Presedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, sprijina oficializarea limbii ruse in Ucraina

Autoritatile de la Kiev vor adopta în curand o lege cu privire la cele două limbi oficiale – ucraineana şi rusa, a declarat recent preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă ITAR-TASS, în ajunul vizitei sale la Moscova, unde va participa la summitul Comunităţii Economice Euroasiatice ( EurAsEC), organizaţie de cooperare regională în spaţiul postsovietic în care Ucraina are statut de observator. “De aceasta este interesată populaţia care vorbeşte în general în două limbi- ucraineana şi rusă”, a menţionat Ianukovici, remarcand că au fost “perioade cînd au fost comise denaturări în ceea ce priveşte problema lingvistică” în Ucraina.
“Este important, desigur, ca reglementarea acestei probleme să aibă loc la nivel legislativ”, a subliniat şeful statului ucrainean, dand ca exemplu în acest context practica internaţională: “multe ţări europene sunt bilingve, iar unele au chiar trei limbi de stat şi trăiesc normal, în linişte şi calm”. “De aceea şi noi am pornit pe acest drum, adică folosind această practică existentă în Europa, unde a fost adoptată Carta europeană a limbilor” regionale şi minoritare, a mai argumentat liderul politic de la Kiev, atrăgand atenţia că în Ucraina sunt regiuni unde se vorbeşte în trei şi chiar patru limbi, astfel încat este important de a crea condiţii, în special, în ceea ce priveşte predarea în şcoli şi crearea de manuale. “Facem tot ceea ce este necesar în această direcţie, în scopul de a conserva patrimoniul cultural al popoarelor din Ucraina. Acesta este obiectivul politicii duse de conducerea de stat”, a mai adaugat seful statului ucrainean.

Presedintele Ucrainei Viktor Iuscenko nu a fost otravit, ci ar suferi de o infectie cu virusul herpes, a concluzionat Comisia provizorie de ancheta a Radei Supreme (parlamentul ucrainean) in cadrul unui raport pentru elucidarea circumstantelor otravirii lui Viktor Iuscenko in campania electorala din toamna anului 2004, informeaza Interfax. Viktor Iuscenko a acuzat ca a fost otravit cu dioxina la 5 septembrie 2004. Cel mai probabil, substanta toxica se afla intr-unul din alimentele servite la cina la care Iuscenko a participat impreuna cu seful de atunci al SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei – n.red.), Igor Smesko, si cu directorul-adjunct SBU, Vladimir Satiuk, la vila acestuia din urma. Ancheta in cazul otravirii lui Viktor Iuscenko a fost initiata in iarna anului 2005, imediat dupa instalarea sa la putere, insa de atunci Procuratura Generala a Ucrainei nu a inculpat pe nimeni. Aceasta a reprezentat una din cauzele pentru care Rada Suprema a infiintat o Comisie parlamentara de ancheta la 31 martie 2009. Presedintele Comisiei parlamentare de ancheta Vladimir Sivkovici, din partea Partidului Regiunilor (rusofon), sustine in raportul intocmit ca faptul otravirii cu intentie a presedintelui Viktor Iuscenko nu a putut fi dovedit. Totusi, Sivkovici nu a putut raspunde concret la intrebarea ce s-a intamplat de fapt atunci. El s-a referit doar la un “raport al academicienilor” din 2004, in conformitatea cu care deteriorarea starii de sanatate a lui Iuscenko a avut drept cauza “intensificarea infectiei latente a virusului herpes”. “Pana in prezent, Procuratura Generala nu a pus sub acuzatie pe nimeni, nu a stabilit nici locul, nici momentul exact al comiterii delictului si nici faptul otravirii deliberate a presedintelui. Din partea unor reprezentanti ai Procuraturii Generale are loc o falsificare de amploare a anchetei. Tarii i se impune versiunea otravirii cu intentie”, subliniaza Sivkovici in raportul preliminar citat.

Acuze de sabotaj

Concluziile Comisiei de ancheta a Radei i-au infuriat pe sustinatorii sefului statului ucrainean, care au denuntat o “comanda politica”. Deputatul partidului proprezidential Ucraina Noastra, Iaroslav Kendzer, l-a catalogat pe Vladimir Sivkovici drept “cadru cekist moscovit”, iar, referindu-se la otravirea lui Iuscenko, a spus ca aceasta a fost “o operatiune secreta a Kremlinului pentru distrugerea liderului ucrainean”. |n replica, deputati din Comisia de ancheta a Radei sustin ca detin inregistrarea unei convorbiTri telefonice purtate de Ekaterina Ciumacenko, sotia lui Iuscenko, privind “imbogatirea artificiala a probelor de sange prelevate sotului sau cu dioxina”, potrivit publicatiei mentionate. Biroul procurorului general al Ucrainei a confirmat in iunie 2006 prezenta toxinei in sangele liderului de la Kiev, afirmand ca analizele efectuate “ne permit sa credem ca Viktor Iuscenko a fost otravit in mod premeditat”. O serie de analize efectuate, la sfarsitul lui 2005, in laboratoare din Germania, Belgia, Marea Britanie si Olanda, a confirmat prezenta toxinei in concentratii mari in organismul lui Iuscenko.

Presedintele ales Traian Basescu ar putea reprezenta un anumit pericol pentru Ucraina, a declarat deputatul, Taras Ciornovol, care face parte din Comisia pentru Afaceri Externe din Rada Suprema (Parlamentului unicameral al Ucrainei -n.red.), citat de agentia rusa de presa Novai Reghion. “Basescu este un amator de sloganuri populiste. Se stie ca declaratiile sale despre Romania Mare reprezinta mai mult un slogan pentru alegatori decat pentru politica reala. |nsa in anumite privinte, el va fi obligat sa puna in aplicare aceasta politica, deoarece alegatorul roman, spre deosebire de cel ucrainean, are obiceiul sa ceara politicienilor sa-si tina promisiunile” , a afirmat Ciornovol, in prezent deputat independent, apropiat unor cercuri ale formatiunii proprezidentiale Ucraina Noastra, dupa ce acum un an a parasit Partidul Regiunilor (prorus) al fostului premier si actualului favorit la preluarea fotoliului de presedinte in Ucraina, Viktor Ianukovici. “Noi trebuie sa tinem cont si de faptul ca ideea Romaniei Mari este una dintre cele care ii obsedeaza in prezent pe majoritatea politicienilor romani. De aceea cred ca acest subiect va fi exploatat foarte activ in continuare. Pentru Ucraina aceasta tema este dureroasa si umilitoare in special in doua directii”, a continuat Ciornovol. “Basescu este o candidatura destul de dureroasa in plan politic pentru Ucraina. Pericolul consta in aceea ca tocmai presedintele roman reales promoveaza activ tema acordarii pasapoartelor romanesti pentru locuitorii din anumite regiuni ale Ucrainei”, a mai spus politicianul care a schimbat taberele in politica de la Kiev de mai multe ori. Ca sa isi intareasca afirmatiile, Ciornovol ca Romania duce o politica intensa de distribuire a pasapoartelor romanesti in Republica Moldova si ca nu recunoaste indepedenta acestei tari, precum si raioane din sudul Basarabiei, regiunea Cernauti si Transcarpatia. “Pentru Ucraina, aceasta creaza o problema uriasa, intrucat legislatia ucraineana interzice dubla cetatenie. Prin urmare, este necesar sa instituim responsabilitatea penala pentru aceasta. Un proiect in acest sens se afla deja in Rada Suprema, dar Ucraina nu este inca pregatita pentru aplicarea unei astfel de legi”, a mai spus acesta. Declaratiile patimase ale lui Ciornovol vin in contextul in care insusi ministrul de Externe ucrainean in exercitiu, Piotr Porosenko a afirmat recent intr-un interviu pentru saptamanalul “Zerkalo nedeli” ca Romania nu a emis nicio pretentie teritoriala vizavi de Ucraina iar “cartea ucraineana” este folosita doar de anumite forte marginale ale scenei politice romanesti pentru a-si realiza propriile interese.

Puscarie pentru dubla cetatenie

Consiliului Regional Cernauti a facut apel, prin intermediul deputatilor sai, catre presedintele de la Kiev, Viktor Iuscenko, Rada Suprema si Guvern ca in legislatia ucraineana sa fie sanctionata penal dobandirea cetateniei romane de catre cetatenii ucraineni, potrivit URA-Inform. Semnatarii petitiei  ii amintesc presedintelui Iuscenko ca, in Romania vecina, presedintele tarii a semnat o lege care permite obtinerea cetateniei romane de catre persoanele care au trait pe teritoriul Romaniei pana in 1940, precum si descendentilor acestora pana la gradul III, si care au pierdut cetatenia din motive neimputabile lor. Acestia mai sustin ca aceasta lege poate fi considerata o “pretentie deschisa asupra teritoriilor de frontiera ale Ucrainei, pe care politicienii de la Bucuresti le considera luate nedrept de catre Stalin“.  Duptatii ucraineni cred ca astfel de actiuni ale partii romane nu corespund spiritului de buna vecinatate, ele fiind “o dispretuire cinica” a legilor ucrainene. Mai multe de atat, membrii Consiliului Regional Cernauti cer  autoritatilor ucrainene sa sa informeze Comisia Europeana “in legatura cu noile circumstante care au aparut ca urmare a intrarii in vigoare a legii privind simplificarea acordarii cetateniei romane”. Ei cer, de asemenea, stabilirea la nivel legislativ de consecinte penale pentru cetatenii ucraineni cu dubla cetatenie.

UE vede ca exagerate aceste scenarii

“Temerile legate de acordarea cetateniei romane locuitorilor Republicii Moldova sunt mult exagerate“, a declarat reprezentantul special al UE in Republica Moldova, Kalman Mizsei, intr-un interviu publicat la finele lunii noiembrie in cotidianul ucrainean Den tiparit la  Kiev. “Eu cred ca aceste temeri care apar din cand in cand sunt mult exagerate. Politica Romaniei in privinta acordarii cetateniei reprezinta o problema interna a acestei tari. Aceasta practica nu se deosebeste de practicile altor state membre ale UE in respectivul domeniu”, a subliniat Mizsei in interviul citat. “Noi nu consideram ca aceasta politica va avea un efect negativ asupra rezolvarii diferendului transnistrean. |n acelasi timp, reformele economice si politice din Republica Moldova, precum si aprofundarea proceselor de integrare a celor doua parti ale Nistrului vor spori atractivitatea republicii in ochii locuitorilor din Transnistria si aceasta va constitui un factor pozitiv pentru reglementare” a mai adaugat oficialul UE, dand asigurari ziaristilor ucraineni ca “Romania, ca tara vecina Republicii Moldova si membru al UE cu drepturi depline, influenteaza pozitiv aceste procese”.

Ucraina si Rusia sunt pe cale sa semneze o serie de contracte in materie de colaborare nucleara civila, documente care au fost pregatite in cadrul reuniunii Grupului economic al Comisiei interguvernamentale ruso-ucrainene, ce a avut loc vineri la Ialta, in Crimeea, potrivit agentiei ITAR-TASS. “Agentia atomica Rosatom si Ministerul ucrainean al Energiei au pregatit un proiect de acord intre Executivul ucrainean si cel de la Moscova asupra cooperarii in privinta constructiei reactorelor 3 si 4 de la centrala nucleara Hmelnitki (aflata in vestul Ucrainei – n.red.), potrivit unui comunicat emis de Grupul economic ruso-ucrainean. De asemenea, cele doua state vor sa isi ia angajamente in materie de prospectiuni geologice si al productiei si transformarii uraniului. Comunicatul de presa mai spune ca ca societatile TVEL (Rusia) si Energoatom (Ucraina) au elaborat un proiect de contract privind livrarea de combustibil nuclear centralelor ucrainene dupa 2010. Rusia si Ucraina au confirmat totodata intentia lor de a coopera in constructia unor noi centrale nucleare si pentru mentinerea celor existente, precum si in domeniul dezvoltarii productiei de zirconiu. Reuniunea Comisiei interguvernamentale ruso-ucrainene a avut loc cu ocazia intalnirii pe care au avut-o joi seara, la Ialta, premierul rus si ucrainean, Vladimir Putin si Iulia Timosenko, intalnire urmata vineri de reuniunea sefilor de guvern din CSI (Comunitatea Statelor Independente, fostele republici sovietice, mai putin tarile baltice si Georgia).

Putin dispun la compromis

De asemenea, premierul rus Vladimir Putin a anuntat joi seara ca Rusia este dispusa la  un compromis cu Kievul privind problema gazelor si a elogiat-o pe Iulia Timosenko dar l-a si criticat in acelasi timp pe presedintele Viktor Iuscenko, dupa negocierile de la Ialta, relateaza Ria Novosti. “Premierul a adresat o serie de intrebari privind criza. Noi am considerat ca este posibil sa ii respectam dorintele si sa corectam acordurile (energetice – n.red.)” incheiate anterior, a declarat Putin in cadrul unei conferinte de presa sustinuta la comun cu Timosenko. Rusia a acceptat in primul rand sa reduca volumul de gaz care trebuie achizitionat de Kiev, fara a impune penalizari, a anuntat Putin, in conditiile in care, potrivit Presedintiei ucrainene, aceste penalizari ar putea atinge 8,5 miliarde de dolari in 2009.

Iuscenko acuza

In paralel, Viktor Iuscenko a acuzat-o vineri pe premierul Iulia Timosenko si pe membrii Guvernul sau ca se fac vinovati de “crime impotriva statului si a natiunii ucrainene” pentru degradarea situatiei din armata tarii. “Guvernul a finantat fortele armate la nivelul de 0,75% din PIB. Asa a inceput de fapt degradarea armatei ucrainene. Astfel de actiuni ale premierului Iulia Timosenko si ale guvernului sunt crime impotriva statului si a natiunii ucrainene”, a declarat presedintele Iuscenko in cadrul unei reuniuni a Consiliului ucrainean pentru securitate nationala si aparare, informeaza Unian. Iuscenko a mai spus ca, in decurs de noua luni, din cauza salariilor mici din armata, din randurile fortelor militare ucrainene au plecat 2.000 de angajati si 200 de piloti. In acelasi cadru, presedintele Iuscenko a cerut Consiliului national pentru securitate si aparare sa initieze in regim de urgenta examinarea in Rada Suprema (Parlamentul ucrainean -n.red.) a problemei finantarii armatei. Acuzatiile presedintelui Viktor Iuscenko la adresa fostei sale aliate in timpul “revolutiei portocalii” din 2004 intervin in contextul campaniei electorale ce are loc in Ucraina, ambii concurand pentru cel mai inalt post in stat la alegerile din 17 ianuarie 2010. Cele mai mari sanse la aceste alegeri le are insa candidatul prorus, Viktor Ianukovici.

Liderul propus al Partidului Regiunilor din Ucraina, Viktor Ianukovici, a declarat in primul sau interviu acordat pentru presa occidentala ca isi doreste, in cazul in care va castiga alegerile prezidentiale din 10 ianuarie 2010, ca tara sa restabileasca relatii stranse cu Rusia si sa nu adere la NATO pana cand acest lucru nu va fi dorit de toti ucraineni, informeaza cotidianul de peste Ocean, Wall Street Journal. De asemenea, acesta a tinut sa precizeze ca, si in 2004, el a fost in realitatea castigatorul alegerilor prezidential pierdute in fata pro-occidentalului si actualului presedinte ucrainean, Viktor Iuscenko. Ianukovici este favorit printre candidatii la presedintia Ucrainei, scrie The Wall Street Journal. In luna octombrie, cota sa de popularitate era de 29%, pe locul doi situandu-se actualul premier Iulia Timosenko, cu 20%, potrivit datelor furnizate de Centrul pentru sondarea opiniei publice “Razumkov”. Este de asteptat ca Timosenko si Ianukovici sa ajunga in turul doi al alegerilor.

Ascensiunea lui Ianukovici

Reafirmarea politica a lui Ianukovici are loc in contextul in care Executivul de la Kiev nu a reusit sa realizeze reformele promise, din cauza altercatiilor permanente dintre Viktor Iuscenko si Iulia Timosenko, noteaza publicatia americana. Partidul Regiunilor, condus de Ianukovici, a reusit sa-l determine pe Iuscenko sa semneze o lege ce prevede o majorare semnificativa a salariilor si pensiilor, impotriva careia se pronunta categoric Iulia Timosenko, in opinia careia aceste majorari nu vor putea fi asigurate de bugetul saracit al statului ucrainean.  De asemenea, in data de 16 noiembrie, unul dintre apropiatii lui Ianukovici a facut apel la o revizuire a contractelor privind livrarile de gaz din Rusia, contracte ce fusesera semnate de Timosenko la Moscova, in luna ianuarie. Potrivit “regionalilor”, aceste contracte sunt extrem de dezavantajoase pentru Ucraina. Potrivit analistilor, de data aceasta Rusia mizeaza pe mai multi candidati deodata in alegerile prezidentiale din Ucraina. Premierul rus Vladimir Putin manifesta o atitudine mai blanda ca inainte, acceptand sa discute si cu Iulia Timosenko, care la randul sau pastreaza tacerea in ceea ce priveste aderarea Ucrainei la NATO, dar care se pronunta pentru integrarea tarii in Uniunea Europeana (UE) si in favoarea unor relatii pragmatice cu Rusia, afirma publicatia americana.

Esecul lui Iuscenko

Revolutia Portocalie initiata de Iuscenko in noiembrie 2004 nu a reusit sa propulseze Ucraina in randul statelor Uniunii Europene iar coruptia si instabilitatea sunt inca foarte prezente in viata publica de la Kiev, opineaza Olena Pristaiko, cercetator la Centrul UE-Rusia din Bruxelles, specializata in politici ale UE vizavi de spatiul post-sovietic, citata de portalul Euobserver. Conform sondajelor, presedintele Iuscenko se afla intr-o totala cadere libera in preferintele electoratului ucrainean. Liderul de la Kiev este creditat cu aproximativ 3-4% din intentiile de vot in ciuda faptului ca el se arata foarte optimist in privinta unui al doilea mandat la carma Ucrainei.