Un consiliu de opt medici din Germania, Canada şi din partea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii o vor examina pe Iulia Timoşenko, a anunţat marţi Iuri Boicenko, purtător de cuvânt al Parchetului, informează, din Kiev.
Decizia de a autoriza specialişti străini pentru consultarea fostului premier ucrainean, care nu permite ca serviciile sanitare ale închisorii să-i examineze starea de sănătate, a fost luată luni, în cadrul unei reuniuni la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor penitenciare, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Sănătăţii.
Doi experţi din partea Germaniei, trei din partea Canadei şi trei din partea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii o vor supune unui examen medical pe Iulia Timoşenko şi, dacă va fi necesar, o vor trata, a spus într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Parchetului, transmite Agerpres. Însăşi Iulia Timoşenko şi-a dat consimţământul, acum o săptămână, pentru ca un grup de medici germani să-i examineze starea de sănătate, după ce mai mulţi experţi germani şi-au oferit serviciile prin intermediul Ambasadei Germaniei la Kiev.
Apropiaţi ai fostului premier denunţă de mai mult timp faptul că Iulia Timoşenko are serioase probleme de sănătate, mai ales în privinţa spatelui, care o împiedică să se mişte. Iulia Timoşenko a fost transferată în luna decembrie la o închisoare din oraşul Harkov, în estul ţării, pentru a ispăşi o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru abuz de putere. Uniunea Europeană a spus clar că relaţiile sale cu Ucraina vor depinde de viitorul Iuliei Timoşenko.

Uniunea Europeană este “la răscruce de drumuri”, a declarat miercuri premierul polonez Donald Tusk, într-un discurs susţinut în plenul Parlamentului European la Strasbourg în care a făcut bilanţul preşedinţiei poloneze semestriale a Uniunii Europene.
Deşi activitatea preşedinţiei poloneze a fost lăudată de majoritatea eurodeputaţilor, Donald Tusk nu s-a declarat foarte optimist. “Deşi suntem mulţumiţi de munca depusă, nu pot spune că Europa este mai unită acum”, a declarat şeful guvernului de la Varşovia, potrivit unui comunicat al PE.
“Pot spune că astăzi ne aflăm la răscruce de drumuri. Trebuie să decidem dacă urmăm calea comunitară sau pe cea a egoismului naţional. Ori luptăm pentru viitorul Europei acum, ori o să plângem după această Europă mâine”, a arătat premierul polonez.
Într-o conferinţă de presă separată, Tusk şi-a exprimat de asemenea speranţa că pactul de stabilitate bugetară pentru consolidarea disciplinei în zona euro, convenit la finalul summitului european de la 8 şi 9 decembrie de liderii din UE, cu excepţia premierului britanic David Cameron, va fi ratificat cât mai repede posibil, transmite Agerpres. Nouă din cele zece ţări care nu au adoptat moneda euro au subcris la acest pact, singura care a refuzat fiind Marea Britanie.
Acest pact ar putea fi semnat în martie sub forma unui tratat interguvernamental. Textul trebuie încă redactat de juriştii instituţiilor europene, a precizat preşedintele UE Herman Van Rompuy, care a dat asigurări că Parlamentul European va fi implicat în această activitate. “Vrem ca ratificarea de către state să aibă loc în cât mai scurt timp posibil”, a spus Tusk în cursul unei scurte conferinţe de presă.
“Nu este cea mai bună procedură, iar acordul guvernamental nu trebuie să fie obiectivul ultim”, a adăugat Tusk, citat de AFP. “UE înseamnă 27 de membri şi Croaţia, nu 27 minus 1 sau 27 minus 10. Nu aşa funcţionează lucrurile”, a atras el atenţia. Tusk a deplâns şi starea Uniunii Europene. “Suntem în această situaţie de panică deoarece tratatele au fost încălcate permanent”, a mai afirmat el.

Integrarea europeana a Republicii Macedonia, amanata de UE

Macedonia nu va sti nici la summitul UE din decembrie 2011 data demararii negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeana, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Tara din Balcani va incerca probabil sa convinga UE sa stabileasca o data pentru demararea negocierilor, blocate de trei ani din cauza veto-ului informal al Greciei in conditiile disputei pe tema numelui Macedoniei, relateaza si cotidianul “Dnevnik”. Acest lucru inseamna ca liderii UE vor stabili un termen-limita pentru demararea negocierilor candva in anii urmatori, a sugerat ministrul suedez de externe, Carl Bildt. In raportul din octombrie, CE a spus ca ca disputa cu Grecia ramane un obstacol major pentru Skopje.

Normele celui de-l treilea pachet energetic al Uniunii Europene, care îi interzic uneia şi aceleiaşi companii să se ocupe şi de livrarea, şi de transportul de gaz şi energie electrică, ar putea fi contestate. Potrivit ministrului energiei din Federaţia Rusă, Serghei Şmatko, Rusia analizează posibilităţile juridice care i-ar permite să eludeze noile norme europene. De altfel, acest lucru va fi greu de realizat, în cazul în care Gazprom nu va face la rândul său concesii serioase şi nu va permite accesul altor furnizori la gazoductele sale, notează presa rusă. ‘Rusia avea încheiat mai demult cu Europa un acord de cooperare, acord ce nu presupunea înrăutăţirea condiţiilor economice de lucru pentru companiile noastre. În ceea ce priveşte cel de-al treilea pachet energetic, acesta a fost adoptat mai târziu’, a subliniat Şmatko. Potrivit ministrului rus, în prezent Moscova caută posibilităţi de aplicare a respectivului acord, însă ‘dacă nu va găsi astfel de posibilităţi, va contesta acordul’.

Al treilea pachet energetic

Cel de-al treilea pachet energetic al UE, adoptat în 2009, include şase documente care prevăd restricţii privind activitatea companiilor integrate în plan vertical în sectorul energetic. Gazprom este de părere că aceste noi norme înrăutăţesc condiţiile pentru desfăşurarea businessului său în calitate de principal furnizor de gaz natural pentru Europa. Din acest motiv, Moscova s-a pronunţat în repetate rânduri împotriva celui de-al treilea pachet energetic, însă Comisia Europeană nu intenţionează deocamdată să facă unele concesii în această problemă, transmite Agerpres. Între timp, Rusia i-a solicitat Franţei să sprijine încheierea unui acord cu UE privind cooperarea în realizarea de proiecte de infrastructură transfrontaliere pentru exportul de gaz natural şi în activitatea comună a sistemelor electro-energetice. Un document în acest sens a fost semnat vineri, 18 noiembrie, de premierii rus şi francez, Vladimir Putin şi Francois Fillon. În acelaşi document este stipulat că Rusia roagă Franţa să acorde sprijin în vederea acordării pentru gazoductul South Stream a statutului de ‘proiect de interes european’. În opinia experţilor, o schimbare a poziţiei ferme pe care UE a adoptat-o în problema aprovizionării cu resurse energetice va fi greu de obţinut.

Aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului a fost aprobată joi de un grup de lucru ad-hoc al acestui organism economic mondial, au informat surse din cadrul OMC. Aderarea, formulată într-un document de 700 de pagini elaborat în 18 ani de negocieri, urmează să fie aprobată de cei 153 de membri ai OMC în cursul unei conferinţe ministeriale în decembrie la Geneva, notează sursa citată. Uniunea Europeană a salutat, joi, evenimentul şi şi-a exprimat speranţa că, la Conferinţa ministerială a OMC din 15-17 decembrie, va avea loc confirmarea politică. “Sînt bucuros că Rusia este acum gata să adere la OMC. Acesta este un pas important pentru dezvoltarea economică a Rusiei şi sistemul comercial multilateral. Sînt, de asemenea, mulţumit de această realizare de astăzi fiindcă Europa a jucat un rol esenţial pentru a garanta că obiectivul său pe termen lung este atins”, a declarat comisarul european pentru comerţ Karel De Gucht, transmite Agerpres. Bruxellesul apreciază pozitiv şi hotărîrea Rusiei şi a Georgiei de a ajunge la o soluţie cu privire la problemele bilaterale sensibile şi salută eforturile guvernului Elveţiei pentru rolul de mediator în această privinţă. ”Aderarea Rusiei la OMC este semnificativă atît din perspectivă bilaterală, cît şi multilaterală. Rusia şi partenerii săi comerciali vor avea de beneficiat de pe urma integrării Rusiei în sistemul global al relaţiilor comerciale bazate pe reglementări. Apartenenţa Rusiei la OMC va fi în mod special importantă pentru Uniunea Europeană, cel mai mare partener comercial al Rusiei. Sîntem convinşi că acest pas va stimula şi mai mult dezvoltarea relaţiilor noastre economice”, mai menţionează comunicatul citat.

Presedintele francez Nicolas Sarkozy, dusman declarat al Turciei

Rapoartele anuale ale Comisiei Europene asupra situatiei din Turcia si perspectivele ei de integrare europeana sunt oneste, dar nu sincere pana la capat. Adevaratele ratiuni ale temporizarii cererii de aderare a Turciei se regasesc mai degraba in declaratii politice vest-europene dacat in documentele elaborate de Bruxelles. Si totusi, raportul in materie al Comisiei Europene este o fisa anuala de temperatura pentru relatiile Bruxelles-Ankara, iar editia din 2011 a documentului este calificata de un commentator de la ziarul “Zaman” ca “echitabila” si “lipsita de surprize”.

In acest an, Bruxellesul apreciaza sporirea controlului civil asupra armatei si intarirea independentei si impartialitatii justitiei, ca si investigatiile asupra incercarii de lovitura de stat de anii trecuti (dosarul Ergenikon), dar se arata preocupat de “lipsa de progrese, uneori chiar regrese, in alte probleme” (“Zaman”). Sunt criticate detentiile prelungite si taraganarea trimiterii in justitie, violenta impotriva femeilor si discriminarea lor sociala si economica, violarea libertatii de expresie si masurile dure fata de presa independenta.

Aprecieri si atitudini previzibile, in acest raport. Dar Ankara trebuie sa reactioneze la ele. Cum? Respingandu-le violent? Sau poate printr-o atitudine cinica fata de Bruxelles? Mai degraba cu calm, recomanda unii comentatori de presa. UE are si asa dificultatile ei, iar Turcia este mult solicitata – si in bine, si in rau – in zone aflate mai in apropierea ei. Oricum, preocuparea Ankarei pentru a raspunde normelor europene serveste si interesele Turciei. Iar Uniunea Europeana are nevoie de conlucrarea cu Turcia, pe fondul “primaverii arabe” in spatiul care se intinde din Africa de Nord pana in zona Golfului. De altfel, Comisia Europeana a recomandat urgentarea negocierilor de aderare europeana a Turciei. Germania da semne pozitive, iar Franta si-ar putea schimba pozitia peste cativa ani, caci presedintele Sarkozy “va disparea probabil de pe radar”, cum se exprima un ziarist turc.

Uniunea Europeana sprijina statele Parteneriatului Estic

Uniunea Europeană va anunţa în această săptămână lansarea negocierilor în vederea încheierii acordurilor de asociere cu Republica Moldova şi Georgia, a declarat ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Celor 27, pentru ediţia poloneză a săptămânalului Newsweek şi preluată de Agerpres.

Cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, care va avea loc joi şi vineri la Varşovia, ‘vom anunţa deschiderea negocierilor, bine pregătite deja, asupra acordurilor de asociere ale Uniunii Europene cu Republica Moldova şi Georgia’, a declarat şeful diplomaţiei poloneze.

‘Aceste state trebuie să înţeleagă că actualul climat nu este favorabil extinderii UE, dar aceasta nu înseamnă că totul a fost oprit şi că acest timp a fost pierdut’, a subliniat Sikorski.

Pe de altă parte, el a confirmat că Varşovia doreşte în continuare finalizarea negocierilor cu Ucraina până la 31 decembrie, în timpul mandatului polonez. ‘Ceea ce ne interesează este încheierea negocierilor privind acordul de asociere cu Ucrainapână la sfârşitul anului’, a declarat Radek Sikorski.

Lansat în mai 2009 la Praga, Parteneriatul Estic îşi propune aducerea mai aproape a celor şase state partenere (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina) de Uniunea Europeană, promovarea stabilităţii, bunei guvernări şi dezvoltării economice în regiune.

UE da inca un semnal de sustinere a Republicii Moldova in drumul integrarii in structurile sale. Comisarul european pentru programare financiara si buget, Janusz Lewandowski a declarat, miercuri, in cadrul unei intalniri cu premierul Vlad Filat in marja Forumului Economic de la Krynica ca UE sustine in continuare Republica Moldova pe calea democratizarii si a implementarii reformelor. La randul sau, Vlad Filat a opinat ca extinderea frontierelor UE spre Est reprezinta o misiune de largire a arealului de prosperitate si securitate pe continentul european. Filat a mai spus ca Republica Moldova conteaza pe suportul UE, inclusiv in contextul noilor prioritati stabilite de bugetul multianual al UE pentru perioada 2014-2020, care acorda o atentie sporita finantarii proiectelor transfrontaliere, inclusiv in domeniile energiei si transporturilor, dar, totodata, consolidarii vecinilor UE, inclusiv celor din Est. Premierul a mentionat dinamica pozitiva a negocierilor pe marginea Acordului de Asociere RM-UE, in cadrul celor sapte runde de negocieri, reusindu-se finalizarea a unei serii importante de capitole.

Reformele continua

Totodata, Vlad Filat a reiterat solicitarea privind lansarea cat mai rapida a negocierilor pe marginea Zonei de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzator (DCFTA). “Adoptarea, pe data de 20 iunie anul curent, de catre Consiliul pentru Afaceri Externe a mandatului Comisiei Europene pentru initierea negocierilor cu Republica Moldova privind DCFTA este un pas important in aceasta directie”, a specificat acesta. De asemenea, Vlad Filat a remarcat evolutiile si dinamica dialogului RM-UE privind aderarea Republicii Moldova la Spatiul Aerian Comun European, scrie Moldpres. Referindu-se la politica bugetara a Republicii Moldova, Filat a mentionat ca a fost elaborat Cadrul bugetar pe termen mediu (2012-2014), document ce va sta la baza elaborarii proiectului bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala si bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale pe anul 2012.

Politicienii germani ameninţă să îşi retragă sprijinul pentru acordul de asociere ce ar consolida legăturile între Uniunea Europeană şi Ucraina, scrie presa germana. Decizia acestora vine în contextul în care îngrijorarea creşte în Occident în legătură cu procesul fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko. Un potenţial acord de cooperare între Ucraina şi Uniunea Europeană este pus la îndoială de polticieni germani îngrijoraţi din cauza arestării fostei lidere a guvernului ucrainean Iulia Timoşenko. Europa ar privi într-un mod foarte critic un eventual eşec al Kievului de a-i asigura un proces constituţional fostului premier, i-a transmis recent secretarul de stat al Biroului Federal de Externe Harald Braun ministrului adjunct de externe ucrainean Serghei Tighipko cu ocazia unei întrevederi la Berlin, transmite Agerpres. Membri ai Bundestag-ului, camera inferioară a legislativului german, şi-au exprimat la rândul lor îndoiala cu privire la disponibilitatea lor de a ratifica ‘acordul de asociere’ UE-Ucraina, ce ar consolida relaţiile dintre UE şi fosta republică sovietică. Preşedintele Comisiei pentru afacerile externe din Bundestag, Ruprecht Polenz, membru al Creştin-Democraţilor conservatori, a făcut apel la sporirea presiunii asupra Ucrainei, adăugînd că trebuie să aştepţi înainte să semnezi un contract final. În acelaşi timp, Gernot Erler, un membru proeminent al Social Democraţilor, a lansat la rîndul său un avertisment dur: “În locurile unde cei care pierd alegerile ajung la închisoare din cauza unor decizii politice, calea europeană a fost în mod clar abandonată”. Aceste comentarii au loc în contextul unei îngrijorări internaţionale crescînde în legătură cu cazul lui Timoşenko, condamnat atît de SUA, cît şi de UE. Inculpată la 24 iunie, ea se confruntă cu acuzaţii de abuz de putere.

Echipa de Intervenţie Rapidă la Frontiere (RABIT) trimisă de Uniunea Europeană la graniţele Greciei pentru a preveni imigraţia ilegală este neputincioasă, în pofida costurilor mari pe care le presupune şi a echipamentelor performante. Echipa a fost trimisă în noiembrie în Grecia, pentru a ajuta la combaterea imigraţiei ilegale pe la graniţa cu Turcia. Ofiţerii din cadrul RABIT nu pot însă întoarce imigranţii din drum şi nici nu-i pot trimite în ţările de origine, se arată într-un raport întocmit de membri ai Comisiei pentru Afaceri Interne a Camerei Comunelor, care au vizitat echipa, relatează The Daily Mail. “Ei nu pot intercepta imigranţii până când nu trec graniţa în Grecia şi nici nu îi pot trimite înapoi”, afirmă raportul. Ofiţerii nu pot opri imigranţii înainte de a trece graniţa deoarece ei acţionează în cadrul UE, transmite Mediafax. Echipa, care face parte din agenţia de frontiere europeană Frontex, nu are puterea nici să trimită imigranţii înapoi în ţările de origine, decât dacă pot dovedi de unde au venit. Dar mulţi imigranţi îşi distrug documentele, astfel că este imposibil de stabilit ţara de origine. Aproximativ o jumătate dintre imigranţii ilegali care încearcă să intre în UE vin pe la graniţa terestră de 200 de kilometri dintre Turcia şi Grecia. Raportul parlamentarilor britanici afirmă că aceasta este principalul punct de trecere pentru imigranţii care încearcă să ajungă în Europa. Potrivit raportului, controlul frontierelor trebuie consolidat în Turcia, înainte ca această ţară să poată adera la UE.