Convenţia Naţională pentru Integrare Europeană recomandă trecerea oficială a Republicii Moldova la a doua fază a liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană, cât mai curând posibil. Înainte de aceasta, R Moldova trebuie să finalizeze implementarea completă a condiţiilor din prima fază a acestui proces.
Aceasta este una dintre recomandările formulate astăzi, în cadrul unei mese rotunde, de Grupul de Lucru privind liberalizarea Regimului de Vize al Convenţiei Naţionale pentru Integrare Europeană. În cadrul mesei rotunde au fost abordate subiecte referitoare la realizările şi progresele înregistrate de Republica Moldova în cadrul primei faze a implementării dialogului cu UE privind liberalizarea regimului de vize. La finalul mesei rotunde, au fost formulate un şir de recomandări privind procesul de liberalizare a regimului de vize. Acestea se referă la menţinerea ritmului accelerat al implementării Planului de Acţiuni privind regimul liberalizat de vize şi alocarea corespunzătoare a resurselor bugetare, corelând mai strâns procesul de liberalizare a regimului de vize şi asistenţa externă dedicată implementării acestor reforme.
De asemenea, în cadrul mesei rotunde a fost evidenţiată necesitatea consolidării acţiunilor de informare şi comunicare directă şi continuă dintre autorităţi şi cetăţeni, bazată pe o strategie de comunicare privind procesul de liberalizare a regimului de vize asigurată cu resurse bugetare.
Participanţii la eveniment au recomandat şi continuarea dialogului cu Parlamentul Republicii Moldova, deoarece implementarea fazei a doua a Planului de Acţiuni la fel presupune ajustarea şi amendarea cadrului legislativ adiacent, întru asigurarea unei implementări cuprinzătoare şi eficiente a condiţionalităţilor dialogului pe vize. Recomandările formulate în cadrul mesei rotunde urmează a fi expediate autorităţilor şi factorilor de decizie relevanţi.

În a doua jumătate a anului 2012, la Ankara, Turcia, ar putea fi semnat Acordul privind anularea regimului de vize între Republica Moldova şi Republica Turcia şi Acordul de readmisie între cele două state.
Anunţul a fost făcut, sâmbătă, la Chişinău, de vicepremierul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, după întrevederea cu omologul său turc, Ahmet Davutoglu, aflat într-o vizită de două zile în R. Moldova. Leancă a anunţat că, în perioada imediat următoare, experţi din cele două state se vor întâlni pentru a negocia prevederile celor două documente, care urmează să fie semnate deja în a doua jumătate a anului curent, la Ankara, de premierii Republicii Moldova şi Turciei.
Ahmet Davutoglu a reiterat intenţia de a semna, în cel mai scurt timp, cele două acorduri, fapt ce va impulsiona şi mai mult dezvoltarea relaţiilor bilaterale moldo-turce. Şeful diplomaţiei turce a constatat că volumul schimburilor comerciale dintre cele două state este în ascensiune, astfel, din 2003 şi până în prezent, acest indicator s-a majorat de cinci ori şi a atins nivelul de 450 milioane de dolari americani.
La conferinţa de presă, cei doi miniştri au semnat Protocolul interguvernamental de colaborare în domeniul arhivelor.

Prima vizită în R Moldova a unui şef al diplomaţiei turce

Vizita ministrului Afacerilor Externe al Republicii Turcia este prima vizită în R. Moldova a unui şef al diplomaţiei turce în istoria relaţiilor bilaterale dintre cele două state şi este prilejuită de marcarea a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Moldova şi Turcia. Oficialul turc a mai avut întrevederi cu preşedintele Nicolae Timofti şi premierul Vlad Filat. Programul vizitei delegaţiei de la Ankara a prevăzut, de asemenea, vizitarea Unităţii Teritorial Administrative Gagauz-Yeri, unde aua vut loc întrevederi cu conducerea regiunii.
În cadrul întrevederii dintre Ahmet Davutoglu şi Vlad Filat, au fost abordate subiecte şi ce ţin de consolidarea relaţiilor bilaterale dintre cele două state, dezvoltarea colaborării comercial-economice, implementarea în R. Moldova a mai multor proiecte investiţionale. “Avem încă multe de realizat împreună, iar dacă ne dorim sincer acest lucru, atunci cu siguranţă vom reuşi”, a precizat Vlad Filat. Premierul a mulţumit Guvernului turc pentru sprijinul pe care îl acordă autonomiei găgăuze.
“Turcia nu are frontieră comună cu Republica Moldova, dar noi vă considerăm un stat vecin prieten şi ne dorim să intensificăm cooperarea dintre ţările noastre. Ne dorim relaţii strategice cu R. Moldova”, a spus Ahmet Davutoglu. Ahmet Davutoglu a transmis premierului salutări din partea conducerii ţării sale, precizând că Vlad Filat este aşteptat în vizită în Turcia.

Republica Moldova trebuie să adopte legea anti-discriminare pentru a obţine anularea regimului de vize cu Uniunea Europeană, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, şeful Delegaţiei UE în R Moldova, Dirk Schuebel.
Ambasadorul european a explicat că Republica Moldova şi-a luat acest angajament la momentul negocierii foii de parcurs pentru obţinerea liberalizării regimului de vize. Dirk Schuebel a spus că oponenţii acestei legi trebuie să o citească mai cu atenţie şi că, de adoptarea acestei legi, urmează să beneficieze jumătate din cetăţenii Republcii Moldova.
“Chestiunea cu privire la nediscrimarea minorităţilor sexuale este doar un aspect al acestui proiect de lege. De ce nu ar trebui respectate drepturile unui grup de cetăţeni?”, a întrebat retoric diplomatul.
Prevenirea discrimării pe motive de orientare sexuală prevăzută de aşa-numita lege a nediscriminării este criticată de organizaţii religioase din Moldova, iar abolirea vizelor UE până la sfârşitul anului 2012 este o promisiune electorală a Partidului Liberal Democrat din Alianţa de guvernământ.
În acest an, ajutorul UE pentru Chişinău va atinge cifra de 100 de milioane de euro, Republica Moldova fiind cel mai mare beneficiar pe cap de locuitor, după Palestina. Uniunea Europeană negociază cu Moldova un acord de asociere din care fac parte acordurile cu privire la liberalizarea regimului de vize şi acordul cu privire la comerţul liber şi aprofundat. Reforma justiţiei este privită de UE ca fiind stringentă în prezent.

Republica Moldova a înregistrat un progres considerabil în ceea ce priveşte implementarea primei faze a procesului de liberalizare a regimului de vize.
Cât mai curând, va fi posibilă trecerea la cea de-a doua etapă a acestui proces, a declarat Stefano Manservisi, Director general al Serviciului pentru Afaceri Interne al Comisiei Europene, aflat la Chişinău. Stefano Manservisi a declarat, la o conferinţă de presă, că R. Moldova a elaborat şi a implementat mai multe legi pentru obţinerea regimului liberalizat de vize. “Acest lucru presupune că prima fază a dialogului privind liberalizarea regimului de vize, care se referă la cadrul instituţional şi legislativ, a fost în mare măsură implementată”, a afirmat oficialul european. Potrivit acestuia, acum este timpul trecerii la faza a doua a dialogului, care presupune aplicarea acestei legislaţii.
Natalia Gherman, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, a spus că prima fază a liberalizării regimului de vize este aproape finalizată, iar unele proiecte de lege adoptate în cadrul acesteia, sunt deja aplicate. “Au mai rămas încă şase proiecte de lege pe care trebuie să le aprobăm. După ce Parlamentul le va ratifica, Comisia Europeană se va adresa Consiliului statelor membre şi Parlamentului European cu solicitarea de a trece R. Moldova la a doua fază de implementare a Planului de acţiuni moldo-comunitar în domeniul vizelor”, a spus Gherman.
Cei doi oficiali au deschis marţi lucrările mesei rotunde internaţionale “Contribuţia Partenerilor Estici la Programul de la Stockholm”. În cursul acesteia au fost discutate evoluţiile recente şi viitoarele priorităţi de cooperare în domeniul justiţiei şi afacerilor interne între Uniunea Europeană şi statele Parteneriatului Estic, din care face parte şi R. Moldova

Uniunea Europeană a deschis joi discuţiile cu Priştina privind eliminarea regimului de vize pentru kosovarii care călătoresc în spaţiul Schengen, conform unei surse oficiale.
“Ştiu în ce măsură eliminarea regimului de vize este importantă pentru cetăţenii din Kosovo şi sunt fericită că am demarat” acest proces, a declarat la Priştina comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom. La rândul său, premierul kosovar Hashim Thaci a salutat deschiderea unui “nou capitol” în istoria Kosovo.
Locuitorii din Kosovo, care şi-a proclamat unilateral independenţa de Serbia în 2008, sunt ultimii cetăţeni din Balcani care trebuie să obţină o viză pentru a călători în spaţiul Schengen care cuprinde 25 de ţări europene. Locuitorii din Macedonia, Muntenegru şi Serbia beneficiază de această facilitate din 2009 în timp ce cei din Albania şi Bosnia pot călători în spaţiul Schengen fără viză din 2010.
Kosovo va primi în curând un ghid de clarificare a condiţiilor ce trebuie împlinite înainte de a obţine eliminarea vizelor. Bruxelles a făcut deja cunoscut Priştinei că se aşteaptă la progres notabil în special privind întoarcerea şi integrarea refugiaţilor sârbi care au fugit din Kosovo după conflictul din 1998-1999 precum şi în gestionarea şi controlul frontierelor.
“Acordarea privilegiului de a călători fără vize va depinde în totalitate de guvernul din Kosovo şi de continuarea eforturilor sale de punere în practică a reformelor (…) precum şi de progresul concret înregistrat pe teren”, a apreciat Malmstrom. Independenţa Kosovo, populat mai ales de albanezi, a fost recunoscută de Statele Unite şi de majoritatea statelor membre UE.

Republica Moldova şi Turcia examinează posibilitatea abolirii în perspectivă, pe bază de reciprocitate, a regimului actual de vize. O delegaţie a Departamentului Consular al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a participat, la Ankara, la o nouă rundă de consultări moldo-turce în domeniul consular. O primă etapă în abolirea regimului de vize ar fi semnarea unui acord de facilitare a procedurilor pentru obţinerea vizelor de către anumite grupuri socio-profesionale. Viitorul acord ar putea prevedea, între altele, acordarea de vize gratuite pentru studenţi, cercetători, artişti, jurnalişti, precum şi vize de lungă durată cu intrări multiple pentru şoferii de cursă lungă, oameni de afaceri etc. Această propunere, pentru care optează în primă fază partea moldovenească, urmează a fi analizată de partea turcă. În cadrul consultărilor, s-a convenit asupra negocierii Acordului cu privire la readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală. Cele două părţi au examinat şi dificultăţile pe care le întîmpină cetăţenii ambelor state aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova şi Turciei. Partea moldovenească a propus accelerarea acţiunilor orientate spre protecţia socială a cetăţenilor moldoveni aflaţi pe teritoriul Turciei. La rîndul său, delegaţia turcă a propus autorităţilor Republicii Moldova asistenţă la formarea profesională în domeniul luptei contra terorismului internaţional. De asemenea, delegaţiile moldovenească şi turcească au abordat un şir de aspecte ce ţin de cooperarea bilaterală moldo-turcă în domeniul asistenţei juridice. În cadrul consultărilor a fost efectuat un schimb de informaţii privind colaborarea ambelor state cu Uniunea Europeană în domeniul consular.

Cetăţenii Republicii Moldova vor circula liber, fără vize, în statele Uniunii Europene până la sfârşitul anului 2012. Potrivit ministrului ministrului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene, Iurie Leancă, problemele din UE nu vor afecta procesul de liberalizare a regimului de vize pentru R. Moldova. Ministrul Leancă a declarat, pentru agenţia Info-Prim Neo, că, la începutul acestei săptămâni, a fost trimis la Bruxelles un nou document elaborat de autorităţile de la Chişinău. Este vorba despre un al doilea raport de implementare a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Anterior, şi premierul Vlad Filat a declarat că până la sfârşitul anului viitor, moldovenii vor putea călători în Uniunea Europeană fără vize.Recent, Iurie Leancă a fost la Bruxelles, la reuniunea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, o iniţiativă comună a României şi Franţei, menită să sprijine aspiraţiile europene ale Chişinăului. În prezenţa vice-prim ministrului, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, au fost analizate evoluţiile recente din relaţia UE – Republica Moldova, inclusiv din perspectiva concluziilor celui de-al doilea Summit al Parteneriatului Estic (Varşovia, 29 – 30 septembrie 2011), la care s-au recunoscut oficial progresele înregistrate de Chişinău în procesul apropierii de UE. Un accent deosebit a fost pus pe stadiul pregătirii Republicii Moldova pentru lansarea negocierilor privind Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat (DCFTA) şi trecerea la faza a doua a Planului de Acţiune privind liberalizarea regimului de vize. Cele două dosare reprezintă priorităţile autorităţilor de la Chişinău în relaţia cu UE pentru perioada imediat următoare.

Semnarea Acordului de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană este un obiectiv comun al Republicii Moldova şi al Georgiei. Miercuri, a avut loc o întrevedere a experţilor Ministerului Economiei şi delegaţiei experţilor georgieni, aflată la Chişinău în perioada 7-10 noiembrie. La întrevedere, viceministrul Economiei Octavian Calmîc a remarcat că Georgia a început pregătirile pentru lansarea negocierilor cu UE, cu un an înaintea Moldovei, în 2009, fapt care suscită interesul Chişinăului faţă de experienţa georgiană, în special, pe fundalul viitoarei Misiuni de evaluare a UE în domeniul aplicării măsurilor sanitare şi fitosanitare, aşteptată la Chişinău în decembrie. Concluziile acestei misiuni de evaluare vor avea un rol semnificativ în luarea de către Uniunea Europeană a deciziei de a lansa sau nu negocierile privind semnarea Acordului de Comerţ Liber cu Republica Moldova. Guvernul de la Chişinău speră să lanseze negocierile privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre R. Moldova şi Uniunea Europeana la începutul anului 2012, odată cu lansarea procesului de negociere cu Georgia. Experţii s-au arătat interesaţi de subiectele implementării standardelor europene în domeniul infrastructurii calităţii, schimbarea legislaţiei în domeniul concurenţei, reformarea sistemului sanitar şi fitosanitar, crearea Agenţiei securităţii alimentare, care va prelua funcţiile a cel puţin 2 instituţii – Agenţia sanitar veterinară şi pentru siguranţa produselor de origine animalieră şi Inspecţia generală de supraveghere fitosanitară şi control semincer.

Acordul de Comerţ Liber R. Moldova-UE

Republica Moldova speră să demareze negocierile privind semnarea Acordului de Comerţ Liber R. Moldova-UE la începutul anului 2012. Acordul de Comerţ Liber, numit Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi Uniunea Europeană (ZLSAC, Deep and Comprehensive Free Trade Area /DCFTA/) presupune liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii, libera circulaţie a forţei de muncă, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei R. Moldova la Acquis-ul UE. Spre deosebire de regimul comercial actual RM-UE (ATP) care este un regim unilateral, acordat de UE pe un termen limitat – ZLSAC va fi un acord multilateral încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii la export mult mai mari decît ATP şi o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri,

Schimb de experienţă cu Georgia în domeniul integrării europene

Marţi, la sediul MAEIE, au avut loc consultări moldo-georgiene în domeniul integrării europene. Părţile au efectuat un schimb de opinii privind rezultatele recentului Summit al Parteneriatului Estic, ultimele evoluţii înregistrate în procesul de negocieri pe marginea Acordului de Asociere şi pregătirile la nivel naţional în vederea iniţierii negocierilor pentru crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE. Delegaţia georgiană şi-a exprimat interesul pentru preluarea experienţei Republicii Moldova în domeniul implementării dialogului cu UE privind liberalizarea regimului de vize şi Parteneriatului de Mobilitate R. Moldova-UE. De asemeena, au avut loc informări reciproce privind rezultatele înregistrate în realizarea reformelor în domeniul justiţiei, combaterii corupţiei, participării în cadrul programelor comunitare şi al contactelor interumane. Din delegaţia guvernamentală din Georgia au făcut parte reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Oficiului Ministrului de Stat pentru Integrare Europeană şi Euroatlantică, Ministerului Economiei şi Dezvoltării Durabile, Ministerului Justiţiei, Agenţiei privind Siguranţa Alimentară şi Centrului de Expertiză Legislativă.

La Bruxelles, s-a desfăşurat luni cea de-a treia reuniune a înalţilor oficiali în cadrul Dialogului R Moldova-UE în domeniul vizelor. Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, iar cea a Uniunii Europene de directorul general al Directoratului pentru Afaceri Interne al Comisiei Europene, Stefano Manservisi. În debutul reuniunii, părţile au salutat Declaraţia Comună a Summit-ului Parteneriatului Estic de la Varşovia, care prevede că Uniunea Europeană poate oferi regimul fără vize la momentul cuvenit, fiind exclusă perspectiva pe termen lung. Decizia respectivă a UE va depinde nemijlocit de performanţele de implementare a Republicii Moldova a condiţiilor stabilite în Planul de acţiuni privind liberalizarea vizelor. De asemenea, oficialii au evaluat progresul în implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea vizelor. În acest sens, şeful delegaţiei UE a prezentat concluziile principale ale primului raport al Comisiei Europene, salutînd dinamica pozitivă şi calitatea acţiunilor realizate de autorităţile Republicii Moldova, şi apreciind modalitatea de organizare internă în procesul de monitorizare şi implementare a acţiunilor convenite. Partea moldovenească a prezentat informaţii adiţionale privind cadrul legislativ, adoptat în ultima perioadă, şi obiectivele rămase pentru finalizarea primei etape a Planului de Acţiuni privind liberalizarea vizelor pînă la sfîrşitul lui 2011. Oficialii au discutat agenda de lucru pentru următoarele trei luni, stabilind că în perioada 17 octombrie – 10 noiembrie curent, Comisia Europeană va organiza o misiune de evaluare a blocurilor Planului de Acţiuni privind liberalizare vizelor, urmărind scopul elaborării celui de-al doilea raport de progres pînă la finele anului curent. Părţile au convenit că la următoarea reuniune a înalţilor oficiali în cadrul Dialogului R Moldova-UE în domeniul vizelor, planificată pentru începutul anului 2012, să fie discutate obiectivele de implementare ale celei de-a doua etape a Planului de acţiuni privind liberalizare vizelor.

Două misiuni de evaluare ale UE au avut, in perioada 17-20 octombrie, întrevederi la instituţiile de la Chisinau, cu scopul de a identifica nivelul de realizare a angajamentelor asumate la etapa legislativă a Planului de Acţiuni R. Moldova-UE în domeniul liberalizării regimului de vize. Viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, a condus o reuniune de concluzionare a misiunilor, joi, la MAEIE. Experţii din cadrul Comisiei Europene şi din state-membre ale UE, împreună cu responsabili din partea moldovenească, au trecut în revistă acţiunile şi reformele efectuate în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. În mod particular, menţionăm că experţii UE au evaluat îndeplinirea condiţiilor Planului de Acţiuni prevăzute în cadrul Blocului III “Ordine şi securitate publică”. Acesta cuprinde domeniile combaterii crimei organizate, traficului de fiinţe umane şi drogurilor, protecţiei datelor cu caracter personal, combaterii corupţiei şi crimelor financiare, cooperare judiciară şi executarea legii. De asemenea, a fost efectuată o analiză a îndeplinirii sarcinilor conţinute în Blocul IV al Dialogului pe vize “Relaţii externe şi drepturi fundamentale”, care cuprinde domeniile protecţiei drepturilor minorităţilor şi asigurarea circulaţiei libere pe teritoriul Republicii Moldova. În acelaşi context, în perioada 8-10 noiembrie, va sosi la Chişinău misiunea UE de evaluare a Blocului II al Dialogului pe vize “Managementul migraţiei”, care va cuprinde domeniile gestionării frontierei, gestionarea migraţiei, inclusiv readmisia, precum şi politici de azil. În urma misiunilor respective, Comisia Europeană va elabora cel de-al doilea Raport de progres privind implementarea etapei legislative a Planului de Acţiuni R. Moldova-UE în domeniul liberalizării regimului de vize.