Grupul de lucru privind coordonarea procesului de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeană s-a reunit miercuri la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Şedinţa, la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor cu competenţe în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, a fost prezidată de viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman. Membrii Grupului de lucru au examinat ultimele evoluţii în cadrul Dialogului R. Moldova – UE privind liberalizarea regimului de vize, precum şi nivelul de implementare a primei etape de ajustare a legislaţiei naţionale în domeniul justiţiei şi afacerilor interne a Planului de Acţiuni. De asemenea, Grupul de lucru a planificat acţiunile prioritare care urmează a fi întreprinse de către autorităţile moldovene în cadrul Dialogului pe vize, în perioada octombrie-noiembrie 2011. Tot miercuri, diplomaţi ai UE, precum şi oficiali moldoveni, s-au reunit sediul MAEIE, pentru a evalua progresele înregistrate de R. Moldova în implementarea Recomandărilor-cheie ale Comisiei Europene privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC). Printre participanţi s-au numărat şefii misiunilor diplomatice ale statelor membre ale UE şi Delegaţiei UE la Chişinău, viceminiştrii Economiei, Agriculturii şi Industriei Alimentare, şi Finanţelor, iar reuniunea a fost prezidată de viceministrul Afacerilor Externe, Natalia Gherman. Evenimentul a avut loc în contextul dialogului R. Moldova-UE privind lansarea, pînă la sfîrşitul anului curent, a negocierilor pe marginea ZLSAC. Acest lucru reprezintă o prioritate în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. De asemenea, diplomaţii din statele UE au fost informaţi despre poziţia R. Moldova pe subiectele care vor fi abordate în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic, care va avea loc la Varşovia în perioada 29-30 septembrie 2011.

La 16 septembrie, la Viena, s-a desfăşurat o nouă rundă de consultări moldo-austriece în domeniul consular, a anuntata luni seara MAEIE. În cadrul discuţiilor, delegaţia Republicii Moldova a informat partea austriacă despre progresele obţinute de autorităţile de la Chişinău privind implementarea Planului de Acţiuni RM – UE de liberalizare a regimului de vize, în special ce ţine de securitatea documentelor de călătorie, reglementarea fluxurilor migraţionale, ordinea publică şi respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. La rîndul său, partea austriacă s-a arătat dispusă să sprijine R. Moldova în evaluarea primei faze de implementare a Planului de Acţiuni RM – UE de liberalizare a regimului de vize şi trecerea la implementarea celei de-a doua faze a documentului. Cele două părţi au mai vorbit despre dificultăţile pe care le întîmpină cetăţenii moldoveni în obţinerea vizelor pentru statele UE, în special în ce priveşte vizele cu multiple intrări sau pentru perioade îndelungate. De asemenea, a fost solicitat sprijinul Austriei în procesul de negociere a modificărilor Acordului RM-UE privind facilitarea regimului de vize, ce presupun un număr mai mare de înlesniri pentru cetăţenii moldoveni în obţinerea permiselor de intrare în statele membre ale UE. Delegaţiile au convenit să examineze posibilitatea de dezvoltare a unor noi proiecte de colaborare şi schimb de experienţă în domeniile de asistenţă juridică, în materie civilă şi penală, depistarea documentelor false la frontieră, analiza riscurilor migraţionale, integrarea migranţilor.

Prim-ministrul Vlad Filat a avut miercuri, la Oslo, o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe al Norvegiei, Jonas Gahr Store. În cadrul întrevederii, vicepremierul Iurie Leancă şi Jonas Gahr Store au semnat Acordul de facilitare a regimului de vize între Moldova şi Regatul Norvegiei. Conform documentului semnat, unele categorii de cetăţeni, cum sînt elevii, studenţii, jurnaliştii, reprezentanţii societăţii civile, şoferii de cursă lung, sportivii, vor beneficia, în regim facilitar, de viză pentru o perioadă de şedere de 90 de zile. Părţile au salutat semnarea Acordului, menţionînd că este în interesul ambelor state. În mod special, vor fi avantajaţi cetăţenii RM, care vor beneficia de o perioadă mai mare de şedere în Norvegia. În cadrul şedinţei delegaţiilor, s-a discutat despre situaţia politică şi economică din ambele state, conflictul transnistrean, consolidarea relaţiilor bilaterale, inclusiv pe segmentul eficienţei colaborării în domeniul cadastrului. Ministrul de Externe al Norvegiei a spus că este impresionat de progresul înregistrat de Republica Moldova într-o asemenea perioadă scurtă de timp. Jonas Gahr Store a apreciat participarea activă a Moldovei în cadrul Parteneriatului Estic şi a încurajat Chişinăul să continue în acelaşi ritm. “Deşi Norvegia nu este membră a UE, există similitudini între statele noastre şi cred că putem să facem schimb de experienţă privind cooperarea cu UE”, a spus ministrul.

R. Moldova ar putea face mari progrese în domeniul liberalizării regimului de vize şi al integrării în UE, pe parcursul preşedinţiei Poloniei la Consiliul Uniunii Europene. Declaraţia a fost făcută joi, în cadrul clubului de presă al Asociaţiei pentru Politică Externă, consacrat priorităţilor preşedinţiei poloneze a UE. Valeriu Gheorghiu, directorul Departamentului Integrare Europeană din cadrul Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a declarat că, pe parcursul celor şase luni în care Polonia va deţine preşedinţia UE, Republica Moldova ar putea realiza mai multe prevederi ale planului de integrare europeană. “Polonia cunoaşte situaţia ţării noastre, are experienţă în domeniul integrării europene şi de aceea ne poate ajuta în procesul de integrare a Moldovei în UE. În acest sens, ne propunem ca în viitorul apropiat să desfăşurăm prima şi a doua etapă a procesului de liberalizare a regimului de vize, să negociem şi să creăm zona de liber schimb şi să ducem la bun sfîrşit liberalizarea spaţiului aerian” a mai adăugat Valeriu Gheorghiu, citat de Moldpres. Bogumil Luft, ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, a declarat că Republica Moldova se va putea integra în UE în momentul în care va deveni o ţară dezvoltată şi prosperă. “Moldova trebuie să fie văzută ca o ţară stabilă, care se dezvoltă şi se reformează, în care clasa politică este unită în vederea realizării reformelor. Pentru integrarea în UE, Moldova ar trebui să realizeze o reformă administrativă pentru crearea unui sistem de autoguvernare locală, să-şi reformeze sistemul juridic şi să creeze un cadru legal favorabil dezvoltării economiei şi combaterii corupţiei” a menţionat Bogumil Luft. Primul Plan individual de Acţiuni dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost semnat în 2005, iar discuţiile pe marginea liberalizării regimului de vize au început la 15 iunie 2010.

Turcia si Rusia autorizeaza, incepand de sambata, intrarea fara viza pe teritoriile respectivelor tari a cetatenilor rusi si turci pentru sejururi mai scurte de 30 de zile, informeaza presa de la Ankara. Cei opt membri ai echipajului companiei aeriene Turkish Airlines care zboara pe ruta Istanbul-Moscova au fost primii beneficiari ai ridicarii vizelor, decisa in mai de presedintele rus Dmitri Medvedev si de premierul turc, Recep Tayyip Erdogan. Turcii pot efectua pina la trei calatorii de pina la 30 de zile in Rusia intr-o perioada de sase luni, in timp ce turistii rusi, care vor sa-si petreaca vara pe litoralul turc, beneficiaza de facilitati pentru a obtine un permis de sejur de trei luni. Schimburile comerciale ruso-turce au explodat de la caderea comunismului, cifrindu-se la 22,9 de miliarde de dolari in 2009. Cele doua tari si-au stabilit un obiectiv comercial de 100 miliarde de dolari pina in 2015. La mijlocul lunii martie, Rusia incearca sa forteze mana Turciei, amenintand ca ar putea sa renunta la contructia gazoductului South Stream daca acest proiect se mai loveste de piedici de netrecut, a declarat Dmitri Psekov, purtator de cuvant al premierului Vladimir Putin, citat de ITAR-TASS. Declaratiile au venit dupa ce Turcia a refuzat sa-i permita Rusiei construirea unei sectiuni a gazoductului in zona sa economica din Marea Neagra. Autoritatile de la Ankara sustin ca Gazprom, compania care dezvolta South Stream, nu a adus dovezi privind sustenabilitatea proiectului. Peskov a mentionat, totodata, ca Rusia ia in considerare inlocuirea sectiunii submarine a gazoductului cu terminale pentru gaze naturale lichefiate construite pe tarmul Marii Negre. In conditiile in care Romania, Azerbaidjan si Georgia se pregatesc sa demareze proiectul AGRI prin care Europa va benficia de gaze naturale lichefiate de la Marea Caspica, vicepremierul rus, Igor Secin, a anuntat recent ca Moscova cauta alternative mai ieftine de a livra Europei gaze naturale ruse[ti, inclusiv prin intermediul terminalelor de gaze lichefiate. Mai multi anali[ti chestionati de Komersant considera ca discutiile pe tema terminalelor de gaze lichefiate au rolul de a presa Turcia. Folosirea terminalelor ar insemna construirea unor astfel de facilitati in Romania si Bulgaria, in conditiile in care navele care transporta gaze lichefiate nu pot tranzita stramtoarea Bosfor decat doua luni pe an, conditie impusa de Turcia. Proiectul South Stream presupune construirea unui gazoduct cu o lungime de 3.600 de kilometri, care va aproviziona Europa Occidentala cu gaze rusesti, tranzitand Marea Neagra si regiunea balcanica.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti a dat vineri o replica pe masura revistei saptamanale germane “Der Spiegel” care a scris la mijlocul acestei saptamani ca Romania “baga Republica Moldova pe usa din spate a UE” prin politica statului roman care da posibilitatea cetatenilor de peste Prut, care si-au pierdut aceasta calitate impotriva vointei lor, sa poata face o cerere pentru redobandirea cetateniei. Totodata, MAE ofera explicatii clare cum ca Romania nu face exceptie de la normele europene in ceea ce priveste redobandirea cetateniei. “Faptul ca unii dintre fostii cetateni romani au pierdut cetatenia din motive neimputabile lor este o chestiune de notorietate, iar in materia redobandirii cetateniei, Romania nu face exceptie de la normele europene”, mentioneaza MAE intr-un comunicat acordat presei centrale. Ca exemplu pentru o situatie similare, MAE face referinta la articolul 10 din Legea cetateniei romane care contine prevederi similare cu articolul 116 din Constitutia Republicii Federale Germania, care permite tertilor sa se bucure de anumite facilitati legale, si care reglementeaza faptul ca “fostii cetateni germani, care in perioada 30 ianuarie 1933 – 8 mai 1945 si-au pierdut cetatenia din motive politice, etnice sau religioase, precum, si descendentii acestora pot redobandi, la cerere, cetatenia germana”. MAE mai precizeaza ca cererile pentru redobandirea cetateniei romane sunt depuse personal de solicitanti si sunt preluate de Ambasada Romaniei la Chisinau, oficiile consulare de la Cahul si Balti sau cele cinci birouri teritoriale ale Autoritatii Nationale pentru Cetatenie din Iasi, Timisoara, Galati, Suceava si Cluj, impreuna cu actele aferente, care transmit dosarele complete de redobandire a cetateniei la Autoritatea Nationala pentru Cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei spre verificare si solutionare. Diplomatia romana mai precizeaza ca aceasta politica este in concordanta cu viziunea intregului bloc comunitar in ceea ce priveste regimul de vize pentru cetatenii de peste Prut. “Avand in vedere ca recent, la nivel european, s-a lansat dialogul privind liberalizarea regimului de vize cu Republica Moldova, care urmeaza sa treaca din aceasta toamna intr-o faza operationala, prin elaborarea unui plan de actiune sau, preferabil, a unui road map, este cat se poate de fireasca dorinta Romaniei de a incuraja evolutia europeana a Republicii Moldova”, mentioneaza MAE.

Temerile Der Spiegel

Sub titlul “Moldovenii intra in UE pe usa din dos”, publicatia germana Der Spiegel a scris, marti, ca aproximativ 120.000 dintre cei 3,6 milioane de cetateni ai Republicii Moldova detin pasaport romanesc, iar alte 800.000 de persoane asteapta sa le fie acceptata cererea de redobandire a cetateniei pentru a putea avea pasaport romanesc. Der Spiegel remarca, in acest context, ca pentru a face fata numarului mare de solicitari, Ministerul roman de Externe a deschis doua noi consulate la Balti si Cahul, pe cheltuiala UE. Publicatia germana a gasit si explicatia pentru “calculul din spatele acestei miscari”: presedintele Romaniei, Traian Basescu, vrea sa creasca numarul populatiei si vrea ca numarul naturalizarilor sa depaseasca 10.000 pe luna, anul acesta. “Astfel, intr-o Uniune care sufera deja de o oboseala extinderii, fara un referendum sau fara aprobare de la Bruxelles, Berlin, Paris, are loc o extindere pe ascuns. Moldovenii emigreaza si intra pe usa din dos in Uniune, un paradis economic”, scrie Der Spiegel. Publicatia germana nu a oferit insa exemplul Ungariei care are o diaspora de circa 5.5 milioane si care, odata cu instalarea guvernului Viktor Orban, duce o politica agresiva de redobandire a cetateniei ungare de catre maghiarii care locuiesc pe teritoriu unor tari vecine, state care nu sunt membre UE precum Serbia (circa 300.000) sau Ucraina (150.000).

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunta ca, incepand cu 12 iunie 2010, cetatenii romani pot intra in Serbia doar pe baza prezentarii cartii de identitate care trebuie sa fie valabila. Cetatenii romani nu au nevoie de viza pentru a calatori in Republica Serbia pentru perioade de sedere de maximum 90 zile. Cu toate acestea, MAE anunat ca fiecare cetatenean care intra pe teritoriul sarbesc trebuie sa comunice la postul de politie locala, prezenta sa in Serbia in maxim 24 ore de la sosirea pe teritoriul acestui stat. In cazul in care cetateanul roman se va caza la un hotel, obligativitatea declararii sederii dumneavoastra revine receptiei hotelului, se mai precizeaza pe site-ul oficial al MAE. La solicitarea personala si in baza unei motivatii si a dovezilor corespunzatoare, cetatenilor romani li se poate prelungi dreptul de sedere temporara pentru o perioada mai mare de 3 luni. Conform legislatiei locale, prelungirea perioadei de rezidenta trebuie solicitata autoritatilor competente din aceasta tara (Politia pentru straini) cu minimum 30 de zile inainte de expirarea dreptului de rezidenta, obtinut anterior. Dreptul de rezidenta pentru o perioada mai mare de 90 de zile se poate acorda strainilor care au drept scop, angajarea in munca, desfasurarea de afaceri ori activitati comerciale si profesionale, studii, specializari, programe de schimburi stiintifice, educationale, cercetare stiintifica, reunificarea familiilor si alte scopuri legitime, in conformitate cu Legea strainilor si tratatele internationale. La intrarea pe teritoriul Serbiei, fiecare roman trebuie sa faca dovada ca  o suma minima de 50 de euro pe zi.