UE da inca un semnal de sustinere a Republicii Moldova in drumul integrarii in structurile sale. Comisarul european pentru programare financiara si buget, Janusz Lewandowski a declarat, miercuri, in cadrul unei intalniri cu premierul Vlad Filat in marja Forumului Economic de la Krynica ca UE sustine in continuare Republica Moldova pe calea democratizarii si a implementarii reformelor. La randul sau, Vlad Filat a opinat ca extinderea frontierelor UE spre Est reprezinta o misiune de largire a arealului de prosperitate si securitate pe continentul european. Filat a mai spus ca Republica Moldova conteaza pe suportul UE, inclusiv in contextul noilor prioritati stabilite de bugetul multianual al UE pentru perioada 2014-2020, care acorda o atentie sporita finantarii proiectelor transfrontaliere, inclusiv in domeniile energiei si transporturilor, dar, totodata, consolidarii vecinilor UE, inclusiv celor din Est. Premierul a mentionat dinamica pozitiva a negocierilor pe marginea Acordului de Asociere RM-UE, in cadrul celor sapte runde de negocieri, reusindu-se finalizarea a unei serii importante de capitole.

Reformele continua

Totodata, Vlad Filat a reiterat solicitarea privind lansarea cat mai rapida a negocierilor pe marginea Zonei de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzator (DCFTA). “Adoptarea, pe data de 20 iunie anul curent, de catre Consiliul pentru Afaceri Externe a mandatului Comisiei Europene pentru initierea negocierilor cu Republica Moldova privind DCFTA este un pas important in aceasta directie”, a specificat acesta. De asemenea, Vlad Filat a remarcat evolutiile si dinamica dialogului RM-UE privind aderarea Republicii Moldova la Spatiul Aerian Comun European, scrie Moldpres. Referindu-se la politica bugetara a Republicii Moldova, Filat a mentionat ca a fost elaborat Cadrul bugetar pe termen mediu (2012-2014), document ce va sta la baza elaborarii proiectului bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala si bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale pe anul 2012.

Politicienii germani ameninţă să îşi retragă sprijinul pentru acordul de asociere ce ar consolida legăturile între Uniunea Europeană şi Ucraina, scrie presa germana. Decizia acestora vine în contextul în care îngrijorarea creşte în Occident în legătură cu procesul fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko. Un potenţial acord de cooperare între Ucraina şi Uniunea Europeană este pus la îndoială de polticieni germani îngrijoraţi din cauza arestării fostei lidere a guvernului ucrainean Iulia Timoşenko. Europa ar privi într-un mod foarte critic un eventual eşec al Kievului de a-i asigura un proces constituţional fostului premier, i-a transmis recent secretarul de stat al Biroului Federal de Externe Harald Braun ministrului adjunct de externe ucrainean Serghei Tighipko cu ocazia unei întrevederi la Berlin, transmite Agerpres. Membri ai Bundestag-ului, camera inferioară a legislativului german, şi-au exprimat la rândul lor îndoiala cu privire la disponibilitatea lor de a ratifica ‘acordul de asociere’ UE-Ucraina, ce ar consolida relaţiile dintre UE şi fosta republică sovietică. Preşedintele Comisiei pentru afacerile externe din Bundestag, Ruprecht Polenz, membru al Creştin-Democraţilor conservatori, a făcut apel la sporirea presiunii asupra Ucrainei, adăugînd că trebuie să aştepţi înainte să semnezi un contract final. În acelaşi timp, Gernot Erler, un membru proeminent al Social Democraţilor, a lansat la rîndul său un avertisment dur: “În locurile unde cei care pierd alegerile ajung la închisoare din cauza unor decizii politice, calea europeană a fost în mod clar abandonată”. Aceste comentarii au loc în contextul unei îngrijorări internaţionale crescînde în legătură cu cazul lui Timoşenko, condamnat atît de SUA, cît şi de UE. Inculpată la 24 iunie, ea se confruntă cu acuzaţii de abuz de putere.

Echipa de Intervenţie Rapidă la Frontiere (RABIT) trimisă de Uniunea Europeană la graniţele Greciei pentru a preveni imigraţia ilegală este neputincioasă, în pofida costurilor mari pe care le presupune şi a echipamentelor performante. Echipa a fost trimisă în noiembrie în Grecia, pentru a ajuta la combaterea imigraţiei ilegale pe la graniţa cu Turcia. Ofiţerii din cadrul RABIT nu pot însă întoarce imigranţii din drum şi nici nu-i pot trimite în ţările de origine, se arată într-un raport întocmit de membri ai Comisiei pentru Afaceri Interne a Camerei Comunelor, care au vizitat echipa, relatează The Daily Mail. “Ei nu pot intercepta imigranţii până când nu trec graniţa în Grecia şi nici nu îi pot trimite înapoi”, afirmă raportul. Ofiţerii nu pot opri imigranţii înainte de a trece graniţa deoarece ei acţionează în cadrul UE, transmite Mediafax. Echipa, care face parte din agenţia de frontiere europeană Frontex, nu are puterea nici să trimită imigranţii înapoi în ţările de origine, decât dacă pot dovedi de unde au venit. Dar mulţi imigranţi îşi distrug documentele, astfel că este imposibil de stabilit ţara de origine. Aproximativ o jumătate dintre imigranţii ilegali care încearcă să intre în UE vin pe la graniţa terestră de 200 de kilometri dintre Turcia şi Grecia. Raportul parlamentarilor britanici afirmă că aceasta este principalul punct de trecere pentru imigranţii care încearcă să ajungă în Europa. Potrivit raportului, controlul frontierelor trebuie consolidat în Turcia, înainte ca această ţară să poată adera la UE.

Miza Uniunii Europene privind viitorul Republicii Moldova este integrarea într-o Europă de succes. „Trebuie să fim ambiţioşi, dar şi realişti. Toate acţiunile începute trebuie continuate astfel ca într-o bună zi R. Moldova să devină mebru al UE. Această ambiţie este legitimă pe termen lung”, a spus Herman Van Rompuy, Preşedintele Consiliului European, aflat miercuri la Chişinău, într-o vizită oficială. Oficialul european s-a arătat sigur că R. Moldova poate deveni un model de succes pentru alte ţări din regiune. Prim-ministrul Vlad Filat a avut azi o întrevedere cu Herman Van Rompuy, iar, în cadrul întrevederii, au fost abordate subiecte ce vizează situaţia politică din R. Moldova, conflictul transnistrean, relaţiile RM-UE şi perspectivele de integrare europeană. Herman Van Rompuy s-a arătat mulţumit de stadiul de dezvoltare a relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE şi a estimat că ar putea fi vorba despre “o istorie de succes” şi un exemplu pentru alte state aflate în proces de transformare democratică. “Este un privilegiu pentru mine să mă aflu în Republica Moldova într-o perioadă atît de importantă de transformare”, a spus Preşedintele Consiliului European. Oficialul a reconfirmat sprijinul total al UE pentru Republica Moldova în promovarea reformelor pentru o creştere economică durabilă şi susţinerea acţiunilor pentru reintegrarea ţării. Herman Van Rompuy a apreciat efortul Guvernul RM şi al Prim-ministrului Vlad Filat în promovarea reformelor, menţionînd că UE este dispusă să acorde asistenţă ţării noastre şi în continuare, inclusiv în cadrul Parteneriatului Estic, în baza principiului meritoriu. Preşedintele Consiliului European a declarat că UE a început livrarea asistenţei financiare pentru Republica Moldova în valoare de 550 de milioane de euro prevăzute pentru perioada 2011-2013. Herman Van Rompuy a mai spus că R. Moldova, fiind lider în cadrul Parteneriatului Estic, urmează să beneficieze de suport suplimentar în acest cadru. Alte 50 de milioane de euro vor fi alocate de UE pentru reformarea sistemului judecătoresc şi a organelor de drept din Republica Moldova. La rândul său, prim-ministrul Vlad Filat a exprimat gratitudine pentru sprijinul UE manifestat în repetate rînduri faţă de eforturile Chişinăului de consolidare a democraţiei şi integrare europeană, menţionînd că este onorat de faptul că Preşedintele Consiliului European a acceptat invitaţia de a vizita Republica Moldova. “Această vizită demonstrează încă o dată dinamica pozitivă şi consistenţa dialogului politic moldo-comunitar. Sînt convins că ea va impulsiona dezvoltarea relaţiilor dintre RM şi UE”, a declarat Prim-ministrul. Vlad Filat şi-a exprimat speranţa că reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului Estic, care va avea loc la Varşovia, în perioada 29 – 30 septembrie 2011, va constitui acel forum necesar pentru consolidarea relaţiilor UE cu ţările partenere şi un prilej pentru trasarea de noi obiective şi posibilităţi pentru statele cu adevărat hotărîte să adere la UE într-o perspectivă previzibilă, precum Republica Moldova.

Uniunea Europeană a acordat mai mult acces exporturilor moldoveneşti începînd de vineri. UE deja permite Moldovei să exporte pe teritoriul său produse fără a plăti taxe vamale, cu excepţia a 12 produse agricole pentru care sînt prevăzute cote. De la 1 iulie, UE a mărit volumele de export pentru unele din cele 12 produse agricole. Din 2008 Moldova beneficiază de aşa-numitul regim de preferinţe comerciale autonome pentru a-şi exporta mărfurile în UE, iar astăzi UE a majorat durata de aplicare a regimului cu încă trei ani, pînă în 2015. Astfel, firmele de vinificaţie din Moldova vor avea dreptul să exporte în UE, fără taxe vamale, cu 50 000 de hectolitri de vin mai mult în 2011, admiţîndu-se o cotă de 150 000 hl. Volumul va spori pînă la 180 000 hl în 2012 şi pînă la 240 000 hl în fiecare an din 2013 pînă 2015. Cota anuală de export pentru orz, porumb şi grîu se va majora cu 5000 de tone anual din 2013 pînă 2015.

Cu temele facute

Republica Moldova şi-a îndeplinit angajamentele asumate pînă la această perioadă în vederea începerii negocierilor despre comerţul liber cu Uniunea Europeană. Guvernul de la Chişinău a prezentat ieri Comisiei Europene un al doilea raport de progres privind realizarea recomandărilor Comisiei pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre R. Moldova şi UE, numit şi Acordul de comerţ liber, transmite Moldpres. La 20 iunie, Consiliul Uniunii Europene a mandatat Comisia Europeană să demareze negocierile cu R. Moldova pe marginea Acordului de comerţ liber. Astăzi, la o conferinţă de presă, viceministrul Economiei, Octavian Calmîc, a declarat că: “Negocierile de acest gen, duse de către ţările din Balcanii Occidentali, au durat în jur de patru, dar, ţinînd cont de existenţa regimului de preferinţe comerciale autonome, Moldova ar putea încheia negocierile în 2012″. Viceministrul a opinat că negocierile pe marginea acordului de comerţ liber ar putea începe pînă la finele anului în curs. Raportul cuprinde progresele realizate de către Guvernul moldovean în implementarea recomandărilor Comisiei Europene în 13 domenii, dintre care: infrastructura calităţii, măsuri sanitare şi fitosanitare, facilitarea comerţului şi administrarea vamală, proprietatea intelectuală, achiziţii publice şi concurenţa. În domeniul infrastructurii calităţii au fost anulate 144 de standarde naţionale, care veneau în contradicţie cu normele europene. Guvernul a elaborat studiile şi planurile de acţiuni necesare pentru tranşarea problemelor în domeniile convenite cu Comisia Europeană. Octavian Calmîc a menţionat că Ministerul Economiei s-a achitat de obligaţiile ce ţin de elaborarea proiectelor de legislaţie convenite cu UE, iar acestea acum se află la diferite etape de aprobare în Guvern şi Parlament. Acordul de comerţ liber va face parte din viitorul Acord de Asociere dintre R. Moldova şi UE.

Investitii straine de 100 de milioane de dolari

Intrările de investiţii străine directe a ajuns la 101,41 milioane de dolari în trimestrul întîi 2011, cu 47 la sută peste nivelul din perioada similară a anului trecut, cînd nivelul investiţiilor în Republica Moldova a fost de 68,98 milioane de dolari SUA. Peste 35 la sută din acestea au reprezentat participaţiile la capitalul social. Venitul reinvestit de nerezidenţi pentru a-şi creşte afacerile locale sau pentru noi proiecte a fost estimat la 26,80 milioane de dolari. Circa 38 la sută din intrările de investiţii străine directe au fost reprezentate de creditele intra-grup, prin care sucursalele moldoveneşti s-au împrumutat de la firmele “mamă”. În trimestrul întîi al acestui an ieşirile de capital s-au menţinut la nivelul anului trecut, ca urmare fluxurile nete au crescut şi mai puternic decît intrările, cu 73 la sută, pînă la 74,91 milioane de dolari. Soldul de investiţii străine directe constituia la sfîrşitul lunii martie 2911,40 milioane de dolari SUA, din care peste 78 la sută reprezintă participaţiile la capital şi venitul reinvestit . Investiţiile străine directe în capital social sînt concentrate, în fond, în activităţile financiare, industria prelucrătoare, comerţ şi sectorul energetic. BNM mai arată că investitorilor din ţările Uniunii Europene le revine ponderea majoră – 53,1% – din investiţiile străine directe acumulate în capitalul social, celor din CSI – 11,9, iar investitorilor din alte ţări – 35,0%.

Frontierele interne intre statele Uniunii Europene ar putea fi restabilite temporar si partial, sustin oficiali comunitari, actiunea fiind un raspuns la ingrijorarile unor tari speriate de numarul mare de refugiati din nordul Africii. Comisia Europeana a prezentat miercuri cateva initiative care sa asigure o abordare mai cuprinzatoare si mai rapida a provocarilor legate de migratie. Demersul vine dupa ce peste 25.000 de imigranti, in principal din Tunisia si, intr-o mai mica masura, din alte tari africane, au plecat din tarile lor catre UE, ajungand pe coasta Italiei si in Malta, tari care sunt in prezent supuse unei puternice presiuni migrationiste. Comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a spus ca situatia este oarecum delicata, pentru ca Uniunea Europeana trebuie si sa ofere un refugiu celor care au nevoie de protectie, dar si sa rezolve problemele legate de migratie, cu care se confrunta unele state comunitare. Cererile Italiei si Frantei vor fi luate in considerare, a precizat atat presedintele Comisiei Europene, cat si comisarul Cecilia Malmström, aceasta din urma subliniind cat este de important ca ideea de Schengen sa nu fie subminata. O eventuala reinstaurare a controlului la frontierele interne trebuie sa fie o decizie europeana, si nu unilaterala, solid justificata si limitata in timp, aspecte care vor fi abordate insa saptamana viitoare, in cadrul reuniunii ministrilor europeni ai afacerilor interne. In acelasi timp, comisarul european a declarat, referitor la aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen, ca nu exista nici un fel de probleme tehnice, dar unele tari nu au incredere in corecta functionare a sistemului fara frontiere si de aceea incearca sa mai intarzie procesul.

Bulgaria sustine propunerea

Bulgaria si-a exprimat sustinerea fata de propunerea privind modificarea acordului Schegen, formulata initial de Franta si Italia si promovata apoi de Comisia Europeana. “Bulgaria va sustine propunerile de schimbari la Acordul Schengen, care prevad suspendarea temporara a participarii unei tari, in cazul unei situatii de urgenta”, a declarat ministrul bulgar de interne Tvetan Tvetanov la o intalnire cu ambasadorii statelor membre UE, relateaza presa de la Sofia. Tvetanov a subliniat ca reforma propusa nu ofera privilegii si presupune responsabilitati mai mari pentru statele din spatiul Schengen. “Bulgaria este mai bine pregatita in prezent pentru a raspunde criteriilor tehnice ale Schengen decat sunt unele dintre statele membre mai vechi”, a dat asigurari oficialul, adaugand ca s-a inregistrat o crestere a numarului de imigranti ilegali care incearca sa intre in Bulgaria, in urma revoltelor din lumea araba.

Viziunea Ceciliei Malmström

Miercuri, Comisia Europeana a prezentat initiative menite sa asigure o abordare mai structurata, mai cuprinzatoare si mai rapida de catre UE a provocarilor si a oportunitatilor legate de migratie, in special in contextul evolutiei situatiei actuale din regiunea mediteraneana. Initiativele abordeaza diferite aspecte ale migratiei, inclusiv controlul intensificat la frontiera si guvernanta Schengen, finalizarea sistemului european comun de azil, o mai buna gestionare a migratiei legale, schimbul de bune practici in vederea asigurarii unei integrari reusite a migrantilor, precum si o abordare strategica a relatiilor cu tarile terte in materie de migratie. Aceste initiative se adauga masurilor urgente pe termen scurt care au fost deja adoptate de Comisie pentru a face fata situatiei privind migratia in regiunea mediteraneana si presiunii migratiei asupra statelor membre aflate in prima linie. “Este evident ca UE are nevoie de o politica comuna puternica in materie de azil si migratie. Acest lucru a devenit din ce in ce mai evident in ultimele luni, in contextul evenimentelor istorice care au loc in Africa de Nord. UE trebuie sa se ridice la inaltimea vocatiei sale de a oferi un refugiu celor care au nevoie de protectie si, in acelasi timp, sa isi demonstreze solidaritatea atat cu tarile din Africa de Nord care adapostesc in prezent marea majoritate a migrantilor din Libia, precum si cu statele membre UE care se confrunta cu cel mai mare aflux de migranti care sosesc pe mare. De asemenea, este evident ca UE ar beneficia de imigratia controlata a fortei de munca pentru a contribui la acoperirea deficitului de forta de munca preconizat in multe sectoare si pentru a echilibra declinul demografic al populatiei active europene prevazut pentru urmatorii ani. In acelasi timp, insa, migratia trebuie sa fie gestionata corespunzator – aceasta inseamna asigurarea unui control eficace la frontiera si returnarea migrantilor ilegali. Aceasta presupune, de asemenea, ca nu ar trebui sa lasam statele membre situate de-a lungul frontierelor noastre externe sa faca fata singure situatiilor extraordinare privind migratia si ca trebuie sa instituim parteneriate privind migratia si mobilitatea cu tarile din afara UE pentru a putea lucra impreuna. Trebuie sa avem in vedere aceste obiective pe termen lung si atunci cand abordam necesitatile mai urgente aparute ca urmare a revoltelor din Africa de Nord”, a declarat Cecilia Malmström, comisarul pentru afaceri interne.

25 000 de nord-africani au ales sa vina in UE

In timp ce evenimentele din sudul Mediteranei aduc speranta unei vieti mai bune pentru milioane de oameni, acestea au condus, de asemenea, la stramutarea a peste 650 000 de persoane ca urmare a actelor de violenta din Libia. Pana acum, foarte putini solicitanti de azil au ajuns in Europa. Cu toate acestea, peste 25 000 de persoane au ales sa plece in UE, in cautarea unei vieti mai bune. Unele state membre ale UE sunt expuse mai direct decat altele sosirilor masive de migranti, insa aceasta situatie nu poate fi abordata doar la nivel national, ci necesita mobilizarea tuturor statelor membre la nivelul UE. “Evenimentele recente au trezit, de asemenea, ingrijorari privind functionarea sistemului Schengen. Libera circulatie a persoanelor intre frontierele europene este o realizare majora care nu trebuie abandonata, ci mai degraba consolidata. Acesta este motivul pentru care Comisia a propus deja un mai bun mecanism de evaluare pentru a se asigura ca frontierele externe sunt controlate eficient. Pentru a garanta stabilitatea spatiului Schengen, ar putea fi necesar, de asemenea, sa se prevada reintroducerea temporara a unor controale limitate la frontierele interne in cazuri cu totul exceptionale, cum ar fi situatiile in care o parte a frontierelor externe se confrunta cu o presiune neasteptat de mare”, a afirmat comisarul Cecilia Malmström.

Raspuns rapid

UE a raspuns rapid acestor provocari cu instrumentele financiare si operationale de care dispune. Au fost mobilizate fonduri pentru gestionarea situatiei de urgenta umanitara generata de afluxurile neasteptate de refugiati si persoane stramutate in tarile vecine Libiei. Impreuna cu fondurile acordate pe baza bilaterala, acest sprijin a facut posibila oferirea unui adapost temporar refugiatilor si persoanelor stramutate, pentru a le satisface nevoile de baza si pentru a sprijini intoarcerea acestora in tarile lor de origine. FRONTEX a lansat o operatiune comuna (EPN, Hermes Extension 2011), menita sa ajute Italia sa faca fata situatiei migrantilor si refugiatilor care sosesc pe coasta italiana. Europol a trimis in Italia o echipa de experti care sa ajute autoritatile italiene de aplicare a legii sa identifice posibili infractori in randul migrantilor ilegali care au ajuns pe teritoriul italian. Statele membre cele mai expuse la cresterea fluxurilor de refugiati si migranti ilegali au beneficiat, de asemenea, de sprijin financiar. Desi raspunsul UE la situatia de urgenta a fost unul cuprinzator, criza actuala a scos in evidenta faptul ca exista si alte modalitati prin care UE sa poata face fata unor astfel de situatii si gestionarii fenomenului migratiei in general.

Propunerile Comisiei Europene

Prin urmare, Comisia propune o serie de initiative care abordeaza urmatoarele aspecte: finalizarea sistemului european comun de azil pana in 2012, in conformitate cu valorile fundamentale si cu obligatiile internationale ale Uniunii; intensificarea controalelor la frontiera si guvernanta Schengen in vederea solutionarii problemei imigratiei ilegale, pentru a se asigura ca fiecare stat membru controleaza in mod eficace propria sa parte din frontierele externe ale UE in conformitate cu litera si spiritul dreptului UE, si pentru a consolida increderea in eficacitatea sistemului UE de gestionare a migratiei; un control mai bun al migratiei legale catre UE pentru facilitarea imigrariii persoanelor cu competentele necesare pentru a ajuta UE sa acopere deficitul preconizat de forta de munca si de competente si sa contribuie la echilibrarea declinului demografic preconizat in ceea ce priveste populatia sa activa; schimbul de cele mai bune practici in cadrul abordarilor statelor membre de integrare a imigrantilor legali in UE, intr-un mod care sa asigure maximizarea beneficiilor economice ale imigratiei, astfel incat sa asigure armonia sociala in Uniune; o abordare strategica a relatiilor cu tarile terte privind aspectele legate de migratie, menita sa faciliteze circulatia persoanelor prin sporirea posibilitatilor de migratie legala, combinate cu masuri de prevenire a migratiei ilegale. Comunicarea Comisiei va servi ca baza pentru dezbaterile din cadrul Consiliului extraordinar JAI convocat pe 12 mai, urmate de o discutie axata pe tema migratiei, in cadrul Consiliului European din 24 iunie. Aceasta va fi urmata de initiative complementare in urmatoarele saptamani si luni, in special un ‘pachet privind migratia’ ce va fi prezentat spre adoptare Colegiului la 24 mai.

Regiunea Dunarii dintre Romania si Bulgaria este din ce in ce mai amenintata de poluare. Dupa ce, miercuri, la sud de fluviu au avut loc mai multe ploi acide, joi, specialistii au anuntat ca norul radiocativ din Japonia a ajuns deasupra Romaniei. De asemenea, la Sofia, au avut loc manifestatii de protest impotriva proiectului de construire a unei noi centrale nucleare. O ploaie acida a cazut miercuri peste mai multe orase din Bulgaria, au declarat specialistii Institutului National de Meteorologie de la Sofia, citati de presa locala. Limita peste care consideram ca este vorba de o ploaie acida est un nivel al pH-ului de peste de 5, precizeaza Valeri Spiridonov, vicepresedinte al institutului.Potrivit datelor preliminare, aceasta limita aproape ca a fost atinsa in mai multe zone din nordul si sud-estul tarii. Cel mai ridicat nivel de aciditate (pH 4,9) l-a avut ploaia din zona oraselor Vidin (nord-vest, la granita cu Romania), Loveci (nord) si Karnobat (sud-est). Nivelul de 4,5 a fost depasit si in zonele oraselor Plevna, Dobrici, Montana, Sumen din nordul Bulgariei si la Sliven si Burgas din sud-estul tarii, transmite Agerpres. Meteorologii bulgari sunt convinsi ca ploile acide nu au nimic de a face cu incidentul nuclear din Japonia. Cel mai probabil, acestea sunt cauzate de poluarea provocata de bombardarea Libiei, sustine Novinar. Norii care au adus ploaia de miercuri s-au format in zona Marii Mediterane si a Italiei, de unde decoleaza avioanele care bombardeaza Libia, scrie ziarul, care aminteste ca ploi acide au cazut in cantitate mare in Bulgaria si in anul 1999, cand NATO a bombardat Iugoslavia. Specialistii avertizeaza ca ploile acide sunt periculoase mai ales pentru agricultura si ca nu dauneaza sanatatii umane.

Norul radioactiv a ajuns in zona

Norul radioactiv provenit din Japonia in urma incidentului de la centrala nucleara de la Fukushima se afla, in prezent, deasupra Romaniei, dar, potrivit specialistilor romani, acesta nu prezinta valori mari de radioactivitate. Potrivit Administratiei Nationale de Meteorologie, masa de aer care traverseaza Romania in aceasta perioada nu are concentratii mari de radioactivitate, masuratorile efectuate pana in prezent indicand faptul ca valorile concentratiei de ozon total sunt obisnuite pentru aceasta perioada a anului, pentru latitudinile medii ale Europei. Totodata, prognozele realizate de catre institutiile europene specializate arata ca, in perioada urmatoare, concentratiile de ozon din Romania vor ramane apropiate de valorile normale pentru aceasta perioada a anului, precizeaza ANM. Si prognozele realizate de catre institutiile europene specializate arata ca in perioada urmatoare (30 martie – 5 aprilie 2011) concentratiile de ozon din Romania vor ramane apropiate de valoile normale pentru aceasta perioada a anului. Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) a activat, in data de 12 martie a.c, la solicitarea Agentiei Internationale de Energie Atomica (AIEA), Centrele Meteorologice Regionale Specializate. Aceste Centre au responsabilitatea de a realiza prognoze ale traiectoriilor si dispersiei norului de poluant radioactiv emis de Centrala Nucleara Fukushima.

Manifestatie impotriva centralei nucleare Belene

Circa 300 de persoane au manifestat – miercuri, la Sofia – pentru a invita guvernul sa renunte la construirea unei centrale nucleare la Belene, in nordul Bulgariei, dupa accidentul nuclear de la Fukushima. Manifestantii – dintre care multi purtau cate o masca impotriva gazelor si un combinezon de protectie impotriva radiatiilor – au scandat “Nu Belene !” sub ferestrele sediului guvernului. Intr-o declaratie remisa presei, organizatorii estimeaza ca “dezastrul de la Fukushima arata ca industria nucleara nu a retinut lectiile Cernobalului”, cel mai grav accident nuclear din istorie. Bulgaria nu mai exploateaza decat doua reactoare dupa inchiderea a patru blocuri de fabricatie sovietica in 2007 din motive de securitate, inainte de intrarea tarii in Uniunea Europeana. Pentru a compensa aceasta pierdere a capacitatilor energetice, Bulgaria intentioneaza sa construiasca o noua centrala cu tehnologie rusa la Belene, pe malul Dunarii, dotata cu doua reactoare de 1.000 MW. Un contract in acest sens a fost semnat in 2008 cu societatea rusa Atomstroyexport, apartinand companiei publice Rosatom, dar finantarea nu a fost finalizata. Guvernul premierului Boiko Borisov a amenintat deja ca va abandona proiectul.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat sustinerea pe care Romania o acorda parcursului european al Republicii Moldova, atat in calitate de stat membru aflat la frontiera rasariteana a UE, cat si prin prisma patrimoniului comun de valori lingvistice, culturale si spirituale. „Apropierea unui stat de UE nu este un proces usor si nici de scurta durata. Acest parcurs conduce, in cele din urma, la transformari in intreaga societate. Dar este un efort care merita facut si speram ca el sa fie continuat cu aceeasi hotarare. Stim ca aveti o agenda europeana si de reforme ambitioasa. Romania o sprijina si crede in ea. Suntem gata, asa cum am fost intotdeauna, sa oferim toata asistenta noastra in atingerea obiectivelor pe care le-ati stabilit”, a declarat Bogdan Aurescu, la Forumul UE – Republica Moldova. Acesta a prezentat evolutiile recente din vecinatatea estica si sudica a Uniunii Europene, precum si progresele Republicii Moldova in relatia cu UE si contributia sa la indeplinirea obiectivelor Parteneriatului Estic: „Parteneriatul Estic a raspuns interesului partenerilor din vecinatatea estica de a-si accelera procesele de asociere politica si integrare economica cu Uniunea Europeana”. Totodata, a subliniat importanta revizuirii adecvate a Politicii Europene de Vecinatate in raport cu nevoia de sprijin pentru statele din regiune si in baza principiului diferentierii si al meritelor proprii, precum si necesitatea unui cadru de politici substantiale care sa permita UE mentinerea echilibrului eforturilor de sprijin intre Sud si Est. In acest context, a reiterat pozitia Romaniei ca procesul de revizuire sa conduca la oferirea perspectivei europene statelor care indeplinesc masurile si reformele subsumate parcursului european asumat: „[…] Romania, ca suporter al politicii europene a <usilor deschise> este in favoarea unei Politici Europene de Vecinatate continand perspectiva extinderii in continuare a UE”.

Intalnire cu Natalia Gherman

Referitor la viitorul statelor membre in Parteneriatul Estic, Bogdan Aurescu a aratat ca principiul „Mai mult pentru mai mult/More for more” ofera „mijloacele de a analiza pasii care trebuie facuti si de a recompensa progresele acestora prin actiuni concrete ale UE, cum ar fi avansarea catre urmatoarea faza a dialogului pe o anumita tema in relatia cu statul respectiv, cresterea ajutorului financiar si, de ce nu?, oferirea unei perspective europene clare”. A accentuat totodata importanta influentei procesului de apropiere de UE al Republicii Moldova asupra unor teme de interes major pentru vecinatatea estica a UE, precum dosarul transnistrean. Secretarul de stat roman a avut, in marja evenimentului intrevederi cu vice-ministrii afacerilor externe si integrarii europene ai Republicii Moldova, Natalia Gherman si Andrei Popov. In cadrul intrevederilor, Bogdan Aurescu a reiterat sustinerea constanta a Romaniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, precum si interesul pentru dinamizarea in continuare a dialogului bilateral, la nivelul celor doua diplomatii. Cei doi oficiali au stabilit cu aceasta ocazie ca urmatoarea runda de consultari la nivel de secretar de stat/ viceministru sa se desfasoare la Bucuresti, la 24 mai 2011. Secretarul de stat Bogdan Aurescu si viceministrul Natalia Gherman au trecut totodata in revista stadiul dialogului Republicii Moldova cu UE pe diversele sale componente (Acordul de Asociere, liberalizarea regimului de vize, inceperea negocierilor pe marginea Acordului de Comert Liber Cuprinzator si Aprofundat etc.) si posibilitatile Romaniei de a oferi expertiza si sprijin in procesele de negociere. La randul sau, viceministrul MAEIE, Natalia Gherman, a accentuat determinarea autoritatilor de la Chisinau de a continua cu aceeasi hotarare reformele interne in vederea mentinerii aceluiasi ritm in dialogul cu UE. De asemenea, cele doua parti au convenit demararea pregatirilor pentru organizarea, in luna iunie 2011, a sedintei comune a celor doua guverne. Forumul UE – Republica Moldova se inscrie in seria initiativelor de sprijin al parcursului european al Republicii Moldova, fiind organizat, in perioada 29-31 martie 2011, de Institutul pentru Studii Estice din Varsovia si Asociatia pentru Politica Externa din Chisinau, sub inaltul patronaj al Prim-ministrului Republicii Moldova, Vlad Filat, si al Prim-ministrului Poloniei, Donald Tusk. La eveniment au participat alaturi de prim-ministrii Republicii Moldova si Poloniei, si fosti sefi de state din Romania, Polonia si Republica Moldova, seful Misiunii OSCE din Republica Moldova, parlamentari, precum si reprezentanti ai mediului guvernamental, academic, economic si ai societatii civile.

Rusia considera ca a sosit momentul pentru o analiza responsabila a situatiei legata de problema transnistreana, a declarat purtatorul de cuvant al diplomatiei rusesti, Aleksandr Lukasevici, ca preambul al intalnirii de la Moscova dintre ministrii de externe ai Rusiei si Republicii Moldova, Serghei Lavrov si Iurie Leanca, axata pe tema reglementarii conflictului transnistrean. Pe 11 martie, la Chisinau, vicepresedintele american Joe Biden, referindu-se la conflictul transnitrean, afirma ca SUA sustin integritatea si suveranitatea Republicii Moldova, specificand ca viitorul cetatenilor din stanga Nistrului este in cadrul Republicii Moldova si, respectiv, in Uniunea Europeana. Potrivit lui Aleksandr Lukasevici, depinde de conducerea Republicii Moldova directia in care va evolua deblocarea procesului de negocieri si pe ce baza se vor putea discuta variantele de compromis ale statutului special al Transnistriei si garantiile realizarii acesteia in practica. Lukasevici a exprimat convingerea Moscovei ca cei care trebuie sa ajunga la o intelegere cu privire la reglementarea viabila a problemelor legate de reglementarea transnistreana sunt liderii partilor conflictului pe baza egalitatii in drept. Aceasta este si directia in care se discuta subiectele respective, in cadrul mecanismului “5+2″, cat si in contactele cu principalele state europene si Statele Unite, a subliniat reprezentantul diplomatiei Federatiei Ruse.

Viziunea americana

„Presedintele Barack Obama si eu, dar si intreg poporul american, am urmarit evolutiile din tara dvs. si am sarbatorit succesele obtinute. Suntem ferm decisi sa va ajutam in continuare si sustinem angajamentele dvs. fata de reformele lansate”, a declarat vicepresedintele SUA, in timpul vizitei sale la Chisinau. “Dumneavoastra veti face alegerea, dar noi credem ca viitorul Moldovei este in Europa. Sunteti o tara europeana, trebuie si veti fi integrati in institutiile europene”, a mai afirmat Joseph Biden, subliniind ca, in mod separat, Statele Unite vor continua sa sustina Moldova. “Noi ramanem angajati si am ridicat subiectul conflictului transnistrean in Rusia si vrem sa fie clar: SUA sustin o aplanare, dar nu de dragul aplanarii, ci prin pastrarea integritatii teritoriale a Moldovei”, a precizat vicepresedintelel american, care a tinut sa repete: “Transnistria se afla in R. Moldova”.

Senatul american a cerut presiuni asupra Rusiei

Statele Unite ale Americii trebuie sa faca presiuni asupra Rusiei pentru a permite rezolvarea conflictului dintre Moldova si regiunea separatista Transnistria, cu scopul de a ameliora securitatea din Europa de Est, arata un raport al Senatului SUA. Documentul recomanda administratiei americane sa insiste “pe langa Rusia asupra faptului ca o cooperare a Moscovei pentru negocierea unui acord in Transnistria si in alte regiuni de conflict din Eurasia ar ilustra faptul ca dezvoltarile relatiilor dintre NATO si Rusia pot aduce beneficii securitatii din Europa de Est”. Potrivit acestui raport, SUA trebuie sa se alature pozitiei cancelarului german Angela Merkel si presedintelui francez Nicolas Sarkozy, care au ridicat aceste probleme de securitate in fata presedintelui rus Dmitri Medvedev in 2010. “Statele Unite trebuie sa sustina ferm eforturile europene de rezolvare a conflictului si cu aceeasi ocazie sa ajute Moldova in aspiratiile sale euro-atlantice”, scrie Richard Lugar, cel mai inalt reprezentant republican al comisiei pentru Afaceri externe. Raportul, de asemenea, avertizeaza asupra riscurilor legate de traficul ilicit de produse si de persoane via Transnistria. Documentul preconizeaza un transfer intre fortele rusesti de mentinere a pacii din Transnistria spre o “forta internationala civila” si reaminteste principiul “consimtamantului tarii gazda” pentru stationarea trupelor straine pe solul sau. El subliniaza ca cele 20.000 de tone de armament si de munitii abandonate la finele erei sovietice trebuiesc distruse sau evacuate. Raportul cere abrogarea restrictiilor comerciale americane impuse Moldovei. Senatorul Lugar urmeaza sa depuna marti un proiect de lege care sa permita “relatii comerciale normale” cu Moldova.

Va dori Transnistria reunificarea?

“Forma de organizare a Transnistriei seamana cu cea a Germaniei de Est. Aici exista o elita consolidata, un sistem de control si un sprijin puternic din partea Rusiei”, a declarat recent directorul programului pentru Rusia si Eurasia al Institutului Regal de Afaceri Internationale (Londra), James Sherr. Potrivit lui, singura diferenta este ca langa Transnistria nu exista Germania de Vest. “Moldova pe malul drept al Nistrului este foarte slaba. Desi aici exista un mod de viata mai liber si o mai mare varietate de magazine, serviciile sunt mai bune, acest lucru nu este suficient de atractiv. De aceea, pentru multi rolul Germaniei de Vest il joaca Romania,” a declarat el. Expertul a mentionat ca “periodic se pune problema daca Republica Moldova ar putea sa-si asume riscul si sa renunte la teritoriile din estul tarii pentru a intra in Uniunea Europeana”. Potrivit lui Scherr, o parte din elita moldoveneasca este dispusa sa-si asume acest risc, fiind constienta ca acest pas va face Transnistria mai vulnerabila. “Cand va veni nemijlocit momentul aderarii Republicii Moldova la Uniunea Europeana, in calitate de stat independent si nefiind parte componenta a Romaniei, acest exercitiu va pune capat regimului din Transnistria. Tiraspolul imediat se va uni cu Moldova,” este increzut analist britanic. Scherr considera ca “numarul de persoane de etnie slava pe malul drept este mai mare decat pe malul stang al Nistrului.” “In Transnistria, nu a existat nici un conflict etnic. Acest conflict a fost creat din prabusirea imperiului sovietic si din interese militare si de securitate a Transnistriei. Este un conflict geopolitic,” a conchis expertul.

Europenii au obosit de procesul largirii Uniunii Europene si, din aceasta cauza, tari precum Republica Moldova, Ucraina si Belarus nu au nici o perspectiva de aderare la Uniunea Europeana si vor ramane la statutul de vecini, scrie presa de la Chisnau, citand declaratia europarlamentarului britanic Charles Tannock. Potrivit deputatului european, in cazul Moldovei, o bariera in plus in calea aderarii este „durerea de cap, in legatura cu problema transnistreana. Ultimul lucru pe care l-ar face Bruxelles este sa accepte in componenta sa un stat, care nu poate sa-si controleze de sine statator teritoriul”, considera Tannock, care a tinut sa precizeze ca Uniunea Europeana nu va mai tolera in granitele sale cazuri similare Ciprului. De asemenea, Charles Tannock este de parere ca nici un stat din Est, vecin al Uniunii Europene nu va adera in viitorul apropiat si ca acestea ar trebui sa se concentreze asupra acordurilor de liber schimb si liberalizarea regumului de vize.

R. Moldova, sustinuta de oficialii europeni

In ciuda scenariilor pesimiste ale europarlamentarului britanic, R. Moldova, considerata tara de succes in cadrul Parteneriatului Estic, a fost unica dintre statele din regiune invitata sa-si prezinte pozitia la Conferinta de nivel inalt privind cooperarea Uniunii Europene cu statele din vecinatatea estica. Evenimentul a fost organizat Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei si Institutul danez pentru studii internationale, iar delegatia Republicii Moldova a fost reprezentata de ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Iurie Leanca și viceministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Natalia Gherman. Discutiile participantilor s-au axat pe evaluarea modalitatilor prin care UE si statele membre pot intensifica cooperarea cu vecinii sai estici, in special cu tarile care isi doresc un viitor european. Ministrul Leanca a expus viziunea R.Moldova asupra dezvoltarii Parteneriatului Estic, precum si s-a referit la realizarile Moldovei in cei doi ani de la lansarea initiativei. Sefa diplomatiei daneze, Lene Espersen, a reconfirmat interesul Danemarcei de a consolida cooperarea cu Moldova si de a o sustine in promovarea reformelor si apropierea de UE. In acest sens, Moldova a fost inclusa in programul de asistenta pentru dezvoltare, Programul Danez de Vecinatate, scopul caruia este promovarea societatilor democratice deschise, dezvoltarea politica si economica stabila, bazate pe suprematia legii si respectarea drepturilor omului. Lene Espersen a mentionat ca R. Moldova va beneficia de asistenta prioritara in domeniile de referinta care, practic, corespund prioritatilor Programului Guvernului Republicii Moldova.

Chisinaul, apreciat pentru progresele de integrare

“In Europa se constientizeaza faptul ca R. Moldova este lider in grupul de tari din Parteneriatul estic”, a declarat, la mijlocul lunii februarie, presedintele Comisiei politica externa a Sejmului polonez, Andrzey Halicki. Deputatul polonez a constatat “cu deplina satisfactie ca in Europa exista toata sustinerea pentru Parteneriatul estic, iar autoritatile de la Bruxelles sunt constiente ca diferite tari din aceasta platforma au situatii diferite”. Andrzey Halicki a sustinut la Chisinau o conferinta de presa impreuna cu omologul sau moldovean, Igor Corman. “Aceasta constientizare provoaca si un climat favorabil pentru investitii, pentru colaborarea economica, ceea ce are ulterior impact asupra societatii”, a adaugat presedintele Comisiei pentru politica externa din Legislativul de la Varsovia. La randul sau, Igor Corman, presedintele Comisiei politica externa si integrare europeana a Parlamentului moldav, a informat ca cele doua Legislative vor semna un protocol de colaborare la finele lunii martie, cind in Republica Moldova este asteptat premierul polonez Donald Tusk. In aceasta saptamina, Moldova a fost vizitata de delegatii de parlamentari din Romania si Polonia. Presedintele Parlamentului Marian Lupu, Presedinte interimar al Republicii Moldova, a avut, la randul sau, o intrevedere cu delegatia Comisiei Politica Externa a Sejmului Republicii Polone, condusa de Andrzej Halicki, Presedintele Comisiei. Marian Lupu a reafirmat interesul constant al Republicii Moldova pentru extinderea si diversificarea relatiilor bilaterale, precum si valorificarea potentialului de cooperare interparlamentara in contextul consolidarii relatiilor de buna intelegere si parteneriat existente intre Republica Moldova si Polonia. Suntem interesati in consolidarea relatiilor economice cu Polonia, inclusiv a relatiilor comerciale si atragerea investitiilor in Republica Moldova, reiesind din regimurile comerciale preferentiale de care beneficiaza Republica Moldova, fiind la frontiera cu UE si beneficiind de acorduri bilaterale de comert liber cu statele CSI, a subliniat Lupu.