Uniunea Europeană a deschis joi discuţiile cu Priştina privind eliminarea regimului de vize pentru kosovarii care călătoresc în spaţiul Schengen, conform unei surse oficiale.
“Ştiu în ce măsură eliminarea regimului de vize este importantă pentru cetăţenii din Kosovo şi sunt fericită că am demarat” acest proces, a declarat la Priştina comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom. La rândul său, premierul kosovar Hashim Thaci a salutat deschiderea unui “nou capitol” în istoria Kosovo.
Locuitorii din Kosovo, care şi-a proclamat unilateral independenţa de Serbia în 2008, sunt ultimii cetăţeni din Balcani care trebuie să obţină o viză pentru a călători în spaţiul Schengen care cuprinde 25 de ţări europene. Locuitorii din Macedonia, Muntenegru şi Serbia beneficiază de această facilitate din 2009 în timp ce cei din Albania şi Bosnia pot călători în spaţiul Schengen fără viză din 2010.
Kosovo va primi în curând un ghid de clarificare a condiţiilor ce trebuie împlinite înainte de a obţine eliminarea vizelor. Bruxelles a făcut deja cunoscut Priştinei că se aşteaptă la progres notabil în special privind întoarcerea şi integrarea refugiaţilor sârbi care au fugit din Kosovo după conflictul din 1998-1999 precum şi în gestionarea şi controlul frontierelor.
“Acordarea privilegiului de a călători fără vize va depinde în totalitate de guvernul din Kosovo şi de continuarea eforturilor sale de punere în practică a reformelor (…) precum şi de progresul concret înregistrat pe teren”, a apreciat Malmstrom. Independenţa Kosovo, populat mai ales de albanezi, a fost recunoscută de Statele Unite şi de majoritatea statelor membre UE.

Republica Moldova şi Turcia examinează posibilitatea abolirii în perspectivă, pe bază de reciprocitate, a regimului actual de vize. O delegaţie a Departamentului Consular al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a participat, la Ankara, la o nouă rundă de consultări moldo-turce în domeniul consular. O primă etapă în abolirea regimului de vize ar fi semnarea unui acord de facilitare a procedurilor pentru obţinerea vizelor de către anumite grupuri socio-profesionale. Viitorul acord ar putea prevedea, între altele, acordarea de vize gratuite pentru studenţi, cercetători, artişti, jurnalişti, precum şi vize de lungă durată cu intrări multiple pentru şoferii de cursă lungă, oameni de afaceri etc. Această propunere, pentru care optează în primă fază partea moldovenească, urmează a fi analizată de partea turcă. În cadrul consultărilor, s-a convenit asupra negocierii Acordului cu privire la readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală. Cele două părţi au examinat şi dificultăţile pe care le întîmpină cetăţenii ambelor state aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova şi Turciei. Partea moldovenească a propus accelerarea acţiunilor orientate spre protecţia socială a cetăţenilor moldoveni aflaţi pe teritoriul Turciei. La rîndul său, delegaţia turcă a propus autorităţilor Republicii Moldova asistenţă la formarea profesională în domeniul luptei contra terorismului internaţional. De asemenea, delegaţiile moldovenească şi turcească au abordat un şir de aspecte ce ţin de cooperarea bilaterală moldo-turcă în domeniul asistenţei juridice. În cadrul consultărilor a fost efectuat un schimb de informaţii privind colaborarea ambelor state cu Uniunea Europeană în domeniul consular.

Cetăţenii Republicii Moldova vor circula liber, fără vize, în statele Uniunii Europene până la sfârşitul anului 2012. Potrivit ministrului ministrului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene, Iurie Leancă, problemele din UE nu vor afecta procesul de liberalizare a regimului de vize pentru R. Moldova. Ministrul Leancă a declarat, pentru agenţia Info-Prim Neo, că, la începutul acestei săptămâni, a fost trimis la Bruxelles un nou document elaborat de autorităţile de la Chişinău. Este vorba despre un al doilea raport de implementare a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Anterior, şi premierul Vlad Filat a declarat că până la sfârşitul anului viitor, moldovenii vor putea călători în Uniunea Europeană fără vize.Recent, Iurie Leancă a fost la Bruxelles, la reuniunea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, o iniţiativă comună a României şi Franţei, menită să sprijine aspiraţiile europene ale Chişinăului. În prezenţa vice-prim ministrului, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, au fost analizate evoluţiile recente din relaţia UE – Republica Moldova, inclusiv din perspectiva concluziilor celui de-al doilea Summit al Parteneriatului Estic (Varşovia, 29 – 30 septembrie 2011), la care s-au recunoscut oficial progresele înregistrate de Chişinău în procesul apropierii de UE. Un accent deosebit a fost pus pe stadiul pregătirii Republicii Moldova pentru lansarea negocierilor privind Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat (DCFTA) şi trecerea la faza a doua a Planului de Acţiune privind liberalizarea regimului de vize. Cele două dosare reprezintă priorităţile autorităţilor de la Chişinău în relaţia cu UE pentru perioada imediat următoare.

Semnarea Acordului de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană este un obiectiv comun al Republicii Moldova şi al Georgiei. Miercuri, a avut loc o întrevedere a experţilor Ministerului Economiei şi delegaţiei experţilor georgieni, aflată la Chişinău în perioada 7-10 noiembrie. La întrevedere, viceministrul Economiei Octavian Calmîc a remarcat că Georgia a început pregătirile pentru lansarea negocierilor cu UE, cu un an înaintea Moldovei, în 2009, fapt care suscită interesul Chişinăului faţă de experienţa georgiană, în special, pe fundalul viitoarei Misiuni de evaluare a UE în domeniul aplicării măsurilor sanitare şi fitosanitare, aşteptată la Chişinău în decembrie. Concluziile acestei misiuni de evaluare vor avea un rol semnificativ în luarea de către Uniunea Europeană a deciziei de a lansa sau nu negocierile privind semnarea Acordului de Comerţ Liber cu Republica Moldova. Guvernul de la Chişinău speră să lanseze negocierile privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre R. Moldova şi Uniunea Europeana la începutul anului 2012, odată cu lansarea procesului de negociere cu Georgia. Experţii s-au arătat interesaţi de subiectele implementării standardelor europene în domeniul infrastructurii calităţii, schimbarea legislaţiei în domeniul concurenţei, reformarea sistemului sanitar şi fitosanitar, crearea Agenţiei securităţii alimentare, care va prelua funcţiile a cel puţin 2 instituţii – Agenţia sanitar veterinară şi pentru siguranţa produselor de origine animalieră şi Inspecţia generală de supraveghere fitosanitară şi control semincer.

Acordul de Comerţ Liber R. Moldova-UE

Republica Moldova speră să demareze negocierile privind semnarea Acordului de Comerţ Liber R. Moldova-UE la începutul anului 2012. Acordul de Comerţ Liber, numit Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi Uniunea Europeană (ZLSAC, Deep and Comprehensive Free Trade Area /DCFTA/) presupune liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii, libera circulaţie a forţei de muncă, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei R. Moldova la Acquis-ul UE. Spre deosebire de regimul comercial actual RM-UE (ATP) care este un regim unilateral, acordat de UE pe un termen limitat – ZLSAC va fi un acord multilateral încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii la export mult mai mari decît ATP şi o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri,

Schimb de experienţă cu Georgia în domeniul integrării europene

Marţi, la sediul MAEIE, au avut loc consultări moldo-georgiene în domeniul integrării europene. Părţile au efectuat un schimb de opinii privind rezultatele recentului Summit al Parteneriatului Estic, ultimele evoluţii înregistrate în procesul de negocieri pe marginea Acordului de Asociere şi pregătirile la nivel naţional în vederea iniţierii negocierilor pentru crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE. Delegaţia georgiană şi-a exprimat interesul pentru preluarea experienţei Republicii Moldova în domeniul implementării dialogului cu UE privind liberalizarea regimului de vize şi Parteneriatului de Mobilitate R. Moldova-UE. De asemeena, au avut loc informări reciproce privind rezultatele înregistrate în realizarea reformelor în domeniul justiţiei, combaterii corupţiei, participării în cadrul programelor comunitare şi al contactelor interumane. Din delegaţia guvernamentală din Georgia au făcut parte reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Oficiului Ministrului de Stat pentru Integrare Europeană şi Euroatlantică, Ministerului Economiei şi Dezvoltării Durabile, Ministerului Justiţiei, Agenţiei privind Siguranţa Alimentară şi Centrului de Expertiză Legislativă.

La Bruxelles, s-a desfăşurat luni cea de-a treia reuniune a înalţilor oficiali în cadrul Dialogului R Moldova-UE în domeniul vizelor. Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, iar cea a Uniunii Europene de directorul general al Directoratului pentru Afaceri Interne al Comisiei Europene, Stefano Manservisi. În debutul reuniunii, părţile au salutat Declaraţia Comună a Summit-ului Parteneriatului Estic de la Varşovia, care prevede că Uniunea Europeană poate oferi regimul fără vize la momentul cuvenit, fiind exclusă perspectiva pe termen lung. Decizia respectivă a UE va depinde nemijlocit de performanţele de implementare a Republicii Moldova a condiţiilor stabilite în Planul de acţiuni privind liberalizarea vizelor. De asemenea, oficialii au evaluat progresul în implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea vizelor. În acest sens, şeful delegaţiei UE a prezentat concluziile principale ale primului raport al Comisiei Europene, salutînd dinamica pozitivă şi calitatea acţiunilor realizate de autorităţile Republicii Moldova, şi apreciind modalitatea de organizare internă în procesul de monitorizare şi implementare a acţiunilor convenite. Partea moldovenească a prezentat informaţii adiţionale privind cadrul legislativ, adoptat în ultima perioadă, şi obiectivele rămase pentru finalizarea primei etape a Planului de Acţiuni privind liberalizarea vizelor pînă la sfîrşitul lui 2011. Oficialii au discutat agenda de lucru pentru următoarele trei luni, stabilind că în perioada 17 octombrie – 10 noiembrie curent, Comisia Europeană va organiza o misiune de evaluare a blocurilor Planului de Acţiuni privind liberalizare vizelor, urmărind scopul elaborării celui de-al doilea raport de progres pînă la finele anului curent. Părţile au convenit că la următoarea reuniune a înalţilor oficiali în cadrul Dialogului R Moldova-UE în domeniul vizelor, planificată pentru începutul anului 2012, să fie discutate obiectivele de implementare ale celei de-a doua etape a Planului de acţiuni privind liberalizare vizelor.

Două misiuni de evaluare ale UE au avut, in perioada 17-20 octombrie, întrevederi la instituţiile de la Chisinau, cu scopul de a identifica nivelul de realizare a angajamentelor asumate la etapa legislativă a Planului de Acţiuni R. Moldova-UE în domeniul liberalizării regimului de vize. Viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, a condus o reuniune de concluzionare a misiunilor, joi, la MAEIE. Experţii din cadrul Comisiei Europene şi din state-membre ale UE, împreună cu responsabili din partea moldovenească, au trecut în revistă acţiunile şi reformele efectuate în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. În mod particular, menţionăm că experţii UE au evaluat îndeplinirea condiţiilor Planului de Acţiuni prevăzute în cadrul Blocului III “Ordine şi securitate publică”. Acesta cuprinde domeniile combaterii crimei organizate, traficului de fiinţe umane şi drogurilor, protecţiei datelor cu caracter personal, combaterii corupţiei şi crimelor financiare, cooperare judiciară şi executarea legii. De asemenea, a fost efectuată o analiză a îndeplinirii sarcinilor conţinute în Blocul IV al Dialogului pe vize “Relaţii externe şi drepturi fundamentale”, care cuprinde domeniile protecţiei drepturilor minorităţilor şi asigurarea circulaţiei libere pe teritoriul Republicii Moldova. În acelaşi context, în perioada 8-10 noiembrie, va sosi la Chişinău misiunea UE de evaluare a Blocului II al Dialogului pe vize “Managementul migraţiei”, care va cuprinde domeniile gestionării frontierei, gestionarea migraţiei, inclusiv readmisia, precum şi politici de azil. În urma misiunilor respective, Comisia Europeană va elabora cel de-al doilea Raport de progres privind implementarea etapei legislative a Planului de Acţiuni R. Moldova-UE în domeniul liberalizării regimului de vize.

Centrul Comun de Vize din Chişnău va elibera vize biometrice. Serviciul a fost implementat marţi în premieră pentru Republica Moldova. Persoanele care vor dori să obţină vize pentru una din cele 15 ţări reprezentate de Centrul Comun de Vize, pe lîngă pachetul de acte necesare pentru obţinerea vizelor, vor trebui să depună şi amprentele digitale. Procedura de obţinere a datelor biometrice durează două-trei minute, iar viza este eliberată în maxim zece zile. După implementarea acestui serviciu, costul vizelor nu va suporta modificări, transmite Moldpres. Ambasadorul Ungariei în Republica Moldova, Gyorgy Varga, a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă, că eliberarea vizelor biometrice ar putea influenţa pozitiv procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi va accelera anularea regimului de vize cu UE. Oficialul a menţionat că datele biometrice obţinute pentru perfectarea vizei vor fi valabile cinci ani. Din categoria persoanelor care nu vor trebui să depună amprente digitale fac parte şefii de stat şi de guvern, membrii delegaţiilor oficiale, copiii de pînă la 12 ani şi persoanele care din punct de vedere fizic nu pot face acest lucru. Vizele biometrice vor fi eliberate indiferent dacă persoanele care le solicită au paşaport biometric sau nu. Centrul Comun de Vize activează din 2007 în Chişinău în cadrul Ambasadei Republicii Ungare în Republica Moldova. Zilnic, Centrul eliberează maxim 200 de vize, în funcţie de solicitări. De la începutul acestui an, au fost perfectate aproximativ 15 mii de vize.

Grupul de lucru privind coordonarea procesului de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeană s-a reunit miercuri la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Şedinţa, la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor cu competenţe în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, a fost prezidată de viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman. Membrii Grupului de lucru au examinat ultimele evoluţii în cadrul Dialogului R. Moldova – UE privind liberalizarea regimului de vize, precum şi nivelul de implementare a primei etape de ajustare a legislaţiei naţionale în domeniul justiţiei şi afacerilor interne a Planului de Acţiuni. De asemenea, Grupul de lucru a planificat acţiunile prioritare care urmează a fi întreprinse de către autorităţile moldovene în cadrul Dialogului pe vize, în perioada octombrie-noiembrie 2011. Tot miercuri, diplomaţi ai UE, precum şi oficiali moldoveni, s-au reunit sediul MAEIE, pentru a evalua progresele înregistrate de R. Moldova în implementarea Recomandărilor-cheie ale Comisiei Europene privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC). Printre participanţi s-au numărat şefii misiunilor diplomatice ale statelor membre ale UE şi Delegaţiei UE la Chişinău, viceminiştrii Economiei, Agriculturii şi Industriei Alimentare, şi Finanţelor, iar reuniunea a fost prezidată de viceministrul Afacerilor Externe, Natalia Gherman. Evenimentul a avut loc în contextul dialogului R. Moldova-UE privind lansarea, pînă la sfîrşitul anului curent, a negocierilor pe marginea ZLSAC. Acest lucru reprezintă o prioritate în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. De asemenea, diplomaţii din statele UE au fost informaţi despre poziţia R. Moldova pe subiectele care vor fi abordate în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic, care va avea loc la Varşovia în perioada 29-30 septembrie 2011.

La 16 septembrie, la Viena, s-a desfăşurat o nouă rundă de consultări moldo-austriece în domeniul consular, a anuntata luni seara MAEIE. În cadrul discuţiilor, delegaţia Republicii Moldova a informat partea austriacă despre progresele obţinute de autorităţile de la Chişinău privind implementarea Planului de Acţiuni RM – UE de liberalizare a regimului de vize, în special ce ţine de securitatea documentelor de călătorie, reglementarea fluxurilor migraţionale, ordinea publică şi respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. La rîndul său, partea austriacă s-a arătat dispusă să sprijine R. Moldova în evaluarea primei faze de implementare a Planului de Acţiuni RM – UE de liberalizare a regimului de vize şi trecerea la implementarea celei de-a doua faze a documentului. Cele două părţi au mai vorbit despre dificultăţile pe care le întîmpină cetăţenii moldoveni în obţinerea vizelor pentru statele UE, în special în ce priveşte vizele cu multiple intrări sau pentru perioade îndelungate. De asemenea, a fost solicitat sprijinul Austriei în procesul de negociere a modificărilor Acordului RM-UE privind facilitarea regimului de vize, ce presupun un număr mai mare de înlesniri pentru cetăţenii moldoveni în obţinerea permiselor de intrare în statele membre ale UE. Delegaţiile au convenit să examineze posibilitatea de dezvoltare a unor noi proiecte de colaborare şi schimb de experienţă în domeniile de asistenţă juridică, în materie civilă şi penală, depistarea documentelor false la frontieră, analiza riscurilor migraţionale, integrarea migranţilor.

Prim-ministrul Vlad Filat a avut miercuri, la Oslo, o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe al Norvegiei, Jonas Gahr Store. În cadrul întrevederii, vicepremierul Iurie Leancă şi Jonas Gahr Store au semnat Acordul de facilitare a regimului de vize între Moldova şi Regatul Norvegiei. Conform documentului semnat, unele categorii de cetăţeni, cum sînt elevii, studenţii, jurnaliştii, reprezentanţii societăţii civile, şoferii de cursă lung, sportivii, vor beneficia, în regim facilitar, de viză pentru o perioadă de şedere de 90 de zile. Părţile au salutat semnarea Acordului, menţionînd că este în interesul ambelor state. În mod special, vor fi avantajaţi cetăţenii RM, care vor beneficia de o perioadă mai mare de şedere în Norvegia. În cadrul şedinţei delegaţiilor, s-a discutat despre situaţia politică şi economică din ambele state, conflictul transnistrean, consolidarea relaţiilor bilaterale, inclusiv pe segmentul eficienţei colaborării în domeniul cadastrului. Ministrul de Externe al Norvegiei a spus că este impresionat de progresul înregistrat de Republica Moldova într-o asemenea perioadă scurtă de timp. Jonas Gahr Store a apreciat participarea activă a Moldovei în cadrul Parteneriatului Estic şi a încurajat Chişinăul să continue în acelaşi ritm. “Deşi Norvegia nu este membră a UE, există similitudini între statele noastre şi cred că putem să facem schimb de experienţă privind cooperarea cu UE”, a spus ministrul.