Liderul partidului radical naţionalist ungar Jobbik, Gabor Vona, a cerut organizarea unui referendum asupra ieşirii ţării din Uniunea Europeană, pe care a descris-o ca “nesustenabilă în forma actuală şi cu şanse mari să se dezintegreze”. Într-o conferinţă de presă desfăşurată luni, liderul Jobbik a declarat că este necesară înfiinţarea unui comitet de experţi care să examineze şansele Ungariei în afara UE. Răspunzând propunerii similare prezentate puţin mai devreme de Vona în parlament, premierul Viktor Orban a reafirmat angajamentul guvernului său faţă de apartenenţa Ungariei la UE. Aceasta a fost confirmată, de altfel, printr-un referendum în 2003, a subliniat Orban. În replică, Gabor Vona a declarat că referendumul din 2003 a fost precedat de “o campanie greţoasă pentru a forţa intrarea ţării în UE”. “UE a fost înfiinţată de ţările vestice, ca ideile lor să fie cât mai bine reprezentate. Deşi Europa Centrală şi de Est face momentan parte din această Uniune, ideile de bază nu s-au schimbat şi cu Tratatul de la Lisabona au devenit şi mai puternice, mai sensibile. În acest moment, din această perspectivă, ţările vestice profită de divergenţele din această regiune, a Estului şi Centrului Europei, pentru a-şi promova propriile interese şi a deveni şi mai puternice în sânul UE. Ţările din Centrul şi Estul Europei au prea multe probleme pentru ca una din aceste ţări să le poată susţine în faţa celorlalte state şi, de aceea, Jobbik consideră că aceste ţări trebuie să-şi spună împreună problemele, să aibă un punct de vedere corect”, spunea Vona, in luna martie, la Targu Secuiesc.

UE, viitor tragic

“Primul pas ar fi ca aceste state est-europene să discute care le sunt interesele comune. Noi credem că Tratatul de la Lisabona ar putea duce la destrămarea UE, trebuie să fim pregătiţi, să nu cădem singuri în prăpastie. Noi am putea supravieţui, dacă avem o colaborare între statele noastre. Dacă se destramă UE, statele estice n-ar avea şanse singure. E inevitabil să colaborăm”, a declarat Vona. El a spus că Jobbik vede un viitor al UE “tragic”, pentru că ideea unei structuri federale a Uniunii, similară SUA, este inadecvată Europei, care are naţiuni vechi de sute de ani. “Vedem tragic viitorul Uniunii Europene. Considerăm că UE este, de fapt, un fel de State Unite Europene şi, din punctul meu de vedere, nu are viitor real. Jobbik susţine ideea naţională comună, şi nu cea federală, care există în SUA, consideră că acolo funcţionează anumite aspecte ce aici în Europa nu funcţionează, pentru că aici există naţuni şi state vechi de sute de ani. Deşi pare probabil interesant acest lucru spus de vocea preşedintelui Jobbik, dacă Germania şi Franţa şi-au putut rezolva problemele vechi de mai mulţi ani după cel de al doilea război mondial, şi ţările din Centrul şi Estul Europei pot face acest lucru. Înainte să apară aceste ţări la forurile de decizie din UE, considerăm că aceste ţări trebuie să se pună de acord în anumite probleme, iar pe urmă să înfiinţeze o structură, foruri pentru ca, în cazul unei eventuale destrămări a UE, aceste ţări să nu se piardă”, a spus el.

Ungaria îşi va reexamina sprijinul faţă de candidatura Serbiei la Uniunea Europeană după adoptarea de către Belgrad a unei legi privind restituirea bunurilor care, potrivit Budapestei, este discriminatoare faţă de comunitatea maghiară din Voivodina. ‘Suntem printre cei mai angajaţi faţă de integrarea europeană a Serbiei, dar aderarea nu este realistă când există legi care se referă la privarea colectivă de drepturi cetăţeneşti’ – a spus vicepremierul ungar Zsolt Semjen, care a efectuat duminică o vizită la Subotica. El a menţionat că Budapesta va ‘reexamina sprijinul acordat de Ungaria candidaturii Serbiei la UE’, dacă parlamentul sârb nu modifică unele părţi ‘inacceptabile din legea sa privind restituirea, pentru a face posibilă astfel şi despăgubirea comunităţii maghiare’. Parlamentul sârb a adoptat săptămâna trecută o lege privind restituirea bunurilor confiscate de regimul comunist după al doilea război mondial, aceasta fiind una dintre condiţiile apropierii Serbiei de UE, transmite Agerpres, citând agentia maghiara MTI. ‘Ungaria respinge principiul culpabilităţii colective, care este total contrar normelor fundamentale ale Uniunii Europene, drepturilor fundamentale ale omului şi în egală măsură intereselor comunităţii maghiare’, a subliniat Semjen. El şi-a exprimat totodată ‘convingerea’ că Serbia va revizui textul legii în cauză şi că Budapesta nu va fi nevoită să-şi reconsidere poziţia privind candidatura vecinei sale la UE. În Vojvodina, provincie din nordul Serbiei, trăieşte o minoritate maghiară de peste 350.000 de oameni.

Parlamentul de la Budapesta a votat luni seara sridicarea imunitatii fostului premier Ferenc Gyurcsany, pe fondul suspiciunilor de abuz in serviciu. Decizia a fost aprobata cu 306 voturi pentru si 56 impotriva, numai Partidul Socialist Ungar, al lui Gyurcsany, opunandu-se, relateaza DPA, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Intr-un discurs rostit in legislativ inainte de vot, fostul premier a criticat “sistemul autocrat” al premierului Viktor Orban, pe care il acuza ca se afla in spatele campaniei de distrugere a sa. Procurorii vor sa il puna sub acuzare pe Gyurcsany, care a condus guvernul ungar in perioada 2004-2009, de abuz in serviciu in legatura cu un acord de schimb de terenuri, din 2008, pentru un proiect de investitii pentru un cazinou. Fostul premier a afirmat, in timpul discursului sau de 10 minute in Parlament, ca procurorul sef Peter Polt lucreaza la ordinele actualului sef al guvernului. “Nu a mai existat un proces spectacol in Ungaria in ultimii 50 de ani”, a subliniat Gyurcsany, amintind de perioada comunista. Fostul premier, care a demisionat in 2009, pe fondul accentuarii crizei economice, a afirmat in repetate randuri, in alocutiuni sau pe blog, ca este victima unei urmariri motivate politic. insa guvernul a respins acuzatiile. “Creaza teorii ale conspiratiei si incearca sa se prezinte drept un martir cu orice pret, daca este, intr-adevar, nevinovat, nu are de ce sa se teama”, a anuntat partidul lui Orban, Fidesz, intr-un comunicat dat publicitatii in 2 septembrie.

Romania, atacata furibund de mass-media de la Moscova

Cotidianul rusesc „Nezavisimaia Gazeta”, preluata de mass-media internationala, considera că un proiect de lege depus spre dezbatere in Rada Suprema din Ucraina, si care prevede că limbile minorităţilor naţionale vor funcţiona la nivelul celei de stat la nivel regional, ameninta integritatea teritoriala a Ucrainei. Doi deputaţi ai Partidului regiunilor (aflat la guvernare în Ucraina), Vadim Kolesnicenkokov şi Serghei Kivalov, au depus spre dezbatere în Rada Supremă din Ucraina un proiect de lege conform căruia limbile minorităţilor naţionale vor funcţiona la nivelul celei de stat. Ţinând cont de faptul că „regionalii” controlează parlamentul, este de aşteptat ca proiectul să devină lege. Noul proiect ar putea duce însă la crearea unor autonomii română şi maghiară în Ucraina de Vest, titrează Nezavisimaia gazeta, făcând referire la o declaraţie a lui Viktor Nebojenko, directorul „Barometrului Ucrainei”.
Deputaţii propune măsuri de perfecţionare a legislaţiei linvistice, iar în calitate de limbi de circulaţie regională sunt nominalizate rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătara din Krimeea, moldoveneasca, germana, greacă, poloneza, roma, româna, slovaca şi maghiară etc. Potrivit proiectului limbile respective vor fi folosite în organele puterii de stat de la toate nivelurile, în sfera serviciilor administrative, cu excepţia forţelor militare.

România, acuzata că stimulează separatismul

Documentul propune introducerea în paşaport, în diplomele de studii, biletul militar, în cartea de muncă, certificatul de căsătorie şi în alte acte date în limbile de stat şi ale minorităţilor la alegere. „În ultimii ani, în Ucraina de Vest tendinţele separatiste prind tot mai multă forţă. La acest lucru contribuie ţările vecine, Ungaria şi România. Budapesta împarte paşapoarte ungurilor care traiesc în Transcarpatia, Bucureştiul celor din regiunea Cernăuţi. Iar asta este o problemă. Şi ea va cunoaşte o puternică dezvoltare, dacă va fi adoptată noua lege a limbii. În acest caz, ar putea apare două structuri teritoriale autonome. O perspectivă pe care autorii proiectului nu au luat-o în calcul. Scopul lor a vizat exclusiv regiunile estice – să împiedice formarea acolo a unui nou partid prorus, de orientare centru stânga. Acest proces se derulează deja, iar dacă partidul va fi creat, iar regiunile estice îşi trimit deja emisarii la Moscova dupa ajutor, acest lucru va lovi în Partidul regiunilor. Prin urmare, regionalii şi-au amintit de promisiunea lor electorală: de a face rusa a doua limbă de stat. Dar ceea ce fac deputaţii Kolesnikov şi Kivalov va conduce nu la stabilizarea situaţiei din Ucraina de Est, ci la separatism în Vest”, a comentat pentru Nezavisimaia Gazeta, şeful serviciului de sondare a opiniei publice, Barometrul Ucrainei, Viktor Nebojenko.

Avertismente fanteziste

În acelaşi timp expertul Olexandr Ruzevici, cunoscut pentru pozitiile sale romanofobe, susţine într-un comentariu pentru Ukrainska Pravda că autorii proiectului sunt nişte ucrainofobi şi că la elaborarea acestui document antiucrainesc şi-au adus contribuţie şi conducătorii minorităţilor română şi maghiară din Ucraina. Expertul prognozează că adoăptarea unei astfel de lege ar putea duce la extinderea tendinţelor separatiste şi chiar la federalizarea Ucrainei. „Documentul pune în pericol chiar integritatea teritorială a ţării”, mai afirmă Olexandr Ruzevici.

Croaţia a importat miercuri primele cantităţi de gaze naturale printr-un nou gazoduct care face legătura între Croaţia şi Ungaria, a anunţat operatorul croat pentru transportul gazelor naturale, Plinacro. “Este vorba de un moment istoric pentru viitorul energetic al ţării noastre, deoarece după ce am importat gaze naturale timp de 33 de ani printr-o singură legătură, cu Slovenia, avem o nouă cale de aprovizionare a pieţei”, a subliniat Plinacro, transmite Moldpres. În plus, noul gazoduct va permite la rîndul său Croaţiei să şi exporte gaze naturale spre Europa Centrală. Unul din proiectele strategice ale Croaţiei este construirea unui terminal de gaz natural lichefiat în apropiere de oraşul Krk. Noul gazoduct are o lungime de aproximativ 290 de kilometri, dintre care 80 de km pe teritoriul Croaţiei şi 210 km pe teritoriul Ungariei, şi face legătura între oraşele Slobodnica şi Varosfold. Aprobat în 2009, proiectul a costat 395 milioane de euro, dintre care 75 milioane de euro din partea Croaţiei. Gazoductul are o capacitate de 6,5 miliarde de meri cubi pe an, adică dublu faţă de consumul mediu anual al Croaţiei în ultimii ani.

Sandor Laborc, un alt fost director al serviciilor secrete civile (NBH) din Ungaria dar si al Comitetului pentru informatii al NATO se afla in mijlocul unui mega-scandal de spionaj cu accente rusesti. Laborc a fost interogat de politie si arestat sambata, a declarat duminica avocatul acestuia, citat de MTI. In urma cu cateva zile, procurori militari ungari analizau daca sa-l acuze de tradare pe Lajos Galambos, un fost director al serviciilor secrete civile (NBH), numit in functie de Guvernul socialist condus de Peter Medgyessy. Laborc a fost directorul biroului in perioada in care Gyorgy Szilvasy era ministru pentru serviciile secrete civile. Szilvasy a fost arestat vineri, dupa ce i-a fost perchezitionat domiciliul. Deocamdata nu au fost dezvaluite informatii despre arestarea lui Laborc, dar potrivit postului de televiziune HirTV aceasta are legatura cu dosarul in care sunt implicati Szilvasy si predecesorul lui Laborc la conducerea NBH, Lajos Galambos. Galambos a fost plasat in arest la domiciliu vineri, sub acuzatia de spionaj.

Politie politica la comanda

Fostul premier ungar Ferenc Gyurcsany a declarat sambata pe Facebook ca a vorbit cu familia lui Szilvasy si ca acesta este suspectat de spionaj. Szilvasy a fost ministru fara portofoliu pentru serviciile de securitate civila din iulie 2007 pana in aprilie 2009. Gyurcsany l-a numit pe Laborc director al NBH la propunerea lui Szilvasy, in decembrie 2007. Laborc a demisionat la 20 iulie 2009, in legatura cu dosarul UD Zrt. Cazul UD dateaza din septembrie 2008, cand a fost deschisa o ancheta pentru spionarea politicienilor impotriva companiei, al carei personal este format in principal din fosti politisti si ofiteri ai serviciilor de securitate. In plus, pe computerele NBH au fost gasite programe spyware, iar politia suspcteaza ca acestea au fost instalate pentru a descoperi daca serviciile de securitate ii monitorizeaza activitatea. Biroul National de Investigatii (NBI) a lansat o ancheta pentru acces neautorizat la informatii private, incalcarea secretului de stat si acces fortat in sistemul de computere al statului.

Scolit la KGB

Laborc a fost criticat dur de opozitie pe baza faptului ca a fost instruit la Academia Dzerzhinsky a KGB timp de sase ani, in anii ’80, cand Ungaria facea parte din blocul socialist. In timpul investigatiei, NBI a descoperit dovezi care sustin acuzatia de abuz de produse si servicii militare, abuz in serviciu si de date personale, intre alte acuzatii. Numirea lui Sandor Laborc in functia de sef al Comitetului pentru informatii al NATO a starnit in 2008 controverse, avand in vedere ca acesta s-a pregatit in perioada 1983-1989, la academia KGB de la Moscova. Laborc, in varsta de 49 de ani, sef al “Oficiului ungar pentru siguranta nationala” (NBH), a primit functia in NATO la scurta vreme dupa ce a fost desemnat de premierul ungar Ferenc Gyurcsany pentru sefia NBH.

Mana Rusiei

Initial, Comisia pentru siguranta nationala a parlamentului de la Budapesta i-a respins lui Laborc candidatura pentru NBH, unul dintre motive fiind ca acesta a urmat, in perioada comunismului, cursurile Universitatii Feliks Dzerjinski din Moscova (academia KGB). Mai mult, opozitia ungara a comentat ca numirea lui Laborc in functia de sef al NBH reprezinta o dovada clara a influentei pe care o exercita Rusia asupra guvernului socialist condus de Ferenc Gyurcsany. In ciuda acestor aspecte, Gyurcsany si Szilvasy, ministrul responsabil de serviciile secrete, l-au desemnat pe Laborc la sefia serviciilor secrete ungare. Spre deosebire de alte state care s-au alaturat Uniunii Europene si NATO, Ungaria nu a interzis fostilor comunisti sa detina functii publice si nici nu a decis lustrarea fostilor membri ai serviciilor de securitate.

Prim-ministrul Vlad Filat a avut joi, la Bratislava, o întrevedere cu Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei. În cadrul întrevederii au fost abordate subiecte ce ţin de colaborarea bilaterală, posibilităţile de dezvoltare a acesteia în continuare, cursul de integrare europeană a Republicii Moldova, Summit-ul Parteneriatului Estic din luna septembrie etc. Prim-ministrul Vlad Filat a mulţumit omologului său pentru susţinerea constantă pe care Ungaria o acordă Republicii Moldova, referindu-se în special la negocierile pe marginea liberalizării vizelor, Acordului de Comerţ Liber, Aprofundat şi Cuprinzător dintre RM şi UE, dar şi la includerea Moldovei în Strategia Dunăreană. Vlad Filat a spus că includerea în această Strategie a consolidat statutul ţării noastre de partener de încredere şi şi-a exprimat speranţa că aceasta va permite atragerea de fonduri adiţionale de la UE. Premierul Republicii Moldova a solicitat susţinerea Ungariei în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic, care urmează să aibă loc în luna septembrie a anului curent, precizînd că Moldova îşi doreşte să obţină o perspectivă clară în cea ce ţine de integrarea europeană. În context, Vlad Filat a spus că Moldova îşi doreşte să fie tratată după merit, pledînd pentru aplicarea principiului “more for more”. Vlad Filat l-a chemat pe Viktor Orban să susţină în continuare Republica Moldova şi să menţină acest subiect pe agenda discuţiilor sale cu factorii de decizie din cadrul UE. De asemenea, Vlad Filat a menţionat importanţa susţinerii de către Ungaria în continuare a Moldovei în negocierile privind liberalizarea regimului de vize şi Acordul de Comerţ Liber, Aprofundat şi Cuprinzător. Viktor Orban a spus că ţara sa este determinată să acorde sprijin Republicii Moldova în realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus, în special pe calea integrării europene. Premierul ungar a menţionat că, chiar dacă situaţia economico-financiară din UE nu este una uşoară şi priorităţile în discuţii sînt altele decît o eventuală extindere, Ungaria şi Polonia vor continua să pledeze cauza Republicii Moldova şi vor susţine ideea acordării unei perspective de integrare europeană a Moldovei. Viktor Orban a mai spus că Moldova va beneficia de susţinerea Ungariei în procesul de pregătire a experţilor moldoveni, antrenaţi în procesul de negociere a Acordului de Asociere RM-UE. De asemenea, Ungaria va susţine ţara noastră în negocierile pe marginea liberalizării regimului de vize şi în ceea ce ţine de Acordul de Comerţ Liber, Aprofundat şi Cuprinzător dintre RM şi UE.

Ambasadorul Republicii Ungare la Bucureşti, Oszkár Füzes, a fost invitat joi la sediul Ministerului Afacerilor Externe, partea română exprimandu-si dezacordul faţă de declaraţiile publice din 15 iunie 2011 ale autorităţilor ungare referitoare la proiectul reorganizării administrative a României. Partea română a apreciat ca neuzual şi nepotrivit demersul public al părţii ungare în condiţiile în care reorganizarea teritorială a Romaniei este o chestiune strict de politică internă, iar dezbaterea publică pe marginea acestui proces a fost lansată de puţin timp. Proiectul de reorganizare administrativă a României ar fi o schimbare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice, a afirmat vicepremierul ungar Zsolt Semjen. Proiectul de reorganizare administrativă reprezintă o ameninţare la adresa etnicilor maghiari din ţinutul secuiesc şi Transilvania, a declarat Semjen, potrivit agenţiei ungare MTI, preluată de Mediafax. Vicepremierul ungar a subliniat că au mai existat planuri de acest fel şi că este greu de spus cât de serioase erau în contextul politic “furtunos”.”Este o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari ca regiunea istorică a ţinutului secuiesc şi judeţele populate de etnici maghiari să rămână unite. România şi-a asumat angajamente internaţionale să nu schimbe forţat harta etnică”, subliniază Semjen. Potrivit vicepremierului ungar, planul reaminteşte de măsurile antimaghiare din vreamea regimului Ceauşescu, când regiunea autonomă Mureş a fost desfiinţată. Poziţia Ungariei este că, indiferent dacă vor fi operate aceste modificări, “realitatea” ţinutului secuiesc trebuie respectată, adaugă vicepremierul ungar. Conform lui Semjen, dacă planul PDL de fuzionare a actualelor judeţe va fi implementat, proporţia etnicilor maghiari în noile unităţi administrative ar scădea dramatic.

Emil Boc reactioneaza

Drepturile minorităţilor rămân intacte indiferent de organizarea administrativ teritorială a ţării, atât prin legislaţia actuală privind etniile, cât şi prin noul statut al minorităţilor, a declarat, joi, la postul B1TV, premierul Emil Boc. “Acum avem în parlament Legea minorităţilor naţionale, o lege importantă, pe care PDL o susţine, o lege care trebuie să respecte spiritul european şi care trebui să confirme drepturile specifice unei minorităţi naţionale într-un stat european. Se garantează practic drepturile minorităţilor în orice structură administrativă ar putea fi ea. Legea minorităţilor naţionale, care reprezintă o lege-cadru unde sunt regăsite toate drepturile minorităţilor naţionale, le garantează dreptul la propria identitate, la exprimare, la utilizarea limbii în administraţie, tot ce înseamnă protecţia drepturilor culturale, exact cum există în orice stat european, indiferent de organizarea administrativ-teritorială. Pot să spun că şi actuala legislaţie astăzi în vigoare este una dintre cele mai avansate din Europa”, a asigurat Boc. El a apreciat că statutul minorităţilor are toate şansele să fie adoptat până la finalul lunii iunie. “După cum au început discuţiile (în parlament – n.r.) şi s-a avansat până pe la articolul 19, eu cred că sunt toate şansele să se adopte până la sfârşitul lunii iunie”, a spus şeful Guvernului.

Formul Civic al Românilor din Covasna, Harghita si Mures anunta manifestări publice de amploare

Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) respinge orice variantă de reîmpărţire administrativ-teritorială a României care să contureze înfiinţarea “enclavei etnice autonome ţinutul secuiesc”, avertizând că se va opune unui astfel de proiect prin toate mijloacele legale, inclusiv prin organizarea de manifestări publice de amploare. Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) respinge orice variantă de reîmpărţire administrativ – teritorială a României care să contureze înfiinţarea unei enclave etnice autonome sub forma aşa-zisului ‘ţinut secuiesc’. FCRCHM respinge, de asemenea, proiectul de reorganizare a regiunilor de dezvoltare iniţiat de către UDMR care reconstituie virtual graniţele stabilite prin Diktatul de la Viena din 1940 şi solicită Camerei Deputaţilor respingerea acestuia în cel mai scurt timp. FCRCHM atrage atenţia că aplicarea unor principii moderne ale administraţiei publice, precum descentralizarea şi autonomia locală, au fost si sunt utilizate cu rea-credinţă de autorităţile locale conduse de UDMR, în scopul epurării etnice a românilor din Arcul Intracarpatic. În aceste condiţii, formarea unui judeţ care să înglobeze actualele judeţe Covasna, Harghita şi Mureş, după modelul stalinist al Regiunii Autonome Maghiare, va adânci discriminarea românilor din acest areal şi va constitui o etapă majoră în realizarea proiectului hungarist de instituţionalizare a ‘ţării secuilor’ şi de scoaterea a acestuia de sub autoritatea Statului Român. Reorganizarea teritoriului României conform solicitărilor organizaţiilor politice naţionaliste maghiare, dublată de adoptarea Statutului minorităţilor naţionale, prin care urmează să se confere drepturi colective şi autonomie politică acestora, fac parte din strategia de obţinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice în această zonă din inima României. Acest fapt este cu atât mai primejdios pentru Statul Român, cu cât, în perspectivă, locuitorii de etnie maghiară ai enclavei ‘ţinutul secuiesc’ vor devenii în viitorul apropiat cetăţeni ai Ungariei, conform de curând elaboratei legi de acordare a cetăţeniei ungare. FCRCHM condamnă declaraţiile publice iresponsabile şi incitările la nesupunere civică sau violenţă precum cele lansate în ultimul timp de unii importanţi lideri politici maghiari precum şi de formatorii de opinie din mass media de limbă maghiară. FCRCHM îşi exprimă nemulţumirea pentru faptul că discuţiile politice referitoare la judetele Covasna, Harghita si Mures, indiferent de tema dezbaterii, ignoră existenţa, interesele, valorile şi aspiraţiile celor 400.000 de români trăitori în cele trei judeţe. În cazul cedării în faţa presiunilor UDMR şi a luări unor decizii care privesc prezentul şi viitorul cetăţenilor români de naţionalitate română, locuitori ai judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, cu ignorarea intereselor şi voinţei acestora FCRCHM este decis să se opună, folosind toate mijloacele legale, inclusiv organizarea de manifestări publice de amploare.

Pal Schmitt

Presedintele Ungariei, Pal Schmitt, a promulgat, luni, noua Constitutie a tarii adoptata in urma cu o saptamana de Parlamentul de la Budapesta. Pal Schmitt a declarat ca prin promulgarea noii constitutii “s-a nascut o Lege fundamentala care este clara pentru toata lumea si care este in acelasi timp ungara, nationala, moderna si europeana”. Semnarea Constitutiei, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2012, a avut loc la Palatul Sandor, la resedinta prezidentiala, si a fost transmisa in direct de postul public de televiziune ungar si de cateva canale TV private. In opinia premierului Viktor Orban, faptul ca noua Constitutie a fost ratificata intr-o zi de Paste este “un semn al destinului”. “Dreptul la libertate prevazut in Constitutie se bazeaza pe Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest lucru demonstreaza angajamentul nostru nu doar pentru identitatea noastra nationala, ci si pentru valorile democratice europene”, a declarat la randul sau presedintele Pal Schmitt. Pe de alta parte, noua lege fundamentala a fost criticata in ultima perioada de partidele din opozitie si de mai multe organizatii ale societatii civile. Socialistii din opozitie, care nu au participat nici la elaborarea Constitutiei si nici la votul final din parlament, au cerut saptamana trecuta sefului statului ungar sa nu promulge viitoarea Lege fundamentala a tarii, transmite RRA. Acestia au precizat atunci, printr-o scrisoare deschisa, ca aceasta apartine unui singur partid si nu intregii natiuni. Mai mult, si organizatia Amnesty International si-a exprimat unele ingrijorari in legatura cu noua Constitutie. Organizatia internationala considera ca aceasta ar putea aduce atingere normelor internationale privind drepturile omului. In consecinta, Amnesty International a cerut presedintelui Ungariei sa nu o semneze in forma actuala. Opozitia critica faptul ca in textul constitutiei se defineste casatoria ca o uniune conjugala dintre un barbat si o femeie, ceea ce ar exclude posibilitatea legalizarii casatoriilor dintre persoane de acelasi sex, ca viata fatului este protejata din momentul conceptiei, ceea ce ar deschide, chiar daca nu intr-un mod explicit, calea catre o eventuala restrictionare a avorturilor, ca exista mai multe referiri la crestinism si ca se introduce pedeapsa cu inchisoarea pe viata sau ca s-ar putea oferi, pe viitor, drept de vot maghiarilor din alte tari. Unele organizatii au criticat si reducerea limitei de varsta de pensionare la judecatori si procurori, faptul ca atributiile Curtii Constitutionale raman deocamdata limitate in chestiuni legate de buget sau de taxe, ca bugetul anual trebuie adoptat cu avizul unui consiliu pana in 31 martie, in caz contrar, presedintele avand dreptul sa dizolve Parlamentul, sau ca numarul legilor care necesita o majoritate de doua treimi a fost marit considerabil, incluzand si domenii precum taxele, pensiile ori protectia familiei, ceea ce ar reduce astfel posibilitatea de actiune a unui viitor guvern care detine doar o majoritate simpla in Parlament.

Avertismentul Germaniei

Germania avertizeaza Guvernul de la Budapesta ca noua Constitutie a Ungariei, adoptata luni, nu este compatibila cu valorile Uniunii Europene. “Urmarim evolutiile din Ungaria cu mare atentie si cu oarecare preocupare”, a declarat Werner Hoyer, adjunctul ministrului german de Externe. “Legea presei adoptata la inceputul anului evidentiaza o atitudine fata de drepturile fundamentale care este cu greu compatibila cu valorile Uniunii Europene. Preocuparile noastre privind legea presei au sporit odata cu adoptarea noii Constitutii”, adauga Hoyer. Preambulul noii constitutii stipuleaza conceptele de natiune politica si natiune etnica: fac parte din natiunea ungara cetatenii ungari care traiesc in Ungaria dar apartin altor minoritati nonungare, dar si etnicii maghiari din alte tari care nu sunt cetateni ungari. Constitutia prevede pastrarea “unitatii spirituale si intelectuale a natiunii ungare”. Noua Constitutie permite acordarea dreptului de vot etnicilor maghiari din tarile vecine, ceea ce risca sa creeze disensiuni cu tari vecine precum Slovacia si Romania. Recent, Slovacia a anuntat ca va raspunde tentativelor oricarei tari de a pune in aplicare legi care sa aduca atingere legii fundamentale slovace, suveranitatii sau cetatenilor sai, potrivit unui comunicat dat publicitatii de MAE de la Bratislava. Textul a fost publicat la scurta vreme dupa ce legislativul ungar a aprobat nouaa constitutie. Noua lege fundamentala ungara, promovata de partidul de guvernamint Fidesz, a suscitat temeri referitoare la posibile ingerinte ungare in probleme ale etnicilor maghiari care traiesc in strainatate, mai ales in Romania si Slovacia. Vocile care critica acest document denunta substratul nationalist al noii constitutii, scrie presa internationala. Potrivit comunicatului diplomatiei slovace, Bratislava sprijina dreptul suveran al fiecarei tari de a-si stabili propria ordine constitutionala. In acelasi timp insa, Slovacia se asteapta ca Ungaria sa respecte principiile dreptului international si tratatele internationale cind vine vorba de implementarea noii constituiti si punerea in aplicare a legilor. Ministerul slovac a tinut sa sublinieze ca responsabilitatea cu privire la respectarea si protejarea drepturilor minoritatilor etnice revine in primul rind tarii in care se afla respectivele minoritati.

Parlamentul Ungariei

Slovacia va raspunde tentativelor oricarei tari de a pune in aplicare legi care sa aduca atingere legii fundamentale slovace, suveranitatii sau cetatenilor sai, potrivit unui comunicat dat publicitatii de MAE de la Bratislava. Textul a fost publicat la scurta vreme dupa ce legislativul ungar a aprobat o noua constitutie. Noua lege fundamentala ungara, promovata de partidul de guvernamint Fidesz, a suscitat temeri referitoare la posibile ingerinte ungare in probleme ale etnicilor maghiari care traiesc in strainatate, mai ales in Romania si Slovacia. Vocile care critica acest document denunta substratul nationalist al noii constitutii, scrie presa internationala. Potrivit comunicatului diplomatiei slovace, Bratislava sprijina dreptul suveran al fiecarei tari de a-si stabili propria ordine constitutionala. In acelasi timp insa, Slovacia se asteapta ca Ungaria sa respecte principiile dreptului international si tratatele internationale cind vine vorba de implementarea noii constituiti si punerea in aplicare a legilor. Ministerul slovac a tinut sa sublinieze ca responsabilitatea cu privire la respectarea si protejarea drepturilor minoritatilor etnice revine in primul rind tarii in care se afla respectivele minoritati. Se asteapta ca presedintele ungar Pal Schmitt sa-si puna semnatura pe noua constitutie la 25 aprilie, noua lege fundamentala ungara urmind sa intre in vigoare incepind cu 1 ianuarie 2012.

Constituie controversata

Parlamentul ungar a adoptat luni dupa-amiaza o noua Constitutie ultraconservatoare, cu 262 de voturi pentru, 44 impotriva si o abtinere, potrivit rezultatului oficial al votului. Noua Constitutie are la baza un proiect ultraconservator al premierului Viktor Orban, cu referiri la Dumnezeu si la familia traditionala, calificat drept “puci” constitutional de opozitie. In preambulul sau, plin de formule care tin de un patos istoric, crestin si nationalist, noua Constitutie promite sa ocroteasca “unitatea spirituala si intelectuala” a natiunii maghiare, “rupta in mai multe parti in timpul furtunilor istoriei”. Oponentii sai considera ca aceasta Constitutie incalca libertatile fundamentale si constituie in special un mijloc pentru ca premierul sa consolideze puterea sa si a partidului sau. Mai putina protectie a drepturilor fundamentale si mai putina competitie democratica – e viitoarea imagine a Ungariei, in viziunea a mai multor organizatii neguvernamentale. Puterea din Ungaria, care are impreuna cu aliatii sai o majoritate de doua treimi, insista ca documentul completeaza procesul democratic inceput dupa 1989. Reprezentantii societatii civile, care au organizat de altfel in ultimele zile mai multe proteste, afirma ca aceasta Constitutie slabeste, de fapt, parghiile de aplicare a principiilor democratice. Potrivit unei analize comune facute publice de Comitetul Helsinki din Ungaria, de Institutul pentru Politici Publice “Eötvös Karoly” si de Uniunea Ungara pentru Libertati Civile, textul legii fundamentale a fost elaborat de o singura formatiune politica, iar constitutia submineaza competitia democratica si face mai dificila schimbarea politica, transmite RRA. Analiza sustine ca noua constitutie slabeste sistemul de control si echilibru si reduce nivelul de protectie a drepturilor fundamentale prin limitarea atributiilor Curtii Constitutionale. Cele trei organizatii arata ca ritmul in care s-a desfasurat procesul de elaborare a facut imposibila o dezbatere in detaliu pe marginea proiectului, in conditiile in care de la depunerea acestuia in parlament si pana la votul final a trecut doar in jur de o luna. La acest proces au participat doar formatiunile aflate la guvernare, iar noua Constitutie nu poate deveni in astfel de conditii un document al comunitatii politice, considerat ca fiind al sau de catre fiecare persoana, ceea ce ar insemna de la inceput o lipsa de legitimitate. In analiza se mai arata ca introducerea in sfera legilor care necesita o majoritate de doua treimi pentru adoptarea mai multor acte normative, cum ar fi cele privind patrimoniul, protectia familiei, taxele sau sistemul de pensii, vor ingradi pe viitor capacitatea de actiune a unui guvern care va detine doar o majoritate simpla in parlament. De asemenea, cele trei organizatii publice sustin ca sunt introduse prevederi care permit condamnarea la inchisoare pe viata fara posibilitate de eliberare, ca sunt mentinute limitarile in ceea ce priveste atributiile Curtii Constitutionale in chestiuni legate de buget sau taxe si ca varsta de pensionare a magistratilor din instante a fost redusa. Alte prevederi ale noii Constitutii fac referire la faptul ca adoptarea bugetului va fi conditionata de aprobarea unui consiliu bugetar ai carui membri sunt desemnati de autoritatile statului, iar in lipsa unui buget anual adoptat pana in data de 31 martie, presedintele tarii poate dizolva parlamentul.