Ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, a făcut cunoscut, într-un interviu apărut în ediţia de luni a cotidianului oficial Rosiiskaia Gazeta, că omologul său american George Bush l-a informat, în 1991, că se pregăteşte un puci împotriva sa. Într-un interviu de mari dimensiuni, publicat cu câteva zile înainte de împlinirea a 20 de ani de la puciul eşuat al conservatorilor sovietici, de la 19 august 1991, ce a dat o lovitură fatală URSS, Gorbaciov a fost întrebat despre zvonurile conform cărora Statele Unite l-ar fi prevenit cu două luni înainte de lovitura de stat, dezvăluindu-i chiar şi numele puciştilor, transmite Agerpres. ‘Bush mi-a telefonat. Avea informaţia de la primarul Moscovei, Gavriil Popov’, a declarat el. ‘Consideram că trebuia să fii idiot ca să rişti (…) Din nefericire însă, erau idioţi’, a continuat Gorbaciov, referindu-se la puciştii care au încercat să ia puterea prin forţă, în timp ce el se afla în vacanţă în Crimeea împreună cu soţia, Raisa. ‘Şi noi, noi eram semi-idioţi, inclusiv eu însumi. Eram epuizat. Nu ar fi trebuit să plec în vacanţă. A fost o greşeală’, a recunoscut Gorbaciov. Susţinuţi de şeful KGB, Vladimir Kriucikov, şi de ministrul apărării, Dmitri Iazov, puciştii au afirmat că preşedintele ţării era ‘incapabil să-şi asume exercitarea prerogativelor din motive de sănătate’. Ei au proclamat starea de urgenţă pe o perioadă de şase luni, reintroducerea cenzurii şi au permis intrarea tancurilor în capitala sovietică, Moscova. Lovitura de stat a eşuat, iar autorii acesteia au fost arestaţi trei zile mai târziu. Aceste evenimente au semnat soarta Uniunii Sovietice, slăbită din cauza tendinţelor autonomiste ale republicilor componente şi care s-a destrămat în cele din urmă în decembrie 1991.

Ucraina, insangerata de mostenirea industriala sovietica

Douazeci si sase de mineri au fost raniti intr-o explozie produsa azi la o mina din regiunea Lugansk (estul Ucrainei), un nou accident care are loc la mai putin de o saptamâna de la o dubla drama, in care au fost ucise 37 de persoane, au anuntat surse oficiale de la Ministerul ucrainean pentru Situatii de Urgenta, citat de mass-media regionala. Accidentul s-a produs la ora locala 11.40 in Mina Krasnokutka, in care, la 100 de metri adâncime, a izbucnit o explozie de metan, precizeaza ministerul. În momentul in care s-a produs accidentul, in subteran de aflau 224 de persoane, dintre care 37 in sectorul afectat. “Potrivit primelor informatii, au fost raniti 26 de mineri, dintre care cinci au arsuri grave”, se arata in comunicat. Sursa citata a mai subliniat ca lucrul in mina nu a fost intrerupt.

Crima cu repetitie

Reamintim ca in data de 29 iulie 2011, 37 de mineri au fost ucisi, in doua accidente de mina, in bazinul de huila din estul Ucrainei, unde sunt concentrate cele mai multe mine din aceasta fosta republica sovietica. Minele ucrainene sunt, frecvent, teatrul unor accidente mortale, din cauza echipamentelor depasite si nerespectarii normelor de securitate.
La mina Suhodolskaia-Vostosnaia, aflata in regiunea Lugansk, salvatorii au recuperat 26 de trupuri neinsufletite ale minerilor aflati in subteran vineri dimineata, in momentul producerii unei explozii provocate de o acumulare de gaze. Deflagratia a avut loc in timp ce 28 de mineri lucrau intr-o galerie la 915 metri adancime, iar echipele de interventie au reusit sa recupereze si doi supravietuitori, care se afla insa in stare grava.
Cel de-al doilea accident s-a produs tot saptamana trecuta, intr-un put al minei Bajanova, aflata in orasul Makiivka din regiunea Donetk, unde echipele de salvare au recuperat 11 trupuri neinsufletite. Oficialii au refuzat sa comenteze cauzele acestei tragedii. Cele doua accidente miniere sunt cele mai grave inregistrate in estul Ucrainei dupa cel din 2007, cand o explozie a provocat moartea a peste 100 de mineri.

"Tarul" Putin, singurul stapan al Rusiei si rusilor

O sută de opozanţi ruşi au participat azi la Moscova la o manifestaţie pentru libertatea de întrunire, în timp ce alţi protestatari care au luat parte la un miting neautorizat la Sankt Petersburg au fost arestaţi, au declarat autorităţile şi organizatorii. La Moscova ‘o sută de persoane care participau la o manifestaţie neautorizată’ s-au adunat în piaţa Triumfalnaia, în centrul oraşului, a precizat un purtător de cuvânt al poliţiei. El a adăugat că, atât timp cât nu reprezintă un pericol pentru alte persoane, nu se va lua nici o măsură (de coerciţie) împotriva lor, contrar practicii obişnuite de a-i reţine pe opozanţi încă de la ieşirea din staţia de metrou. Potrivit liderului mişcării de opoziţie ‘O altă Rusie’, Aleksandr Averin, aproximativ 200 de persoane au răspuns apelului de a manifesta în piaţa Triumfalnaia, printre care şi scriitorul Eduard Limonov. Opozanţii au scandat ‘Libertate de întrunire şi manifestare’.
În schimb, la Sankt Petersburg au fost arestate mai mult de 20 de persoane care participau la o adunare a opoziţiei care a reunit circa 100 de manifestanţi în centrul oraşului. Mai mult de 12 persoane au fost de asemenea arestate în timpul unei manifestaţii neautorizate din Nijni-Novgorod, oraş situat în regiunea Volga, la 440 de kilometri est de Moscova. Opoziţia rusă protestează în ziua de 31 a fiecărei luni pentru a cere aplicarea articolului 31 al Constituţiei, ce stipulează garantarea libertăţii de întrunire.

Putin si FSB vor controlul total in Rusia

Seful Serviciului federal de securitate din Rusia (FSB), Aleksandr Bortnikov, a solicitat recent tuturor operatorilor de telefonie mobila din Rusia sa furnizeze codurile care ar permite supravegherea comunicatiilor retelelor telefonice. “Toate serviciile de informatii trebuie sa aiba acces la codurile operatorilor de telefonie mobila pentru a putea supraveghea eventualele activitati ilegale”, anunta Bortnikov.”Toti operatorii de telefonie straini de pe teritoriul nostru trebuie sa se supuna acestei reguli”, adauga el. Directorul FSB nu a precizat daca operatorii straini au fost deja supusi unei astfel de obligatii si nici daca masura vizeaza si serviciul de roaming in Rusia. Aleksandr Bortnikov a explicat ca serviciile sale “colaboreaza” cu Google si Skype pentru a “rezolva probleme specifice” despre comunicatiile prin Internet. Seful Centrului pentru securitatea informatiilor din cadrul FSB, Aleksandre Andreeskin, afirma in aprilie ca serviciile Gmail si Skype reprezinta “amenintari de amploare” la adresa sigurantei nationale.

“Sunt convins ca este razbunarea lui Putin”

Nici in sfera politica, lucrurile nu stau mai bine. Fostul vicepremier rus Boris Nemtov, in prezent unul dintre liderii opozitiei, nu are voie sa paraseasca Rusia timp de sase luni, dupa ce a criticat, intr-un volum publicat in 2010, bilantul fostului presedinte si actual premier Vladimir Putin. Aflat in prezent la Strasbourg, unde participa la un forum despre democratie, Nemtov a declarat ca a aflat despre aceasta decizie miercuri, prin intermediul avocatului sau. “Ma voi intoarce in Rusia, chiar daca mi se sugereaza sa ramân unde sunt”, a spus el pentru site-ul Grani.ru. “Sunt convins ca este razbunarea lui Putin”, provocata de cartile despre coruptia din anturajul acestuia, a adaugat el. Registratura federala rusa a precizat insa ca nu are cunostinta de nici o astfel de decizie in cazul lui Nemtov. Ziarul economic rus Kommersant afirma ca interdictia are legatura cu faptul ca Nemtov nu a respectat in totalitate o decizie privind cartea “Putin, Bilant, 10 ani”. Nemtov sustine, in carte, ca omul de afaceri Ghenadi Timcenko, care are interese in domeniul distributiei de energie, il cunoaste pe actualul prim-ministru inca dinainte ca acesta sa ajunga la putere si ca a folosit legaturile cu el pentru a-si obtine averea. Timcenko neaga acuzatiile si l-a dat in judecata pe Nemtov, obtinând o decizie judecatoreasca favorabila. Conform sentintei, Nemtov era obligat sa publice o dezmintire a acuzatiilor, insa textul publicat nu a corespuns in totalitate cu solicitarea tribunalului.

Minerii ucraineni, victime sigure

Accidentele miniere de vineri din Ucraina s-au soldat cu 37 de morti, iar echipele de salvare au incheiat operatiunile de cautare, au anuntat oficialii Ministerului ucrainean pentru Situatii de Urgenta, citati de mass-media regionala. Autoritatile au decretat zi de doliu national duminica, iar drapelele au fost coborate in berna, in timp ce spectacolele si ceremoniile sportive au fost anulate.  Primele funeralii comune pentru victime se vor desfasura duminica dupa-amiaza, in prezenta premierului Mykola Azarov.
La mina Suhodolskaia-Vostosnaia, aflata in regiunea Lugansk, salvatorii au recuperat 26 de trupuri neinsufletite ale minerilor aflati in subteran vineri dimineata, in momentul producerii unei explozii provocate de o acumulare de gaze. Deflagratia a avut loc in timp ce 28 de mineri lucrau intr-o galerie la 915 metri adancime, iar echipele de interventie au reusit sa recupereze si doi supravietuitori, care se afla insa in stare grava.

Accident similar

Cel de-al doilea accident s-a produs tot vineri, intr-un put al minei Bajanova, aflata in orasul Makiivka din regiunea Donetk, unde echipele de salvare au recuperat 11 trupuri neinsufletite. Oficialii au refuzat sa comenteze cauzele acestei tragedii. Cele doua accidente miniere sunt cele mai grave inregistrate in estul Ucrainei dupa cel din 2007, cand o explozie a provocat moartea a peste 100 de mineri.

In Rusia ar putea fi interzisa aflarea in serviciu de stat a functionarilor care neaga crimele regimului totalitar din URSS. Acesta este unul din punctele planului de “destalinizare” propus de un grup de lucru pentru memoria istorica din Consiliul prezidential pentru drepturile omului, scrie presa rusa. In opinia membrilor grupului de lucru care a elaborat documentul, discursurile publice ale functionarilor de stat de orice rang, care contin negarea sau justificarea crimelor regimului totalitar sint incompatibile cu aflarea intr-o functie de stat. In document se mai arata necesitatea revizuirii datelor comemorative oficiale rusesti si a sarbatorilor profesionale, “cu reorientarea acestora la evenimentele intregii istorii multiseculare a Rusiei, nu numai a perioadei sovietice”. Se mai subliniaza necesitatea de a adopta o lege privind toponimia, care sa interzica, in denumirile de localitati, strazi, piete etc., numele “persoanelor care poarta raspundere pentru represiuni in masa si alte crime grave impotriva drepturilor si libertatilor cetatenilor”, scrie Moldpres. In program se propune “obligarea Serviciului Federal de Securitate, Ministerul Afacerilor Interne si Arhiva de Stat a Rusiei sa desfasoare actiuni speciale de cautare in arhivele departamentale si de stat cu scopul descoperirii si documentarii maxim depline a locurilor de inhumare a victimelor terorii”. “Sa se elaboreze si sa se emita o dispozitie care sa asigure accesul liber al cercetatorilor la toate documentele legate direct sau indirect de locurile de inhumare a victimelor terorii. In primul rind, urmeaza sa fie deschise pentru cercetatori fondurile care contin acte despre executii, documente care fixeaza decesul detinutilor si al deportatilor, precum si materiale ce tin de anchetele interne ale organelor securitatii de stat din anii 1989-1991 si din anii anteriori referitor la condamnarile la moarte prin impuscare si la locurile de inhumare a celor executati”, se mai arata in proiect.

Pagina de internet

Grupul de lucru considera drept necesar sa se creeze un portal special pe internet, in care urmeaza sa fie publicate cele mai importante documente din istoria politica a Uniunii Sovietice care se pastreaza in arhive, precum si cele mai insemnate cercetari ale savantilor rusi si straini. Membrii Consiliului prezidential pentru drepturile omului considera ca “un astfel de portal ar constitui o marturie evidenta de deschidere a Rusiei, a disponibilitatii ei de a conlucra cu alte tari pentru elucidarea trecutului”. Autorii proiectului subliniaza necesitatea solutionarii problemei legate de inmormantarea lui Lenin. “Este necesara, desigur, sa se adopte si o decizie privind inhumarea cadavrului lui Lenin, care a devenit imperioasa de mult timp. Dar este nevoie si de o mare munca de lamurire in prealabil, pentru ca intregul program propus sa nu se rezume doar la scoaterea cadavrului din Mausoleu si la o campanie pe marginea acestui fapt”, se mentioneaza in program.

Comunistii rusi se opun

Programul are deja oponenti. Astfel, liderul comunistilor rusi, Ghennadi Ziuganov, considera drept “o provocare vadit nerusinata” publicarea planului de “destalinizare a Rusiei”, elaborat de grupul de lucru din Consiliul prezidential pentru drepturile omului. O apreciere similara a dat planului de “destalinizare” si Ivan Melnikov, prim-vicepresedinte al CC al PCFR, vicepresedinte al Dumei de Stat. El nu intelege ce inseamna, de pilda, prevederea continuta de acest plan de a interzice detinerea unor functii de stat pentru functionarii care neaga sau sustin diverse manifestari ale trecutului sovietic. In opinia lui Melnikov, o parte din planul dat publicitatii vine in contradictie cu Constitutia Federatiei Ruse, care garanteaza drepturile si libertatile cetateanului. Propunerile privind instituirea programului national “Cu privire la invesnicirea memoriei victimelor regimului totalitar si reconcilierea nationala” au fost transmise presedintelui Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, in timpul intrevederii sale cu membrii Consiliului pentru drepturile omului, in luna februarie.

Reunificarea Germaniei a schimbat istoria Europei

Germania a sarbatorit duminica implinirea a 20 de ani de la reunificare, actul care a pus capat diviziunii Europei dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, deschizand statelor din estul continentului drumul spre integrarea europeana. Reunificarea Germaniei la data de 3 octombrie 1990 este privita astazi ca o urmare fireasca a revolutiei pasnice prin care cetatenii din fosta Republica Democrata Germana si-au exprimat, in decursul anilor 1989 si 1990, aspiratia spre democratie, momentul decisiv constituindu-l caderea zidului Berlinului, la 9 noiembrie 1989. In decursul anului 1990 cele doua state germane au negociat Tratatul de unificare, iar acordul celor patru puteri aliate invingatoare in cel de-al doilea razboi mondial a fost consfintit in asa numitul Tratat 2+4, prin care Germania si-a recapatat suveranitatea pe plan international, aminteste Radio Romania Actualitati, citat de agentia KARADENIZ PRESS.
Sondajele de opinie arata ca in prezent majoritatea germanilor, respectiv 84%, privesc reunificarea ca pe ceva pozitiv, fara diferente notabile intre estul si vestul tarii. Festivitatile oficiale prilejuite de Ziua Nationala a Germaniei au avut loc duminica la Bremen, oras-land care detine la ora actuala presedintia Bundesratului (camera superioara a parlamentului german), si au continuat in cursul serii la Berlin printr-o sarbatoare populara in zona Portii Brandenburg.

Discurs prezidential

Presedintele Germaniei, Christian Wulff, a salutat curajul celor care au inlaturat dictatura comunista, intr-un discurs sustinut duminica la Bremen. Germanii estici “s-au eliberat ei insisi de dictatura si fara varsare de sange”, a subliniat Wulff, cu ocazia sarbatorii nationale, marcata la 3 octombrie. Cancelarul german Angela Merkel, membri ai guvernului si personalitati europene, intre care presedintele UE Herman Van Rompuy, participa la festivitatile organizate in fiecare an de alt land federal. Wulff a subliniat rolul pe care l-au jucat, in urma cu 20 de ani, tari precum Polonia si Ungaria, dar si fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov, in doborarea Cortinei de Fier si reinstaurarea democratiei in Europa. Presedintele german a insistat si asupra unei noi solidaritati in interiorul tarii, in scopul integrarii populatiilor imigrante. “Fara indoiala crestinismul face parte din Germania. Fara indoiala, iudaismul face parte din Germania. Astazi, si islamul face parte din Germania”, a subliniat Wulff, referindu-se la cele circa 4 milioane de musulmani din tara. Totodata, presedintele german a insistat asupra libertatii de opinie, dar si a necesitatii de a respecta “regulile comune si modul german de viata”, punand accentul pe necesitatea ca toti cai care traiesc in Germania sa cunoasca limba germana. Reunificarea Germaniei capitaliste din Vest cu cea comunista din Est, entitati care aparusera in urma divizarii Europei dupa cel de-al doilea razboi mondial, a fost realizata acum 20 de ani in mai putin de 11 luni, dupa o serie de manifestatii pasnice care au dus la prabusirea Zidului Berlinului. Cancelarul Angela Merkel, care s-a nascut in fosta Republica Democrata Germana, a povestit duminica intr-un interviu acordat Bild, cum s-a schimbat viata ei dupa reunificare. “Dintr-odata, puteam sa fac tot felul de lucruri pe care inainte nici nu puteam sa mi le imaginez, cum ar fi, de exemplu, sa calatoresc in SUA”, povesteste Merkel.

Momente importante pe drumul spre unitatea germana

La 3 octombrie 2010, Germania aniverseaza 20 ani de la reunificare. Alegeri falsificate, un val de plecari fara precedent si de demonstratii de masa in 1989, au dus in cateva luni la caderea Republicii Democrate Germane (RDG). Dupa demisia in 18 octombrie 1989 a lui Erich Honecker, seful statului si partidului est-german, si dupa caderea Zidului Berlinului in noiembrie 1989 a inceput un proces rapid de reunificare. Iata cateva dintre principalele etape:

9 noiembrie 1989

Günter Schabowski, membru al Biroului Politic al Partidului Socialist Unit (SED) a mentionat „in treacat“, la o conferinta de presa, ca RDG tocmai si-a deschis granitele. Putin mai tarziu, mii de cetateni ai RDG asalteaza punctele de trecere a frontierei. Zidul Berlinului cade dupa 28 de ani de existenta.

13 noiembrie 1989

Hans Modrow, sef al SED pentru districtul Dresda, este insarcinat de catre Camera Populara cu formarea unui nou guvern. La demonstratiile care aveau loc in zilele de luni si care tineau de luni de zile, apar deja bannere pe care se poate citi „Germania patrie unita“.

3 decembrie 1989

Sub presiunea militantilor de baza ai SED, Biroul Politic al SED si Comitetul Central demisioneaza in bloc.

7decembrie 1989

Masa Rotunda – un organism alcatuit din reprezentanti ai noilor si vechilor partide si organizatii – se reuneste sub conducerea reprezentantilor bisericii pentru a gasi modalitati de iesire a tarii din criza.

19 decembrie 1989

Cancelarul Federal Helmut Kohl (UCD) soseste in prima sa vizita oficiala in RDG. In Dresda este primit cu entuziasm. Multimea scandeaza: «Helmut, Helmut» si «Germania patrie unita».

15 ianuarie 1990

Aproape 2 000 de demonstranti iau cu asalt sediul securitatii de stat (Stasi) din Berlinul de Est. 100 000 de persoane demonstreaza in fata cladirii.

28 ianuarie 1990

Reprezentanti ai vechilor si noilor partide ai RDG ajung la un acord privind formarea unui guvern de tranzitie. Reprezentanti ai miscarilor civice participa la Masa Rotunda.

1februarie 1990

Primul ministru Hans Modrow depune la Camera Populara/Parlament un proiect pentru unificarea celor doua Germanii, bazat pe neutralitate militara si structuri federale.

7 februarie 1990

Guvernul Federal decide sa propuna imediat Republicii Democrate Germane inceperea negocierilor privind uniunea monetara.

18 martie 1990

In RDG au loc primele alegeri libere, castigate clar de alianta conservatorilor in frunte cu Uniunea Crestin-Democrata (UCD).

12 aprilie 1990

Prima Camera Populara, rezultata in urma unor alegeri libere, il alege pe Lothar de Maiziere (UCD) in functia de prim-ministru.

23 aprilie 1990

Coalitia guvernamentala de la Bonn convine asupra bazelor unui Tratat privind uniunea monetara.

5 mai 1990

Prima runda de convorbiri „2+4“ reuneste la Bonn ministrii afacerilor externe din SUA, URSS, Marea Britanie, Franta, RFG si RDG. In centrul dezbaterilor se afla tema reunificarii.

18mai 1990

Semnarea Tratatului de uniune economica, monetara si sociala. Pentru Helmut Kohl, este vorba de „nasterea unei Germanii libere si unite“.

1 iulie 1990

Intra in vigoare uniunea monetara. RDG adopta marca germana. Se desfiinteaza controalele de la granitele dintre cele doua Germanii.

2 iulie 1990

In Berlinul de Est incep consultarile pentru cel de-al doilea Tratat, Tratatul Unificarii.

16 iulie 1990

Helmut Kohl si presedintele Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, anunta o modificare decisiva in chestiunea aliantei militare. Dupa reunificare, Germania va ramane membru al NATO.

22 iulie 1990

Parlamentul est-german aproba legea privind reintroducerea sistemului landurilor in Republica Democrata Germana

23 august 1990

Parlamentul est-german decide ca Republica Democrata Germana sa adere la Republica Federala Germana, la 3 octombrie.

31 august 1990

In Berlinul de Est se semneaza Tratatul de unificare germano-german, aprobat de Bundestag si de Parlamentul est-german la 20 septembrie, cu o majoritate de doua treimi.

24 septembrie 1990

Republica Democrata Germana paraseste Pactul de la Varsovia.

1 octombrie 1990

Germania isi dobandeste deplina suveranitate. Drepturile speciale ale Aliatilor in Berlin inceteaza cu incepere din 3 octombrie.

3 octombrie 1990

La ora 00.00, drapelul german negru-rosu-auriu este arborat in fata cladirii Reichstag-ului din Berlin, in sunetele imnului national. Sute de mii de persoane sarbatoresc unificarea Germaniei pe strazile Berlinului si in multe alte orase.

Ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov si fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, se vor intalni pentru a doua oara anul acesta, la Sofia de aceasta data, la un dineu cu premierul Bulgariei, Boiko Borisov, cu ocazia unui forum ce va avea loc la 7 octombrie la Sofia, printre oaspeti figurand nume celebre ale elitei politice mondiale, relateaza cotidianul sofiot Standart. Parintele Perestroikai, Mihail Gorbaciov, vine in Bulgaria la 7 octombrie, pentru a participa la forumul “Europe Looks Eastwards”, care va reuni o elita politica mondiala, anunta cotidianul bulgr Standart. Dupa prima zi de discutii, premierul Boris Borisov va fi gazda lui Gorbaciov, la un dineu pe care il va da la resedinta sa de la Boiana si la care sunt invitati sa participe aproape 70 de reprezentanti ai elitei politice mondiale, sustine profesorul Zaharia Zahariev, organizatorul forumului. In afara de Gorbaciov, alti oaspeti asteptati sunt fostul premier al Spaniei Felipe Gonzalez, fostul premier al Turciei Mesut Yilmaz, fostii ministri de externe Hans Dietrich Genscher (Germania) si Aleksandr Bessmertnih (Rusia), precum si fostul presedinte roman Ion Iliescu, scrie Standart. La discutii vor participa politicieni si experti, intre care Dimitri Simes, presedintele Centrului Nixon si jurnalist la New York Times si Newsweek, precum si oligarhul rus Aleksandr Lebedev. Conferinta este organizata de Forumul pentru Politici Noi, condus de Mihail Gorbaciov, si de fundatia bulgara Slavii, condusa de Zaharia Zahariev. Conferinta va avea loc la hotelul Sheraton din Sofia si va fi deschisa de premierul Boris Borisov. Intalnirea are loc in contextul in care, pe 12 octombrie, premierul Boiko Borisov o va primi pe cancelarul Angela Merkel, care va sosi in vizita oficiala la Sofia, mentioneaza Standart. Tot in jurul acelei date, Angela Merkel este asteptata si la Bucuresti.

Independenta Republicii Moldova, marcata de oficialitati la statuia lui Stefan cel Mare

La 27 august 1991 Parlamentul de la Chisinau a adoptat declaratia de Independenta a Republicii Moldova, in urma unei hotarari a Marii Adunari Nationale din piata centrala a Chisinaului, la care au participat sute de mii de basarabeni.
Suita de evenimente, prilejuita de aceasta sarbatoare de la 27 august, a demarat vineri dimineata cu depunere de flori la Monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant din centrul Chisinaului. La acest eveniment au participat Presedintele Mihai Ghimpu, premierul Vlad Filat, primul presedinte al R. Moldova, Mircea Snegur, deputati in Parlament, membri ai Cabinetului de Ministri si ai corpului diplomatic, acreditati la Chisinau, membri ai Asociatiei “Parlamentul-90″.
Mihai Ghimpu a spus ca “drumul parcurs spre independenta R. Moldova a fost unul anevoios si a constat intr-o lupta dintre unii, care au dorit ca Moldova sa fie o tara libera si altii, care vroiau ca Moldova sa ramana in componenta URSS”. Totodata, seful interimar al statului a spus ca este mandru pentru ca R. Moldova este un stat independent, dar nu este multumit, deoarece unele reforme, care au inceput in anii ’90, nu s-au realizat pe deplin. “Independenta trebuie sa dea si bunastare”, a specificat Mihai Ghimpu.
In acelasi timp, Mircea Snegur, primul presedinte al tarii, a mentionat presei ca, “in cei 19 ani de independenta, R. Moldova s-a consolidat in calitate de stat democratic, bazat pe drept, care promoveaza o economie de piata. In mare parte, scopurile trasate in Declaratia de independenta, se realizeaza, incetul cu incetul. Cea mai mare restanta, insa, consta in incetinirea ritmului reformelor economice si imposibilitatea de a solutiona la maximum problemele sociale”. In aceeasi zi, oficiali au depus flori la Monumentul “Maica indurerata” de la Complexul Memorial “Eternitate” din Chisinau.

Decret prezidential

Presedintele interimar de la Chisinau a facut public si un decret prin care a conferit “Ordinul Republicii”’, cea mai inalta distinctie de stat, unui grup de 18 persoane pentru contributia la miscarea de eliberare nationala. Printre acestia se numara poetul si publicistul Valeriu Matei, presedintele primului parlament de la Chisinau, Alexandru Mosanu, primul premier al tarii, Mircea Druc, precum si deputatului roman, cetatean al Republicii Moldova, Tudor Pantaru.
“Cetatenii Republicii Moldova n-au reusit inca sa simta aceasta independenta, care in final duce la o bunastare, la o viata decenta. Zilele grele pe care le traim sunt consecintele faptului ca n-am fost liberi, am fost subjugati, am fost pusi in situatie sa traim nu dupa legile noastre, dar dupa legile altora, sovietice, totalitare-comuniste. Eu sunt convins ca se apropie ziua cand vom simti aceasta libertate, care este legata de independenta statului nostru si fiecare cetatean, incepand de la cel mic si pana la parintii, buneii nostri, vor simti ce inseamna stat independent, liber si democratic. Vreau sa multumesc tuturor celor care au luptat, daca pot sa ma exprim asa, zile, nopti si ani intregi pentru ca la 27 august 1991 deputatii primului Parlament democratic sa voteze Declaratia de Independenta a Republicii Moldova – o declaratie care venea sa rupa acest mult patimit pamant din componenta unui stat imperial, sovietic, care ne-a luat libertatea timp de 50 de ani.
Sa nu uitam ca aceasta declaratie a fost votata dupa Marea Adunare Nationala. si aceasta inseamna, in primul rand, ca in Piata Marii Adunari Nationale pentru adoptarea acestei declaratii au pledat cetatenii, care au ales acei deputati in primul Parlament. Cu regret, nu toti acei care au fost alesi au votat pentru aceasta independenta, fiindca multi pledau pentru pastrarea Republicii Moldova in cadrul Uniunii Sovietice. Dar timpul ne demonstreaza ca vointa majoritatii cetatenilor Republicii Moldova a fost realizata si astazi sa fim un stat independent. Multumesc celorlalti cetateni care la locul de munca au fost si sunt permanent pentru consolidarea acestui stat, care foarte greu isi croieste pasii spre un stat liber si european. Le doresc tuturor cetatenilor Republicii Moldova sa fie demni si mandri de faptul ca locuiesc intr-un stat independent, ca construim impreuna un drum european spre fericirea noastra si, in primul rand, a copiilor nostri”, a declarat Mihai Ghimpu.

Mesaje de felicitare

Presedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a primit numeroase mesaje de felicitare din partea conducatorilor statelor lumii cu prilejul celei de-a XIX-a aniversari a independentei Republicii Moldova, scrie presa de la Chisinau, preluata de agentia KARADENIZZ PRESS. Traian Basescu, presedintele Romaniei, a accentuat in mesajul sau de felicitare ca Declaratia de Independenta din 27 august 1991 marcheaza un moment istoric pentru locuitorii Republicii Moldova carora, alaturi de libertatea mult asteptata, le-a fost recunoscut dreptul de a-si declara apartenenta la poporul roman, de a vorbi limba romana si de a cunoaste adevarata istorie a neamului caruia ii apartin. “Profit de acest prilej pentru a va reasigura de faptul ca Romania ramine un partener si un aliat al Republicii Moldova si vom demonstra consecventa in dezvoltarea relatiilor unice dintre statele noastre, precum si in sustinerea obiectivului Dumneavoastra de integrare europeana”, se mentioneaza in mesajul sefului statului roman.
In mesajul semnat de Maiestatea Sa Elisabeta II, Regina Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, se mentioneaza: “Cu ocazia Sarbatorii Nationale, Ziua Independentei, am o deosebita placere sa transmit Excelentei Voastre si intregului popor al Republicii Moldova cele mai calde salutari, precum si urarile mele pentru un viitor pasnic si prosper”.
Dmitri Medvedev, Presedintele Federatiei Ruse, a accentuat in mesajul de felicitare catre Presedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu ca popoarele statelor noastre sunt legate prin relatii de prietenie si incredere. “Rusia intotdeauna a sustinut procesul de formare a Moldovei ca o tara suverana si neutra. Suntem gata sa dezvoltam si in continuare relatiile bilaterale in interesul stabilitatii in regiune”.
“In numele poporului belarus si al meu personal, primiti cele mai sincere felicitari cu ocazia sarbatorii nationale – Ziua Independentei, se spune in mesajul de felicitare al Presedintelui Republicii Belarus, Alexandr Lukasenko. Republica Belarus a fost si continua a fi adeptul extinderii relatiilor reciproc avantajoase cu Republica Moldova, in numele prosperitatii ambelor popoare.”

Sprijin german

Cristian Wulff, Presedintele Republicii Federale Germania, in mesajul sau de felicitare a remarcat: “Tara Dumneavoastra a facut, mai ales in ultimele luni, progrese considerabile pe calea reformei spre democratie si economia de piata. Va asteapta insa si alte reforme importante pentru apropierea de structurile si valorile europene. Doresc sa va incurajez sa abordati aceste sarcini, si in continuare, cu hotarare. In acest sens va asigur de sprijinul Germaniei si al germanilor”.
Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite, Ban Ki-moon, a reiterat faptul ca angajamentul statelor membre ale ONU este vital pentru realizarea problemelor cruciale de interes global, de la schimbarile climatice la egalitatea de gen, de la consolidarea pacii la dezvoltare si drepturile omului. “Cu suportul Dumneavoastra, noi putem face fata provocarilor actuale, construind o lume mai prospera, echitabila si durabila pentru toti. Este incurajator sa stiti ca in toate eforturile sale, Natiunile Unite se pot baza pe calauzirea si sprijinul Republicii Moldova”.
Presedintelui interimar i-au mai adresat mesaje de felicitare Ivo Josipovic, Presedintele Republicii Croatia, Karolos Papoulias, Presedintele Republicii Elene, Gheorghi Parvanov, Presedintele Republicii Bulgaria, Asif Ali Zardari, Presedintele Republicii Islamice Pakistan, Jassim Mohammad Al-Kharafi, Presedintele Adunarii Nationale a Statului Kuwait, Hu Jintao, Presedintele Republicii Populare Chineze, Regele Carl Gustaf al Suediei, Pratibha Devisingh Patil, Presedintele Indiei, Susilo Bambang Yudhoyono, Presedintele Republicii Indonezia, Regele Albert, Belgia, Anibal Cavaco Silva, Presedintele Republicii Portugheze, Zine El Abidine Ben Ali, Presedintele Republicii Tunisia, Raul Castro Ruz, Presedintele Consiliului de Stat si al Consiliului Ministrilor al Republicii Cuba, Quentin Bryce, Guvernator General al Australiei, Ilham Aliev, Presedintele Republicii Azerbaidjan, alti sefi de stat si persoane oficiale.

Declaratia de Independenta

PARLAMENTUL REPUBLICII MODLOVA, constituit in urma unor alegeri libere si democratice,

AVIND IN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru si statalitatea sa neintrerupta in spatiul istoric si etnic al devenirii sale nationale;

CONSIDERIND actele de dezmembrare a teritoriului national de la 1775 si 1812 ca fiind in contradictie cu dreptul istoric si de neam si cu statutul juridic al Tarii Moldovei , acte infirmate de intreaga evolutie a istoriei si de vointa liber exprimata a populatiei Basarabiei si Bucovinei;

SUBLINIIND dainuirea in timp a moldovenilor in Transnistria – parte componenta a teritoriului istoric si etnic al poporului nostru;

LUIND ACT de faptul ca Parlamentele multor state in declaratiile lor considera intelegerea incheiata la 23 august 1939, intre Guvernul URSS si Guvernul Germaniei, ca nula ab initio si cer lichidarea consecintelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat si de Conferinta internationala „Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia” prin Declaratia de la Chisinau, adoptata la 28 iunie 1991;

SUBLINIIND ca fara consultarea populatiei din Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta, ocupate prin forta la 18 iunie 1940, precum si a celei din RASS Moldoveneasca (Transnistria), formata la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al URSS, incalcind chiar prerogativele sale constitutionale; a adoptat la 2 august 1940 „Legea URSS cu privire la formarea RSS Moldovenesti unionale”, iar Prezidiul sau a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea granitei intre RSS Ucraineana si RSS Moldoveneasca”, acte normative prin care s-a incercat, in absenta oricarui temei juridic real, justificarea dezmembrarii acestor teritorii si apartenenta noii republici la URSS;

REAMINTIND ca in ultimii ani miscarea democratica de eliberare nationala a populatiei din Republica Moldova si-a reafirmat aspiratiile de libertate, independenta si unitate nationala, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunari Nationale de la Chisinau din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 si 27 august 1991, prin legile si hotaririle Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii romine ca limba de stat si reintroducerea alfabetului latin, 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, si schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;

PORNIND de la Declaratia suveranitatii Republicii Moldova, adoptata de Parlament la 23 iunie 1990, si de la faptul ca populatia Republicii Moldova, exercitind dreptul sau suveran, nu a participat la 17 martie 1991, in ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale URSS, la referendumul asupra mentinerii URSS;

TININD SEAMA de procesele ireversibile ce au loc in Europa si in lume de democratizare, de afirmare a libertatii, independentei si unitatii nationale, de edificare a statelor de drept si de trecere la economia de piata:

REAFIRMIND egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei ONU, Actului final de la Helsinki si normelor de drept international;

APRECIIND, din aceste considerente, ca a sosit ceasul cel mare al savirsirii unui act de justitie, in concordanta cu istoria poporului nostru, cu normele de morala si de drept international,

PROCLAMA

solemn, in virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, in numele intregii populatii a Republicii Moldova si in fata intregii lumi:

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT SI DEMOCRATIC, LIBER SA-SI HOTARASCA PREZENTUL SI VIITORUL FARA NICI UN AMESTEC DIN AFARA, IN CONFORMITATE CU IDEALURILE SI NAZUINTELE SFINTE ALE POPORULUI IN SPATIUL ISTORIC SI ETNIC AL DEVENIRII SALE NATIONALE.

in calitatea sa de STAT SUVERAN SI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:

SOLICITA tuturor statelor si guvernelor lumii recunoasterea independentei sale, astfel cum a fost proclamata de Parlamentul liber ales al Republicii, si isi exprima dorinta de interes comun cu tarile europene, cu toate statele lumii, fiind gata sa procedeze la stabilirea de relatii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept international si practicii existente in lume in aceasta materie.

ADRESEAZA Organizatiei Natiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline in organizatia mondiala si in agentiile sale specializate;

DECLARA ca este gata sa adere la Actul final de la Helsinki si la Carta de la Paris pentru o noua Europa, solicitind, totodata, sa fie admisa cu drepturi egale la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa si la mecanismele sale:

CERERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste sa inceapa negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind incetarea starii ilegale de ocupatie a acesteia si sa retraga trupele sovietice de pe teritoriul national al Republicii Moldova;

HOTARASTE ca pe intregul sau teritoriu sa se aplice numai Constitutia, legile si celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;

GARANTEAZA exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale si a libertatii politice ale tuturor cetatenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor apartinind grupurilor nationale, etnice, lingvistice si religioase, in conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki si ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o noua Europa.

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Adoptata la Chisinau, de Parlamentul Republicii Moldova, la 27 august 1991

Presedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, combate mostenirea comunista

Presedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a propus transmiterea tuturor fondurilor de arhiva din depozitele speciale ale Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informatii si Securitate, a fondurilor Procuraturii Generale, precum si a altor fonduri ce reflecta esenta regimului totalitar comunist, in fondurile Arhivei Nationale, pentru a asigura accesului neingradit a publicului. De asemeena, presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat luni seara un decret privind conferirea “Ordinului Republicii” unui grup de luptatori impotriva regimului totalitar comunist de ocupatie, informeaza serviciul de presa al Presedintiei. Distinctiile de stat au fost acordate in semn de profunda recunostinta fata de persoanele care, fiind martore la tragicele consecinte ale semnarii Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939, au opus, dupa 28 iunie 1940, rezistenta regimului totalitar comunist de ocupatie, punandu-si in pericol viata si libertatea si care, pentru verticalitatea, curajul si spiritul patriotic de care au dat dovada, au fost condamnate la moarte sau la privatiune de libertate.

Solicitari prezidentiale

Solicitarea de reorganizare a arhivei si transferul dosarelor persoanelor supuse represiunilor politice sau deportarilor vine din partea Comisiei pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova. La sedinta au participat: Gheorghe Cojocaru, Presedintele Comisiei pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, Mihai Tasca, secretarul aceleiasi comisii, Valentin Dediu, director adjunct al Serviciului de Informatii si Securitate, Igor Serbinov, adjunct al Procurorului General, Iurie Burca, sef al Directiei informatii si evidente operative al Ministerului Afacerilor Interne, Vasile Isac, director al Serviciului de Stat de Arhiva, Petru Vicol, director al Arhivei Nationale.
Presedintele Mihai Ghimpu a solicitat factorilor de decizie prezenti la sedinta disponibilitate in transmiterea catre Serviciul de Stat de Arhiva a dosarelor persoanelor supuse represiunilor politice sau deportarilor, identificarea posibilitatilor tehnice si a spatiului de depozitare astfel incat respectivul transfer sa fie incheiat intr-un termen cat mai scurt, iar persoanele interesate sa aiba acces liber la aceste dosare. Totodata, Presedintele a insistat asupra faptului ca persoanele supuse represiunilor politice sau deportarilor, care nu au fost inca reabilitate, sa fie repusi in drepturi in cel mai scurt timp conform prevederilor legislatiei, informeaza serviciul de presa al Parlamentului, citat de agentia KARADENIZ PRESS.

Transfer de arhive

Valentin Dediu, director adjunct al Serviciului de Informatii si Securitate, a subliniat ca, pana in prezent, au fost reabilitate in perioada anilor 1993-2010 de catre instantele judecatoresti 28.984 de persoane care au fost supuse represiunilor politice in perioada regimului totalitar, iar fondul dosarelor judiciare ale persoanelor care au fost supuse represiunilor politice in perioada regimului totalitar si care se afla in prezent in depozitul special de stat al SIS constituie 23.247 de unitati, fiind nevoie de o perioada de minim 3 luni pentru transferul acestora. La randul sau, Igor Serbinov, adjunct al Procurorului General, a mentionat ca exista disponibilitate din partea Procuraturii Generale pentru a fi reabilitate toate persoanele supuse represiunilor politice sau deportarilor si urmeaza a fi examinate, in vederea reabilitarii, 736 dosare juridice, iar in aceasta saptamana urmeaza a fi convocata o sedinta comuna, impreuna cu responsabilii de la MAI, in aceasta problema. De asemeena, reprezentantul MAI, Iurie Burca, si-a exprimat disponibilitate pentru ca institutia pe care o reprezinta sa initieze procedura de transfer chiar din aceasta saptamana, precizand ca MAI dispune de circa 33.590 de dosare ale persoanelor deportate.
Reprezentantii Comisiei pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, Gheorghe Cojocaru si Mihai Tasca, au mentionat importanta transferului dosarelor persoanelor supuse represiunilor politice sau deportarilor fondurilor de arhiva din depozitele speciale ale Ministerului de Interne, Serviciului de Informatie si Securitate, a fondurilor Procuraturii Generale in fondurile Arhivei Nationale si asigurarea liberului acces a publicului la toate aceste fonduri, subliniind ca o asemenea practica exista in mai multe state europene. Istoricii insista ca acest transfer sa se faca intr-un timp cat mai scurt, deoarece pe an ce trece, numarul dosarelor scade. Potrivit lor, in 1991, din Arhiva de partid a Institutului de cercetari social-politice a Comitetului Central al Partidului Comunistilor din Moldova au fost distruse 230.359 unitati pastrate. Totodata, prin ordinele KGB al URSS din 1990, numai in perioada 1990-1991 au fost distruse peste 14.000 de dosare. Istoricii afirma ca si in august 2007 au fost distruse 5 dosare, fara a se cunoaste continutul acestora. In finalul sedintei Presedintele Mihai Ghimpu a dispus crearea unei comisii formate din reprezentanti ai MAI, SIS, Procuratura Generala si Arhiva Nationala in vederea elaborarii unui program concret de actiuni, precum si modalitatea tehnica de transmitere a dosarelor in termenii stabiliti, comisia urmand sa-l informeze periodic pe Presedinte despre actiunile desfasurate.

“Ordinul Republicii” a fost conferit urmatorilor luptatori:

COSTENCO Nicolai (post-mortem) – condamnat în 1942 la 7 ani privaţiune de libertate
PIROGAN Vadim (post-mortem) – condamnat în 1942 la 5 ani privaţiune de libertate
DOMAŞCAN Pimen (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
PERCIUN Sevostian (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
URSACHI Mihail (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
DOMASCAN Nicolai (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
BATRINAC Vasile (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
SOLOVEI Victor (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
PRAJINA Nicolai (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
BRUMA Ion (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
RACOVSCHI Iacob (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
CVASNIUC Vasile (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
URSACHI Condrat (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
FLOCOSU Nicolai (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
MAXIM Tudor (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
TCACI-DIACONOVA Liudmila (post-mortem) – condamnată în 1947 la 10 ani privaţiune de libertate
GUŢU Evghenii (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Sabia Dreptăţii”, condamnat în 1950 la 25 ani privaţiune de libertate
GHEORGHILAŞ Mihail (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Sabia Dreptăţii”, condamnat în 1950 la 25 ani privaţiune de libertate
ISTRATI Pavel (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Sabia Dreptăţii”, condamnat în 1950 la 25 ani privaţiune de libertate
BATRÎNAC Ion (post-mortem) – condamnat în 1951 la 10 ani privaţiune de libertate
CONDRAT Constantin (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală
ISTRATII Ivan (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală
ISTRATII Nicolai (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
ANDREEV Victor (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală
BIVOL Vladimir (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală
CALESTRU Simion (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
ŞCOLA Olga (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnată în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
GUŢU Andrei (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
ROŞIOR Sava (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
BARBĂNEAGRĂ Ivan (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
PANAGHIU Simion (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
GENUNCHI Grigore (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
VÎLCU Vasile (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală
SANDUŢA Andrei (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
ANDREEV Ivan (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
SÎLI Gheorghe (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
NANI Andrei (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
GONCEARENCO Tudor (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
RUSU Sava (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
CIORESCU Fiodor (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
GUŢU Constantin (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
VÎRTOSU Grigore (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiunede libertate
GOŢONOGA Ivan (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
PLĂMĂDEALĂ Dionisii (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
STRATAN Eremei (post-mortem) membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
VÎLCU Grigore (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
HALIPPA Pantelimon (post-mortem) – condamnat în 1952 la 25 ani privaţiune de libertate
MURUZIUC Gheorghe (post-mortem) – condamnat în 1966 la 2 ani privaţiune de libertate
USATIUC-BULGĂR Alexandru (post-mortem) – membru al Frontului Naţional-Patriotic, condamnat în 1972 la 7 ani privaţiune de libertate
GHIMPU Gheorghe (post-mortem) – membru al Frontului Naţional-Patriotic, condamnat în 1972 la 6 ani privaţiune de libertate
GRAUR Valeriu – membru al Frontului Naţional-Patriotic, condamnat în 1972 la 4 ani privaţiune de libertate
ŞOLTOIANU Alexandru – condamnat în 1972 la 3 ani privaţiune de libertate.

Presedintele Comisiei de relatii externe a Dumei de stat de la Moscova, Konstantin Kosachev a declarat recent că o propunere de aderare a Rusiei la NATO ar poate avea „sustinători importanti” la Moscova, relateaza mass-media turca, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În mediile diplomatice rusesti discutiile pe acest subiect nu mai sunt surprinzătoare, iar o asemenea desfăsurare a evenimentelor pare plauzibilă, mai subliniaza mass-media turca.
Chiar de la începutul mandatului său, presedintele rus Dmitrii Medvedev a afirmat că actualul sistem european de securitate este disfunctional si marginalizează Federatia Rusa, care doreste ceva nou. Occidentul însă insistă ca NATO să rămână fundatia pe care se construieste securitatea comună europeană, in pofida opozitiei elitei ruse. La randul sau, fiind întrebat dacă Rusia ar putea aderă la NATO, premierul Vladimir Putin a răspuns: ”Nu văd de ce nu”, dar a avertizat că orice tentativă NATO de a exclude Rusia din dezbaterile privind extinderea spre est va atrage proteste si opozitia Rusiei.
Dacă Moscova ar fi primită de Alianta Nord Atlantică, astă n-ar face decât să întărească doctrina NATO  prin care se obligă să asigure securitatea în Europa, mai consideră oficialii rusi.

Cooperare militara

Tarile NATO duc tratative cu Moscova pentru cumpararea de elicoptere rusesti, sustine directorul general al Agentiei ruse pentru exportul de arme Rosoboronexport, Anatoli Isaikin, relata anterior mass-media rusa, citata de presa de la Bucuresti. „In prezent, se duc convorbiri despre cumpararea unor elicoptere de fabricatie rusa” a declarat Isaikin. Conform declaratiilor sale, tehnica rusa este foarte apreciata de oficialii NATO dupa succesul demonstrat in operatiunile din regiunile muntoase si desertice din Irak si Afganistan. Anatoli Isaikin a mai mentionat ca tarile NATO utilizeaza in operatiunile sale echipamente moderne si sigure, precum cele rusesti, dar care sunt cumparate de obicei prin intermediul altor tari. De asemenea, directorul Rosoboronexport a precizat ca noile modele de tehnica de lupta ale tarilor occidentale nu rezista in conditiile reale de lupta din Irak si Afganistan.
Anterior ambasadorul rus la NATO, Dimitri Rogozin, a declarat intr-un interviu ca Rusia este pe punctul de a semna cu NATO un acord conform caruia va participa la intretinerea tehnica a echipamentelor militare sovietice din tarile Aliantei. „Tinand cont de cantitatea mare de tehnologii sovietice din mainile noilor tari membre NATO, suntem gata sa organizam asistenta tehnica”, a declarat Rogozin pentru cotidianul Kommersant, subliniind ca aceste tari detin, de exemplu, peste 400 de elicoptere de fabricatie sovietica.
Un astfel de acord este posibil in urma detensionarii recente a relatiilor dintre Moscova si Alianta, dupa perioada de tensiuni care a urmat razboiului ruso-georgian din august 2008, a subliniat el. „Suntem pe punctul de a incheia un acord cu  NAMSO (NATO Maintenance and Supply Organization)”, organizatia care ajuta tarile membre sa-si intretina materialul, a spus el.

Umbra sovietica

Reamintim ca majoritatea statelor din Europa de Est, in calitatea de foste membre ale Pactului de la Varsovia, sunt echipate cu material militar sovietic, chiar daca acestea au devenit membre ale NATO. Surse citate au reamintit ca unele dintre acestea au relatii extrem de tensionate cu Moscova.
Surse din Ministerul rus de Externe si din cadrul agentiei publice pentru exportul de arme, Rosoboronexport, au confirmat pentru Kommersant ca un acord de asistenta este in curs de pregatire. „Intrebarea este daca NATO este pregatit pentru el”, a subliniat sursa din cadrul Rosoboronexport, subliniind ca un astfel de acord ar putea ajuta Rusia sa obtina contracte si in alte tari echipate cu material sovietic, ca Afganistanul. Acordul va fi pe agenda discutiilor dintre ministrii de externe din tarile membre NATO si din Rusia, prevazute pentru sfarsitul acestui an, au mai precizat surse din Ministerul rus al Afacerilor Externe.