Preşedintele Traian Băsescu a avut o întrevedere bilaterală luni, în marja Summitului NATO de la Chicago, cu omologul ucrainean, Viktor Ianukovici.
“Cei doi şefi de stat au discutat aspecte ale agendei bilaterale, precum şi ale relaţiilor Ucrainei cu UE şi NATO. Domnul preşedinte Traian Băsescu a reconfirmat dorinţa României pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Ucraina într-o logică a predictibilităţii şi a cultivării dialogului, de natură să contribuie la soluţionarea tuturor dosarelor aflate încă pe agendă, şi a exprimat convingerea că instrumentele în acest demers rămân contactele consecvente la toate nivelurile, susţinute de rezultatele concrete ale mecanismelor de cooperare create în baza tratatelor şi acordurilor bilaterale în vigoare”, informează Administraţia Prezidenţială.
În ceea ce priveşte cooperarea Ucrainei cu Uniunea Europeană, Traian Băsescu a reconfirmat susţinerea României pentru parcursul european al Ucrainei, cu accentuarea rolului unei implementări consecvente a reformelor, precum şi deschiderea pentru împărtăşirea experienţei de aderare a ţării noastre la spaţiul Uniunii. “Preşedintele Ucrainei şi-a exprimat disponibilitatea pentru creşterea frecvenţei contactelor bilaterale, inclusiv la vârf, în vederea aprofundării cooperării bilaterale între cele două state vecine”, mai informează sursa citată.
De asemenea, şeful statului a avut o întâlnire bilaterală la Chicago şi cu preşedintele Poloniei, Bronisław Komorowski. “În cadrul întrevederii cu omologul polon, cei doi şefi de stat au evaluat ca fiind pozitivă evoluţia implementării Parteneriatului Strategic dintre România şi Polonia, exprimând satisfacţia pentru implementarea Planului de Acţiune subsumat acestuia. Preşedintele român a evocat cooperarea excelentă existentă între cele două state la toate nivelurile, pe teme ce ţin de agenda europeană, regională, inclusiv de securitate, precum şi de agenda internaţională”, precizează Administraţia Prezidenţială.
“În cadrul discuţiilor a fost evidenţiată şi poziţia comună a celor două state cu privire la negocierile pentru noua Perspectivă Financiară 2014 – 2020, inclusiv alocările pentru Politica de Coeziune, precum şi cu privire la Pactul fiscal. Atât preşedintele României, cât şi cel al Poloniei au afirmat că o colaborare strânsă şi continuă este deosebit de importantă pentru susţinerea, la nivelul Uniunii Europene, a intereselor regiunii Europei Centrale şi de Est. Totodată, cei doi şefi de stat au convenit să intensifice eforturile pentru dezvoltarea cooperării bilaterale şi regionale”, mai arată sursa citată.

Liderul ucrainean Viktor Yanukovici vrea liniste in anul electoral 2012

Ucraina speră să rezolve într-un timp cât mai scurt problema gazelor naturale cu Rusia, a declarat, pe 14 mai, la Doneţk, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, citat de mass-media regionala. Potrivit declaraţiilor sale, în ultima perioadă, în afară de problema gazelor între Kiev şi Moscova nu au existat alte neînţelegeri. „Vom căuta şi vom găsi metodele necesare pentru a ajunge la un compromis în această chestiune„, a spus încrezător Ianukovici.
Săptămâna trecută, compania ucraineană „Naftohaz Ukrainî” anunţa că a redus importurile de gaz rusesc cu 59%, respectiv cu 12 miliarde de metri cubi de gaze, din cauză că preţul pentru gazele ruseşti este dezavantajos pentru Ucraina. Kievul susţine că preţul gazelor ruseşti livrate de Gazprom este mai mare decât pentru restul statelor din Europa. La sfârşitul anului 2011, ministrul ucrainean al Energiei, Iurii Boiko, a avertizat Rusia că Ucraina intenţionează să reducă importurile de gaze ruseşti cu până la 27 de miliarde de metri cubi de gaze. Cu toate acestea, preşedintele concernului rus „Gazprom”, Aleksei Miller, a menţionat că Ucraina va fi nevoită să plătească pentru tot gazul contractat pe 2012, chiar dacă nu va folosi tot combustibilul.
Ucraina solicită Rusiei, de aproape doi ani de zile, revizuirea contractelor în domeniul gazelor naturale, pe motiv că preţul acestora este „total dezavantajos” pentru partea ucraineană, însă Moscova refuză de fiecare dată să ajungă la un compromis în această problemă.

Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat luni că decizia unor responsabili europeni de a boicota campionatul de fotbal Euro-2012 din Ucraina din cauza Iuliei Timoşenko va fi “problema lor personală” şi că ţara sa nu se va lăsa “umilită”.
”Este important să nu fim umiliţi. Nu vom permite”, a declarat şeful statului ucrainean în cursul unei deplasări la Doneţk, unde a inaugurat un nou terminal al aeroportului construit în vederea Euro-2012. ”Suntem deschişi şi sinceri. Dacă cineva vrea să vină în Ucraina, îl vom primi cu plăcere. Dacă cineva are vreun motiv să nu vină în Ucraina, atunci este problema lui personală”, a adăugat Viktor Ianukovici.
Miniştrii de externe din Uniunea Europeană, reuniţi luni la Bruxelles în cadrul Consiliului Afaceri Externe, nu au luat nicio decizie privind eventuala boicotare a meciurilor de la turneul final al Campionatului European de Fotbal (Euro-2012) organizat de Ucraina şi Polonia. ”Nu suntem în stadiul de a lua decizii privind participarea, dar vom urmări cu atenţie evoluţiile şi vom lua în considerare ce se întâmplă în continuare. Nu a fost o discuţie în care oamenii să nu fie de acord, ci una despre importanţa fotbalului, despre importanţa politicienilor de a fi politicieni, despre importanţa de a conlucra pentru a vedea ce se întâmplă în viitor”, a spus şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton.
Subiectul va fi discutat marţi de Ashton cu premierul ucrainean Mykola Azarov, care va participa la reuniunea Consiliului de cooperare UE-Ucraina. Azarov nu are însă prevăzute întâlniri cu preşedintele CE Jose Manuel Barroso sau cu preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy.
În condiţiile în care UE solicită de mai multe luni eliberarea lui Timoşenko şi denunţă justiţia selectivă aplicată în cazul acesteia, preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso şi ansamblul comisarilor europeni şi-au anunţat deja intenţia de a boicota meciurile de la Euro-2012 din Ucraina. Şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a indicat faptul că nu va merge în Ucraina, iar cancelarul german Angela Merkel a ameninţat că va face acelaşi lucru.

Cancelarul german, Angela Merkel, acuzata voalat de diplomatia de la Kiev

Vizita cancelarului Angela Merkel în Ucraina, în timpul Campionatului European de Fotbal, va depinde de soarta fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului Germaniei, Georg Streiter. „Deocamdată, nu există planuri concrete privind vizita doamnei Merkel în Ucraina, însă orice vizită a cancelarului german în Ucraina va depinde de soarta Iuliei Timoşenko şi de statul de drept din această ţară”, a subliniat oficialul. Săptămânalul german „Der Spiegel” citează mai multe surse diplomatice care susţin că Angela Merkel ar fi declarat că nu va vizita Ucraina, dacă la începutul Campionatului, Iulia Timoşenko se va afla încă în închisoare.
În acelasi timp si Comisia Europeană anuntă că nu a examinat încă posibilitatea boicotării Campionatului European de Fotbal din Ucraina, însă, dacă situaţia din această ţară nu se va schimba, preşedintele organului executiv al Uniunii Europene, Jose Manuel Barroso, nu va vizita această ţară, în viitorul apropia, de declarat purtătorul de cuvant al Comisiei Europene, Pia Ahrenkilde Hansen, la Bruxelles. Potrivit declaraţiilor sale, Comisia Europeană este îngrijorată de starea democrației din Ucraina, însă speră, totodată, că „situaţia va fi rezolvată”. Comisia Europeană a anunţat, anterior, că decizia vicepreşedintelui Comisiei Europene, Viviane Reding, responsabil pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, de a nu merge la deschiderea Euro-2012 în Varşovia este o decizie pur personală.
Reactia autoritătilor ucrainene nu s-a lăsat asteptată. „Nu vrem să ne gândim că liderii politici germani sunt capabili să reînvie metodele Războiului Rece şi că vor încerca să facă din sport un ostatic al politicii”, a ripostat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Oleg Voloşin.

Boicot în lant

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a confirmat că preşedinţii Sloveniei, Austriei, Germaniei, Italiei şi Cehiei nu vor participa la reuniunea preşedinţilor ţărilor Europei Centrale, care va avea loc în perioada 11-12 mai, la Ialta, adăugând, însă, că „neparticiparea celor cinci şefi de stat, la evenimentul din Crimeea, nu are nicio legătură cu scandalul din jurul fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko”. Oleg Voloşin a declarat că cei cinci preşedinţi au refuzat invitaţia la reuniunea de la Ialta, înainte de apariţia informaţiilor legate de situaţia fostului premier ucrainean, care susţine că a fost bătută în închisoare. Potrivit lui Voloşin, un număr de zece preşedinţi au confirmat deja că vor participa la această reuniune, iar alţi patru şi-au dat acordul preliminar.
Iulia Timoşenko, arestată în vara anului trecut şi condamnată ulterior la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, a intrat în greva foamei pe 20 aprilie, protestând astfel faţă de violenţele la care a fost supusă în închisoare. Ea spune că gardienii închisorii în care se află au bătut-o în timp ce încercau să o transfere într-un spital din Harkiv.

Human Rights Watch solicită ancheta

La începutul acestei săptămâni, organizaţia internaţională pentru drepturile omului, „Human Rights Watch”, a declarat că autorităţile ucrainene trebuie să demareze o anchetă, în cazul fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, după ce aceasta declarat că a fost bătută în închisoare. „Guvernul ucrainean trebuie să demareze imediat o anchetă imparţială şi aprofundată, în ceea ce priveşte afirmaţiile Iuliei Timoşenko, potrivit cărora, a fost bătută de către gardienii închisorii în care îşi ispăşeşte pedeapsa de şapte ani de detenţie”, se arată într-un comunicat remis marţi, de biroul din Moscova al „Human Rights Watch”.
„Este scandalos faptul că Timoşenko a fost bătută, pentru a fi transferată în spital, împotriva voinţei sale. Aceste afirmaţii ale fostului premier trebuie să fie investigate şi cei responsabili de abuzuri să fie aduşi în faţa justiţiei”, a declarat şeful filialei din Moscova, a organizaţiei, Hugh Williamson. De asemenea, „Human Rights Watch” şi-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că arestarea şi condamnarea Iuliei Timoşenko sunt motivate politic.

Iulia Timosenko, liber la tratament

Editia în limba ucraineană a publicatiei „Kommersant” scrie că reprezentantii puterii de la Kiev i-ar fi propus fostului prim-ministru, Iulia Timosenko, să plece din Ucraina, în schimbul închiderii dosarului penal. „Kommersant” scrie că Timosenko ar putea solicita azil politic în Germania, în cazul în care va ajunge acolo, pentru tratament. Sursele oficiale, citate de publicatie, mai afirmă că fostul premier ar fi primit o asemenea propunere încă în luna iulie 2011, până a fi încarcerată.
Totodată, reprezentantii partidului BiUT au dezmintit aceste informatii si au precizat că Iulia Timosenko nu va părăsi Ucraina si nici nu va renunta la lupta politică. Recent, procurorul general al Ucrainei, Viktor Psonka, a permis spitalizarea Iuliei Timosenko în afara închisorii. Ministerul Sănătătii de la Kiev a ales deja spitalul unde va fi examinată si tratată, fiind vorba despre spitalul clinic al Căilor Ferate din Ucraina, care va fi pus la dispozitia medicilor care vor veni din Germania.
Anterior, opozitia de la Kiev a declarat că nu are încredere în medicii din tară si a insistat să fie examinată de cei străini. Mentionăm că legislatia ucraineană nu permite spitalizarea persoanelor condamnate definitiv in afara Ucrainei.

Liderul ucrainean, Viktor Ianukovici, avertizat de catre Barack Obama

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, şi omologul său ucrainean, Viktor Ianukovici, au avut, pe 27 martie 2012, o scurtă întrevedere la Seul, în timpul summitului pentru securitate nucleară. În cadrul întâlnirii, liderul american şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la persecutarea opoziţiei politice din Ucraina, se arata intr-un comunicat remis de serviciul de presa al Casei Albe.
Obama a mai subliniat că este foarte important ca Ucraina să demonstreze o democraţie viabilă, organizând alegerile parlamentare din octombrie 2012 într-un mod liber si corect.
Potrivit presei de la Kiev, Presedintia ucraineană nu a făcut publice detaliile discutiei dintre Viktor Ianukovici şi Barack Obama, limitându-se doar la anuntul potrivit căruia liderul american l-a lăudat pe Ianukovici pentru scoaterea uraniului puternic îmbogăţit de pe teritoriul Ucrainei. Totodata, presedintia de la Kiev nu a vorbit nici despre faptul că întâlnirea lui Obama cu Ianukovici a durat doar aproximativ patru minute.

Preşedintele ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a primit vineri, în cadrul unor convorbiri telefonice, felicitări de la Preşedintele României, Traian Băsescu, Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici şi Premierul Ungariei, Victor Orban. De asemenea, UE a salutat ”rezultatul reuşit” al alegerilor prezidenţiale de la Chişinău.
Într-o declaraţie comună, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe Catherine Ashton şi comisarul european pentru extindere Stefan Fule menţionează că rezultatul scrutinului deschide calea către dialog între toate facţiunile politice, astfel încât să se poată oferi în continuare un răspuns aspiraţiilor sociale şi economice ale ţării şi consolidării societăţii din Republica Moldova. ”Uniunea Europeană îl felicită pe preşedintele Nicolae Timofti pentru alegerea sa şi este gata să conlucreze cu el pentru sprijinirea democraţiei, a reformelor şi a agendei ambiţioase de apropiere de Uniunea Europeană, ca şi în privinţa soluţionării rapide şi paşnice a conflictului transnistrean”, arată declaraţia UE.
Traian Băsescu, Viktor Ianukovici şi Victor Orban i-au urat noului Preşedinte al Republicii Moldova mult succes şi realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus. În cadrul convorbirilor cu Traian Băsescu şi Viktor Ianukovici s-a menţionat necesitatea consolidării relaţiilor de prietenie şi bună vecinătate, dar şi necesitatea dezvoltării acestora în continuare. Preşedinţii României şi Ucrainei l-au invitat pe Nicolae Timofti să întreprindă vizite oficiale la Bucureşti şi Kiev în timpul apropiat. La rândul său, Victor Orban a menţionat că ar fi bucuros să aibă o întâlnire cu Nicolae Timofti şi şi-a exprimat speranţa că va avea această ocazie în viitorul apropiat.
Nicolae Timofti a mulţumit pentru felicitări şi a menţionat că, în calitate de Preşedinte, va depune toate eforturile pentru a asigura dezvoltarea Republicii Moldova în condiţii de stabilitate.

Felictări din capitala României

”Cu prilejul discuţiei care a avut loc la scurt timp după confirmarea alegerii domnului Timofti în funcţia supremă în statul vecin, preşedintele Băsescu i-a adresat acestuia urări de succes în îndeplinirea mandatului şi l-a asigurat de sprijinul său deplin pentru continuarea proceselor de reformă internă şi de apropiere de Uniunea Europeană” precizează într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale de la Bucureşti. Totodată, preşedintele Băsescu a transmis felicitări şi clasei politice de la Chişinău pentru acordul exprimat vineri în Parlament.
De asemenea, Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a declarat vineri că salută alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, spunând că acesta este un magistrat respectat, de o ţinută profesională şi o probitate morală deosebite. “Acest lucru oferă garanţia unui profil deosebit, de tip european, noului preşedinte ales al Republicii Moldova. Încă o dată, vorbim de o decizie politică absolut necesară pentru stabilitatea ţării şi continuitatea demersurilor de apropiere de UE”.
La rândul său, preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Atilla Korodi, susţine că este îmbucurător că se termină o perioadă cu multe incertitudini şi cu multe momente critice pentru democraţia din Republica Moldova. El crede că odată cu alegerea unui preşedinte care să-şi asume destinul proeuropean al Republicii Moldova vor putea să se continue reformele pro-europene. “Ceea ce înseamnă şi o apropiere de ceea ce reprezintă România, ca stat membru UE, şi de ceea ce reprezintă UE, ca instituţie care militează pentru democraţie largă şi o rezolvare cât mai grabnică a problemelor îngheţate, respectiv a situaţiei din Transnistria”, a adăugat el.

Fostul premier Iulia Timosenko, invinsa "constitutional" de presedintele Viktor Ianukovici

Curtea Constituţională de la Kiev a declarat legală coaliţia care îl sprijină pe preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, relateaza mass-media ucraineana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acesta a preluat puterea la sfârşitul lunii februarie 2010 şi a avertizat că va organiza alegeri parlamentare anticipate în cazul în care instanţa nu va recunoaşte formarea coaliţiei guvernamentale.
Conform declaratiilor presedintelui ucrainean Ianukovici, alegerile parlamentare anticipate ar fi dus la campanii politice intense, care ar fi stagnat acţiunile de reformă ale guvernului. După inaugurarea lui Ianukovici, susţinătorii acestuia au introdus un amendament care a permis formarea rapidă a unei coaliţii guvernamentale sub conducerea prim-ministrului Mikola Azarov, acesta fiind votat de 235 de deputaţi. La randul sau, opoziţia parlamentara din Rada Suprema de la Kiev, condusă de fostul premier Iulia Timoşenko, consideră amendamentul şi noua coaliţie drept neconstituţionale.

Amendament cu nabadai

Reamintim ca presedintele Viktor Ianukovici a semnat, in data de 10 martie 2010, un amendament la legea electorala a Republicii Ucraina, care permite aderarea deputatilor individuali la coalitie, ceea ce a permis formarea majoritatii parlamentare de 235 deputati cu participarea Partidului Regiunilor, a comunistilor, a Blocului Litvin si a deputatilor independenti. Pe 12 martie, opozitia condusa de fostul prtim-ministru Iulia Timosenko a inaintat o contestatie, motivand formarea „ilegala” a coalitiei guvernamentale dupa alegerile prezidentiale din februarie. Ianukovici a amenintat ca, daca judecatorii Curtii Constitutionale vor confirma ilegalitatea acestei coalitii, va convoca alegeri parlamentare anticipate. Dupa decizia Curtii Constitutionale, actuala coalitie poate functiona pana la alegerile din 2012.
Principala promisiune din campania electorala a lui Viktor Ianukovici a fost de a pune capat instabilitatii politice din Ucraina, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Serghei Tighipko, un candidat care si-a sprijinit candidatura la prezidentiale pe un discurs anti-romanesc

Viitorul presedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, conform rezultatelor finale oferite de Comisia Electorala Centrala din Ucraina, a declarat luni, in cadrul unui interviu pentru BBC, ca nu exclude posibilitatea numirii lui Serghei Tighipko in calitate de premier. Totodata, el a mai adugat ca saptamana viitoare vor incepe si negocierile pentru formarea unei coalitii de guvernamant in Rada Suprema (Legislativul unicameral ucrainean – n.red.). Partidul Regiunilor condus de Ianukovici nu detine o majoritate parlamentara, motiv pentru care aceasta formatiune politica va trebui sa faca aliante politice cu alte partide. “Nu exclud candidatura lui Tighipko pentru functia de premier. Numele sau se afla pe lista candidatilor ce urmeaza sa fie dezbatuta saptamana viitoare in parlament. Inteleg foarte bine ca noua coalitie se va forma in jurul viitorului prim-ministru, de aceea voi incuraja procesul unificarii in Parlament, iar procesul negocierilor va arata cat de mare este dorinta legislativului de a se grupa in jurul unui sau altui candidat”, a explicat Ianukovici. Fostul bancher Serghei Tighipko s-a clasat pe pozitia a treia dupa primul tur de scrutin. Inaintea celei de-a doua runde, actualul premier ucrainean Iulia Timosenko i-a propus acestuia postul de premier in cazul in care va castiga alegerile prezidentiale. In afara de Tighipko, pe lista candidatilor la functia de premier se afla si Nikolai Azarov, ex-ministru de finante, sustinator al lui Viktor Ianukovici, precum si Arseni Iateniuk, fost candidat la alegerile prezidentiale (locul patru dupa primul tur de scrutin) si un apropiat al presedintelui Viktor Iuscenko.

Romanofobia lui Tighipko

Reamintim ca Tighipko, nascut in Republica Moldova la Draganesti, a ocupat locul al treilea in cadrul cursei electorale pentru fotoliul de presedinte, cu 13,06 % din voturi, campania lui electorala fiind bazata pe un discurs ultranationalist radical indreptat impotriva Romaniei . Serghei Tighipko l-a acuzat pe Ianukovici, in timpul campaniei electorale, de “comert” cu integritatea teritoriala a tarii. Serviciul de presa al lui Tighipko subliniaza ca “Ianukovici nu poate sa nu stie ca organizatiile romanilor ucraineni si autoritatile Romaniei aflate in spatele lor considera Bucovina de Nord si sudul Basarabiei – teritorii anexate ilegal de la Romania”. “Aceste forte nu doar blocheaza integrarea minoritatii romane in societatea ucraineana, dar si induc etnicilor romani ideea ca loialitatea fata de Ucraina nu este obligatorie si subliniaza necesitatea sustinerii “patriei istorice””. “Raspandirea influentei romane in Republica Moldova si in regiunile ucrainene de frontiera a devenit o prioritate a politicii Bucurestiului”, a mai subliniat Tighipko, adaugand ca Ucraina ar trebui sa reactioneze la tentativele de revizuire a rezultatelor celui de-al Doilea Razboi Mondial si de “glorificare a agresorilor de catre partea romana”.

Atacuri virulente

De asemenea, in luna octombrie 2009, Tighipko spunea ca Ucraina “trebuie sa-si apere canalul Bastroe de atacurile Bucurestiului, iar, pentru definitivarea constructiei acestui canal, investitiile bugetare sunt insuficiente”. “Romania a facut si va face tot posibilul pentru a nu permite Ucrainei sa-si construiasca o cale a ei de navigatie pe Dunare. Bucurestiul este interesat sa-si mentina monopolul in privinta navigatiei pe Dunare, ceea ce ii aduce sute de milioane de dolari pe an”, a subliniat Serghei Tighipko, citat de Agerpres. Discursul anti-romanesc al lui Tighipko a fost evidentiat si de Deutsche Welle, care face referire la un interviu acordat publicatiei Gazeta po-kiewski, unde politicianul a avertizat asupra “pericolului” pe care il reprezinta Romania pentru Ucraina, mai ales in ce priveste “pretentiile de autonomie” pe criterii etnice a regiunii Cernauti.”Romania isi foloseste statutul de mebru UE si NATO pentru a exercita presiuni economice asupra Ucrainei pana la atingerea obiectivului – autonomia regiunii Cernauti”, sustine Tighipko. In opinia candidatului, Romania induce romanilor din Bucovina o puternica politica anti-ucraineana si anti-statala.

Seful Partidului Regiunilor din Ucraina si candidatul acestei formatiuni la cea mai inalta functie in stat, Viktor Ianukovici, a declarat in cadrul unui interviu pentru publicatia Komsomolskaia Pravda ca, in cazul in care va fi ales noul presedinte al Ucrainei, va acorda limbilor minoritatilor din Ucraina statut de limba regionala, potrivit agentiei ruse de stiri Regnum. “Primul pas pe care il voi face (in functia de presedinte – n.red.) va fi adoptarea in Parlament a legii care se refera la limba, care presupune implementarea Cartei Europene a limbilor regionale sau a limbilor minoritatilor. Aceasta (charta – n.red.) ne va permite sa iesim de sub acea incordare care exista in regiunile rusofone. Ele (minoritatile –n.red.) vor obtine dreptul de a vorbi propria limba, inclusiv in domeniul invatamantului, medicinei si in instanta. In prezent, aceasta este principala chestiune ce trebuie rezolvata. Imediat dupa ce vom rezolva aceasta chestiune, restul, supararile si neintelegerile, se vor uita si nu vor mai exista probleme”, a declarat Ianukovici, liderul politic de la Kiev creditat cu cele mai mari sanse in cursa electorala, al carui prim tur se va desfasura pe 17 ianuarie. Ianukovici a mai spus ca este nevoie de o vointa politica foarte mare pentru reusirea acestui deziderat si a dat asigurari ca aceste masuri isi vor gasi raspunsul in initiative legislative concrete. “Adoparea deciziei de privind acordarea statutului de limba de stat limbii ruse necesita 300 de voturi in Parlament.Vedem ca pe parcursul a 18 ani aceasta chestiune nu a putut fi rezolvata de nicio forta politica. Inclusiv noi nu am putut sa facem acest lucru, desi ne-am propus. De aceea trebuie sa implementam acum Cartea Europeana a limbilor regionale sau a limbilor minoritatilor, care va zadarnici incalcarea drepturilor cetatenilor Ucrainei care vor sa vorbeasca propia limba. Acestia sunt in primul rand rusii, romanii, maghiarii, bulgarii, grecii etc”, a adaugat Ianukovici. El a reusit in luna decembrie a anului trecut sa isi atraga de partea sa sprijinul romanilor din Ucraina pentru alegerile prezidential. Documentul semnat garanteaza mai multe drepturi pentru minoritatile in Ucraina. Minoritatile cele mai numereoase de pe teritoriul ucrainean – rusii, romanii si maghiarii – au decis semnarea, la finele lunii noiembrie 2009, a unui acord cu Partidul Regiunilor (prorus) condus de Viktor Ianukovici. Acordul prevede ca limba romana primeste statutul de limba regionala oficiala in zonele locuite in majoritate de romani si ca vor fi anulate recentele prevederi ale Ministerului Invatamantului de la Kiev, care, in urma unui ordin semnat la inceputul anului de presedintele Viktor Iuscenko, a decis modificarea programelor scolare, astfel incat, din 2010, predarea materiilor sa se faca exclusiv in limba ucraineana. Pe langa aceste prevederi, liderilor politici ai comunitatii romanesti din Ucraina le-au fost promise locuri pe lista Partidului Regiunilor pentru candidatii independenti la alegerile locale din 30 mai 2010 si la parlamentare, dar si atragerea reprezentantilor comunitatii in organismele de conducere locale si regionale. Documentul a mai primit semnatura si din partea organizatiei publice ucraineane “Miscarea publica de aparare a drepturilor Ucraina rusofona”, dar si din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din Ucraina.
Promisiuni neonorate
Minoritatea romana nu este la prima initiativa de acest gen in sensul sprijinirii Partidul Regiunilor in cadrul unor campanii electorale. La alegerile legislative anticipate din septembrie 2007, Ion Popescu, presedintele Uniunii Interregionale “Comunitatea Romaneasca din Ucraina“, a obtinut pentru a patra oara un mandat de deputat in Rada de la Kiev candidand pe listele Partidului Regiunilor. Formatiunea a promis si atunci, printre altele, pastrarea scolilor cu predare in limba romana, locuri eligibile pentru romani pe listele partidului si acordarea de fonduri pentru proiectele locale. Popescu a criticat atunci puterea prooccidentala de la Kiev, care a promovat o politica “neprietenoasa” fata de minoritati, adoptand masuri in urma carora au avut de suferit scolile si bisericile romanesti, precum si reprezentantii romani din administratia locala. Comunitatea romanilor se concentreaza cu precaderere in trei zone din Ucraina, in Transcarpatia, nordul Bucovinei si sudul Basarabiei. Potrivit MAE, comunitatea romaneasca din Ucraina numara peste 400.000 de persoane, dintre care 151.000 romani, iar 258.600 “moldoveni”.
Acuze politice
Viktor Ianukovici, cunoscut ca un lider cu o orientare politica propruseasca, este favoritul alegerilor prezidentiale ce vor avea loc la sfarsitul acestei saptamani. El este urmat in sondaje, la o distanta apreciabila, de actualul premier, Iulia Timosenko. Aceasta din urma il acuza pe Ianukovici ca ar fi incheiat o intelegere secreta cu Iuscenko prin care cei doi sa devina primii doi oameni in statul ucrainean. Viktor Ianukovici ar urma sa fie presedinte iar Viktor Iuscenko ar deveni premier. Principala prioritate a Guvernului de la Kiev in 2010 va fi atragerea unei transe de 3,5 miliarde de dolari din partea FMI, bani extrem de necesari pentru scoaterea Ucrainei din colapsul financiar in care se afla. Iuscenko a mai declarat recent ca a cerut SUA un imprumut de alte 2,3 miliarde de dolari.