza relaţiilor bilaterale. Dar eu sunt de părere că trebuie puse în aplicare mecanismele organelor internaţionale – ştiţi că este o hotărâre privind retragerea trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova, la Istanbul, din 99, şi eu sunt sigur că acest acord va fi realizat, dar aşa e situaţia, noi trebuie să discutăm. I-am spus domnului Rogozin: eu nu văd necesar ca pe teritoriul Republicii Moldova să se afle militari şi armată străină, fiindcă conflictul care a fost pornit în 92, astăzi, premisele şi motivele pentru a reîncepe, Doamne fereşte, ele nu există. Aici depinde foarte mult de politicieni, cum vor discuta şi care scopuri le vor urmări în rezolvarea conflictului”, declara preşedintele Republicii Moldova în timpul vizitei la Bucureşti.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a reafirmat sâmbătă sprijinul Moscovei faţă de Osetia de Sud, în cadrul unei întâlniri la Soci cu noul lider al acestei republici separatiste georgiene, Leonid Tibilov.
“Rusia a fost aproape de Osetia de Sud în momentele cele mai dificile din istoria noului popor osetin şi noi vom fi aproape şi în vreme de pace, în condiţiile în care este nevoie de o restabilire rapidă a economiei şi a sferei sociale”, de declarat Vladimir Putin. Tibitilov a fost ales, la mijlocul lunii aprilie, preşedinte al Osetiei de Sud, după mai multe luni de criză politică.
Precedentele alegeri prezidenţiale din Osetia de Sud au fost invalidate în noiembrie trecut, după victoria opozantei Alla Djioeva în faţa unui candidat susţinut de Kremlin. Djioeva, care a condus o mişcare de protest organizând manifestaţii în capitala Ţhinvali, nu a candidat la noul scrutin.
Doar Rusia şi câteva state din America Latină au recunoscut independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei, o altă republică separatistă georgiană. Cele două teritorii sunt de facto independente de Georgia de la conflictul armat de la începutul anilor 1990. Rusia menţine forţe importante în cele două regiuni după conflictul din august 2008, când s-a opus încercării Georgiei de a prelua controlul asupra Osetiei de Sud.

Casa Albă a anunţat miercuri că preşedintele rus Vladimir Putin sare peste o vizită planificată în Statele Unite în această luna pentru un summit economic şi o întâlnire mult aşteptată cu preşedintele Barack Obama.
Casa Albă a declarat că Obama a vorbit cu Putin la telefon miercuri. Liderul rus i-a declarat lui Obama că are nevoie de timp pentru a termina formarea noului său cabinet. Putin a preluat puterea în această lună, întorcându-se după şase ani într-un post deţinut anterior. Preşedintele american Barack Obama se va întâlni cu omologul său rus înainte de summitul G20, de pe 18 şi 19 iunie, a menţionat Casa Albă după o discuţie telefonică între Putin şi Obama.
“Invocând responsabilitatea de a finaliza nominalizarea noului Guvern rus, preşedintele Putin şi-a exprimat regretul că nu va putea participa la summitul G8 de pe 18 şi 19 mai, de la Camp David”, a declarat Casa Albă. “Preşedintele Obama a înţeles decizia preşedintelui Putin şi a salutat participarea premierului Medvedev la summitul G8. Obama şi Putin au ajuns la un acord bilateral de a se întâlni înainte de summitul G20 din Los Cabos, Mexic, pe 18 şi 19 iunie”, conform aceleiaşi surse. În timpul conversaţiei telefonice, “cei doi preşedinţi şi-au repetat interesul faţă de un dialog la nivel înalt care caracterizează reluarea relaţiilor” între cele două ţări după începerea mandatului lui Obama, în ianuarie 2009.
Miercuri, Kremlinul a revelat acest apel şi a menţionat că Obama l-a felicitat pe Putin pentru revenirea în fruntea statului rus, luni, după patru ani în care a deţinut funcţia de premier. Nu a făcut referire însă la decizia preşedintelui rus de a nu se prezenta la summit. Putin a criticat constant Statele Unite, acuzând Washingtonul că a ajutat financiar mişcarea de contestaţie fără precedent de la accederea sa la putere în 2000.
Statele Unite s-au arătat a fi “deranjate” marţi de imaginile cu violenţele poliţiei faţă de manifestanţii paşnici din Rusia. Începând cu duminică, sute de opozanţi faţă de puterea rusă au fost arestaţi de către poliţie. Ei contestau învestitura de luni în funcţia de preşedinte a lui Putin, ales în martie după un scrutin marcat de fraude, conform opoziţiei.

Candidatura fostului preşedinte Dmitri Medvedev la postul de premier al Rusiei a fost validată marţi de Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, cu 299 de voturi pentru şi 144 împotrivă.
Funcţia de premier a rămas vacantă luni, odată cu revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, după alte două mandate de preşedinte deţinute în perioada 2000-2008. Pentru a fi confirmat în funcţie, Medvedev avea nevoie de o majoritate simplă, constituită din voturile a 226 de parlamentari din totalul celor 450 ai Dumei.
El a fost susţinut de către deputaţii partidului de guvernământ Rusia Unită (238 de locuri) şi de cei liberal-democraţi (56 de locuri), care şi-au anunţat dinainte sprijinul. Numărătoarea arată ce acestora li s-au alăturat alţi cinci deputaţi, care provin, cel mai probabil de la Rusia Justă (centru-stânga), fracţiune care a dezaprobat oficial candidatura lui Medvedev. Presa a scris anterior că Medvedev şi-ar fi dorit să întrunească susţinerea a cel puţin 300 de deputaţi, dar nu a reuşit să convingă Rusia Justă să-i dea voturile. Fracţiunea comuniştilor, a doua ca mărime în Duma de Stat, a anunţat că votează, în mod tradiţional, împotriva candidatului la postul de premier propus de Kremlin.

În umbra lui Vladimir Putin

Potrivit Constituţiei ruse, şeful guvernului este desemnat de preşedinte şi este validat de Duma de Stat. Vicepremierii şi miniştrii sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de şeful statului, la propunerea primului-ministru. Legea prevede ca premierul să prezinte structura guvernului spre aprobare preşedintelui, în curs de o săptămână după desemnarea sa în acest post, transmite Agerpres. Ca şi mentorul său Vladimir Putin, Dmitri Medvedev este originar din Sankt-Petersburg, este licenţiat în drept şi a lucrat după 1990 la Primăria capitalei nordice, în timpul edilului de atunci, Anatoli Sobciak.
În 1999 a fost invitat la Moscova de acelaşi Putin, pe atunci premier, care l-a desemnat adjunct al şefului aparatului guvernului Dmitri Kozak. În 2000, a coordonat stafful electoral al lui Putin la alegerile prezidenţiale. După victoria lui Putin, s-a mutat şi el al Kremlin, devenind prim-adjunct şi ulterior şef al administraţiei prezidenţiale. În 2005 a fost numit prim-vicepremier în guvernul lui Mihail Fradkov.
În 2008, la vârsta de 42 de ani, susţinut de Vladimir Putin, a ajuns cel mai tânăr preşedinte al Federaţiei Ruse, dar a rămas mereu în umbra liderului forte Vladimir Putin. Deşi avea dreptul să mai candideze pentru al doilea mandat la Kremlin, el a fost nevoit să-şi curme ambiţiile prezidenţiale şi, pe 24 septembrie 2011, a anunţat că susţine revenirea lui Putin la preşedinţie. La 4 martie, Putin a fost ales în fruntea statului cu 64% din voturile ruşilor şi învestit în acest post la 7 mai, în cadrul unei fastuoase ceremonii la Kremlin.

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luni diplomaţiei de la Moscova să facă presiuni asupra Washingtonului pentru a obţine garanţii că scutul american antirachetă din Europa nu va fi îndreptat asupra facilităţilor nucleare ale Rusiei.
“În relaţia cu SUA, să se pornească de la premisa că negocierile vizând reducerea armelor strategice ofensive sunt posibile în contextul în care se ţine cont de toţi factorii, fără excepţie, care influenţează stabilitatea strategică globală”, dispune Vladimir Putin într-un decret postat pe site-ul Kremlinului. “Să se susţină consecvent abordările ruse referitoare la crearea sistemului global antirachetă al SUA, să se obţină prezentarea de garanţii ferme că acesta nu este îndreptat împotriva forţelor de descurajare nucleară ale Rusiei”, se mai arată în document.
Pe de altă parte, Putin a transmis executivului să ia măsuri pentru a impulsiona cooperarea economică şi comercială cu SUA. De asemenea, guvernul trebuie să vină cu propuneri în vederea liberalizării regimului de vize între cele două ţări. În ceea ce priveşte Organizaţia Nord-Atlantică, Putin le cere instituţiilor de resort să dezvolte relaţia cu NATO “proporţional cu disponibilitatea organizaţiei de a ţine cont de interesele de securitate ale Rusiei”.
Putin a revenit luni în forţă la Kremlin, după alte două mandate deţinute în 2000-2008, semnând din prima zi a învestirii sale ca preşedinte mai multe decrete vizând modernizarea armatei şi politica demografică. Totodată, el a propus oficial candidatura fostului preşedinte Dmitri Medvedev pentru postul de premier. Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, ar urma să-l valideze marţi pe Medvedev în această funcţie.

A primit valiza nucleară

Preşedintele rus Vladimir Putin a preluat luni “valiza nucleară”, care îi va permite să controleze arsenalul nuclear al ţării sale, a relatat Ria Novosti, la scurt timp după învestirea liderului forte al Rusiei în postul de şef de stat. Transmiterea acestei valize a avut loc în prezenţa ministrului apărării, Anatoli Serdiukov.
Acest “cufăraş” negru conţine un dispozitiv de comunicare care permite să fie dat ordinul de a declanşa un atac nuclear. Valiza îl însoţeşte pe preşedinte în toate deplasările pe care le efectuează. Acest sistem a fost pus în funcţiune în Rusia în 1983, fiind precedat de un alt dispozitiv aflat într-un buncăr din Moscova.

Putin, contestat in strada de firava opozitie rusa

Actiunea de protest „Marşul milioanelor”, organizată de opozitia din Federatia Rusă la Moscova, în ajunul învestirii preşedintelui Vladimir Putin, s-a soldat cu câtiva răniti si retinerea a sute de persoane, printre care si liderii opozitiei, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Agentia „Interfax” a precizat ca echipele de prim ajutor au transportat la spital şase persoane, care au fost rănite în timpul acţiunii din centrul Moscovei. Potrivit sursei, pentru diferite încălcări săvârşite în timpul „Marşului milioanelor” au fost reţinute peste 250 de persoane.
Printre cei retinuti de politie în Piaţa Bolotnaia din Moscova au fost si liderii opoziţiei ruse – Aleksei Navalnîi, Serghei Udalţov si Boris Nemtov. Udalţov a fost ridicat de trupele OMON direct de pe scenă. El a cerut, însă, participanţilor la miting să nu plece şi să se transmită în direct la principalele posturi de televiziune. Participanţii au început să scandeze: „Alegerile au fost furate. Noi de aici nu plecăm!” şi „Nu pentru asta am ieşit în stradă în decembrie şi martie, ca să plecăm acum!”.
În jurul orei 17.00 (ora Moscovei), urmare a altercatiilor dintre protestatari si fortele de ordine, organizatorii mitingului au început să demonteze scena din centrul capitalei. „Poliţia a oprit desfăşurarea mitingului nostru din cauza încălcării regulilor de desfăşurare”, a declarat un membru al mişcării „Solidaritatea”, Nadejda Mitiuşkina.

OMON vs. anarhisti

Presa rusă a relatat că altercatiile cu politia au fost declanşate de organizatorii acţiunii care au cerut deschiderea accesului la pasajul Marelui Pod de Piatră, pentru care nu detineau autorizatie de la primăria din Moscova. Potrivit martorilor, când anarhiştii au încercat să rupă cordonul format de trupele OMON lângă cinematograful „Udarnik”, deasupra mulţimii s-a ridicat un nor de fum, cel mai probabil format de fumigene. În acele clipe de panică politia a început retinerile.
S-a anunţat, de asemenea, reţinerea unor participanţi la acţiunile organizate la Vladivostok şi Habarovsk în sprijinul marşului de la Moscova. Participantii la „Marsul milioanelor” au protestat fată de rezultatele alegerilor prezidentiale din luna martie 2012, al căror învingător a devenit actualul prim-ministru Vladimir Putin. Mitingul s-a desfăsurat în ajunul ceremoniei de învestire a noului sef de stat, care va avea loc pe 7 mai la Kremlin.

Presedintele rus, Vladimir Putin, contestat de opozitie

Reprezentanţii opoziţiei ruse au fost invitaţi la sediul Primăriei din Moscova pentru a negocia locaţia în care va vea loc acţiunea de protest intitulată „Marşul milioanelor”, preconizată pentru data de 6 mai 2012. Acţiunea va avea loc în ajunul învestirii în funcţie a noului preşedinte ales al Rusiei Vladimir Putin, în semn de protest faţă de rezultatele alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din Rusia. Negocierile cu opoziţia rusă au fost dificile şi din cauza desfăşurării la Moscova a unei repetiţii generale pentru Parada militară de Ziua Victoriei marcată pe data de 9 mai în Rusia, a precizat şeful Departamentului pentru Securitate Regională, Vasili Oleinik.

Kremlinul sfideaza criza

Între timp autoritatile de la Kremlin pregătatesc evenimentul, care va costa bugetul de stat al Rusiei, conform unor calcule preliminare, aproximativ un milion de dolari, in pofida crizei economice care afecteaza fosta republica sovietica. Presa rusă a mai relatat că la receptia fastuoasă, care va marca învestirea în functie a lui Putin, au fost invitati peste o mie de oaspeti.
La randul lor, opozantii lui Putin, care sustin că alegerile prezidentiale din 4 martie au fost fraudate, au criticat planurile extravagante ale Kremlinului. Actiunea de protest „Marsul milioanelor” este sustinută si de către controversatul magnat rus Boris Berezovski, autoexilat din 2001 la Londra. Prin intermediul blogului său, omul de afaceri îi încurajează pe toti cetatenii rusi să participe la marsul din 6 mai 2012. „Ruşii au toate motivele de a nu permite învestirea lui Putin la 7 mai, deoarece preşedintele ales înfăptuieşte capturarea violentă a puterii, ceea ce intră sub incidenţa articolului 278 din Codul Penal rus (rebeliune armată)”, scrie Berezovschi într-un apel către cetătenii rusi, pe care l-a publicat pe blogul său. Oligarhul îi îndeamnă pe ruşi la rebeliune, cerându-le să împiedice „încoronarea ţarului Vladimir”.

Liderul rus Vladimir Putin, un apropiat al ministrului israelian, Avigdor Lieberman

Presedintele rus, Vladimir Putin, va merge în Israel în prima sa vizita după revenirea la Kremlin, vizita urmand sa aiba loc în luna iunie 2012, a anunţat ministrul israelian de Externe, Avigdor Lieberman (n.r.-născut în R.Moldova), presedintele partidului Yisrael Beiteinu (n.r.-„Casa Noastra, Israel”), formatiune care reprezinta cu precadere imigranti din fosta Uniune Sovietica (Federatia Rusa, Ucraina, Belarus, R.Moldova). Oficialul israelian a vizitat Rusia imediat după alegerile contestate pentru Duma de Stat, pe care le-a caracterizat ca fiind “corecte, libere şi democratice”. Data exactă va fi anunţata după inaugurarea mandatului lui Putin, pe 7 mai 2012, mai relateaza mass-media regionala.
Sursele citate nu au dat detalii despre agenda vizitei, dar, considera analistii politici locali, conflictul din Siria şi dosarul nuclear iranian se vor afla printre subiectele abordate.
Putin a fost în Israel pentru prima dată ca preşedinte în 2005, ocazie cu care a dezvelit un monument dedicat Holocaustulyui, realizat de sculptorul Zurab Tsereteli. Acum se aşteaptă ca Putin să dezvelească un monument la Netanya, dedicat soldaţilor evrei care au luptat în Armata Roşie. Acest aspect a fost stabilit în timpul vizitei la Moscova a premierului israelian Benjamin Netanyahu, în ianuarie 2010.

Summit-ul NATO, ignorat de presedintele rus Vladimir Putin

Statele Unite ale Americii nu se pregătesc pentru desfăşurarea unei şedinţe a Consiliului Rusia – NATO în cadrul summitului Alianţei din 20-21 mai 2012 de la Chicago, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Victoria Nuland, citată de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anterior, părţile americană şi rusă au afirmat că nu văd niciun motiv pentru organizarea unei astfel de întâlniri din cauză că poziţiile celor două părţi asupra unor probleme, inclusiv asupra scutului antirachetă, sunt în continuare ireconciliabile. Totodata, surse diplomatice de la Moscova au declarat ca rămâne deschisă problema nivelului de participare a Rusiei la summitul NATO.
Reamintim că, in data 19 aprilie 2012, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că Alianţa a invitat Rusia să participe la reuniunea extinsă privind Afganistanul, care va avea loc în cadrul summitului de la Chicago, însă, după cum a declarat şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, Rusia nu a stabilit încă nivelul său de participare, întrucât există în continuare semne de întrebare legate de frecventa participarii sale la astfel de reuniuni. Astfel, partea rusă este nemultumită pentru că nu este invitată în mod regulat la discusiile dintre NATO si partenerii lor privind situatia din Afganistan.

Putin „da cu flit” NATO

La sfârsitul săptămânii trecute, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a declarat în urma Consiliului NATO – Rusia de la Bruxelles că noul presedinte rus, Vladimir Putin, nu va participa la Summitul de la Chicago. Motivul invocat de partea rusă este agenda aglomerată a presedintelui rus, precum si faptul că Putin va fi la doar câteva săptămâni de la preluarea un nou mandat de presedinte. În aceste conditii, Rasmussen a mai declarat că a convenit cu liderul de la Kremlin să discute ulterior subiectele de interes de pe agenda NATO-Rusia, atunci cand calendarul intens al celor doua parti va permite acest lucru.

Israel, interzis la summit

Anterior, si Republica Turcia a refuzat să accepte participarea Israelului la summitul NATO, care se va desfăşura pe 20 şi 21 mai la Chicago, întrucât autorităţile israeliene nu au prezentat scuze pentru moartea mai multor cetăţeni turci în anul 2010, în urma atacului marinei israeliene asupra unor ambarcaţiuni ce se îndreptau către Fâşia Gaza. “Nu ne-am dat acordul în această chestiune”, a afirmat un oficial turc sub acoperirea anonimatului, reamintind că “NATO este o alianţă din care Israelul nu face parte”. “Nu considerăm că Israelul trebuie să ia parte la acest forum”, a adăugat el.
Statul evreu spera să participe la summit în cadrul unui program de cooperare cu NATO, numit Dialogul Mediteranean. Potrivit cotidianului turc Hürriyet Daily, minstrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, confruntat cu criticile unor state aliate în timpul unei reuniuni ministeriale a NATO, a răspuns că “problemele bilaterale nu trebuie aduse în interiorul Alianţei”, adăugând că “Turcia nu poate manifesta nici o consideraţie pentru o ţară care ucide cetăţeni turci în apele internaţionale”.
Turcia, condusă de un guvern conservator care susţine cauza palestiniană, se află într-un conflict diplomatic deschis cu Israelul după ce marina militară a acestui stat a ucis nouă cetăţeni turci în cursul unui atac împotriva unui convoi umanitar de nave turceşti care a încercat să spargă blocada israeliană asupra Fâşiei Gaza. Guvernul de la Ankara cere în continuare Israelului scuze oficiale şi despăgubiri pentru familiile celor ucişi.

Demolarile, pretext diplomatic?

Surse diplomatice de la Ankara, citate de mass-media regionala, au mai declarat ca un alt motiv al opozitiei vehemente a Turciei este faptul ca in ciuda avertismentelor ONU şi a recţiilor internaţionale, Israelul continuă demolările în teritoriile palestiniene. Un recent comunicat comun al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Ajutorarea Refugiaţilor Palestinieni şi Orientul Apropiat (UNRWA) şi al oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare condamnă demolarea, la 18 aprilie, a unor imobile la Khalayleh, la nord de Ierusalim, precum şi evacuarea în aceeaşi zi a unor refugiaţi palestinieni din două case aflate în Iersualimul de Est.
“Evacuarea refugiaţilor palestinieni şi demolarea locuinţelor palestiniene şi a altor clădiri civile din Cisordania ocupată sunt contrare dreptului internaţional”, a declarat directorul UNRWA pentru Cisordania, Felipe Sanchez. Responsabilii israelieni nu au fost în măsură să confirme demolarea locuinţelor palestiniene.
Delegaţiile Uniunii Europene la Ierusalim şi Ramallah au condamnat sâmbătă, într-un comunicat, instalarea fără precedent a coloniştilor evrei în cartierul arab Beit Hanina din Ierusalimul de Est, cucerit şi anexat de Israel în 1967. Delegaţiile UE “condamnă evacuarea, la 18 aprilie, a membrilor famililiei Natsché din locuinţele lor din cartierul Beit Hanina”, se afirmă în comunicatul amintit. “Acestea îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de proiectele ce vizează construirea unei noi colonii israeliene în mijlocul unui cartier tradiţional palestinian”, subliniază documentul. Comunicatul reaminteşte că procesul de colonizare a teritoriilor ocupate este ilegal prin prisma dreptului internaţional.