Comisarul European Stefan Fule spera in democratizarea Ucrainei

Comisarul european pentru extindere și politică de vecinãtate, Stefan Fule, a declarat cã Uniunea Europeanã nu intenționeazã sã renunțe la semnarea Acordului de asociere cu Ucraina, din cauza ultimelor evenimente legate de fostul prim-ministru Iulia Timosenko, însã Kievul trebuie sã întreprindã o serie de acțiuni pentru instaurarea democrației. El a pus că abandonarea procesulului de asociere ar însemna o trãdare a cetãțenilor și a principiilor Parteneriatului Estic.
Cu toate acestea, comisarul a subliniat cã Uniunea Europeană sperã ca Ucraina sã rezolve problema proceselor motivate politic. Dupã cinci ani de negocieri, Ucraina și Bruxelles-ul au parafat, la sfârșitul lunii martie, Acordul bilateral de asociere, care prevede și crearea zonei de liber schimb, pãrțile anunțând atunci cã intenționeazã sã întreprindã în continuare mãsuri tehnice în vederea pregãtirii Acordului pentru semnare.

Justitie selectiva

Anterior, ambasadorul britanic la Kiev, Leigh Turner, a declarat că este puţin probabil ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană să fie semnat atât timp, cât liderii opoziţiei ucrainene se află în detenţie. „Am văzut un număr de lideri ai opoziţiei în cazul cărora a fost aplicată o justiţie selectivă. Aceste procese nu respectă standardele democraţiei şi statul de drept. Atât timp cât aceşti lideri ai opoziţiei nu sunt puşi în libertate şi nu pot să participe la viaţa politică a ţării, este foarte puţin probabil ca Acordul de asociere dintre UE şi Ucraina să fie semnat”, a subliniat Turner, citat de Podrobnosti.
Ambasadorul a  mai remarcat că Marea Britanie şi ţările membre ale UE sunt foarte preocupate de integrarea europeană a Ucrainei. „Liderii europeni se implică astfel încât Ucraina să-şi continue parcursul european. Sprijinim integrarea europeană a Ucrainei, deoarece credem că aceasta este cea mai buna cale, atât pentru Ucraina, cât şi pentru UE”, a afirmat Leigh Turner.

Probleme politice

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă şi de Securitate, Catherine Ashton, a declarat la începutul săptămânii că Bruxellesul doreşte să semneze Acordul de asociere cu Ucraina, însă Kievul trebuie să-şi rezolve problemele legate de procesele motivate politic intentate liderilor opoziţiei ucrainene.
Potrivit agenţiei Interfax-Ucraina, Ashton a făcut această declaraţie în cadrul unei conferinţe desfăşurate în urma reuniunii miniştrilor europeni ai afacerilor externe. „Ne-am dori sa semnăm Acordul de asociere, dar Ucraina trebuie să demonstreze că trăieşte cu adevărat în acest spirit de asociere politică. Aşteptăm ca Ucraina să-şi rezolve problemele legate de procesele motivate politic şi de aplicarea selectivă a legii, precum şi să asigure independenţa justiţiei, care vizează cazul fostului premier Iulia Timoşenko, dar şi al altor lideri politici”, a explicat șefa diplomației europene. Ashton a mai subliniat că Bruxelles intenţionează să monitorizeze foarte atent alegerile parlamentare care vor avea loc în luna octombrie 2012 în Ucraina.

Liderul ucrainean Viktor Yanukovici vrea liniste in anul electoral 2012

Ucraina speră să rezolve într-un timp cât mai scurt problema gazelor naturale cu Rusia, a declarat, pe 14 mai, la Doneţk, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, citat de mass-media regionala. Potrivit declaraţiilor sale, în ultima perioadă, în afară de problema gazelor între Kiev şi Moscova nu au existat alte neînţelegeri. „Vom căuta şi vom găsi metodele necesare pentru a ajunge la un compromis în această chestiune„, a spus încrezător Ianukovici.
Săptămâna trecută, compania ucraineană „Naftohaz Ukrainî” anunţa că a redus importurile de gaz rusesc cu 59%, respectiv cu 12 miliarde de metri cubi de gaze, din cauză că preţul pentru gazele ruseşti este dezavantajos pentru Ucraina. Kievul susţine că preţul gazelor ruseşti livrate de Gazprom este mai mare decât pentru restul statelor din Europa. La sfârşitul anului 2011, ministrul ucrainean al Energiei, Iurii Boiko, a avertizat Rusia că Ucraina intenţionează să reducă importurile de gaze ruseşti cu până la 27 de miliarde de metri cubi de gaze. Cu toate acestea, preşedintele concernului rus „Gazprom”, Aleksei Miller, a menţionat că Ucraina va fi nevoită să plătească pentru tot gazul contractat pe 2012, chiar dacă nu va folosi tot combustibilul.
Ucraina solicită Rusiei, de aproape doi ani de zile, revizuirea contractelor în domeniul gazelor naturale, pe motiv că preţul acestora este „total dezavantajos” pentru partea ucraineană, însă Moscova refuză de fiecare dată să ajungă la un compromis în această problemă.

Ministrul german de Externe consideră că Europa ar trebui să îi ofere o perspectivă de aderare Turciei şi că progresele în acest sens “ar trebui să depindă de meritele Ankarei şi nu de considerente interne” din statele membre.
Procesul de aderare al Turciei la Uniunea Europeană ar putea beneficia de pe urma alegerilor din Europa, mai ales din Franţa, a apreciat marţi la Istanbul ministrul german de externe Guido Westerwelle. “Relaţiile dintre europeni şi turci şi negocierile de aderare trebuie redinamizate. De prea multă vreme nu a mai fost deschis nici măcar un singur capitol de negocieri”, a declarat Westerwelle cu ocazia unui discurs rostit la Universitatea Sabanci din Istanbul. “Sunt optimist în legătură cu faptul că alegerile recente din Europa vor consolida acest principiu”, a spus Westerwelle, într-o aluzie la alegerile prezidenţialele franceze în urma cărora socialistul Francois Hollande l-a înlocuit la Elysee pe Nicolas Sarkozy, un opozant declarat al unei intrări a Turciei musulmane în UE.
Ministrul liberal este numărul doi în cadrul guvernului condus de cancelarul Angela Merkel, la rândul său opusă unei integrări a Ankarei în UE. Negocierile de aderare ale Turciei, deschise în 2005, sunt îngheţate din cauza, mai ales, a impasului cipriot. Ankara refuză să îşi aplice uniunea vamală în partea cipriotă-greacă a insulei divizate, care este membră a UE, pe care ea nu o recunoaşte. În replică, UE a îngheţat o serie de capitole de negociere.
Guido Westerwelle a făcut din nou apel la Turcia să aplice “Protocolul de la Ankara” pentru a surmonta impasul cipriot şi a continua să avanseze pe calea reformelor democratice. Guido Westerwelle a ajuns luni, în Turcia, pentru o vizită de lucru şi s-a întâlnit la Ankara cu omologul său turc Ahmet Davutoglu.

Cel mai recent sondaj de opinie din Republica Moldova arata ca PCRM-ul se mentine castigator in cazul in care duminica ar avea loc alegeri la Chisinau. Astfel, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova conduce in topul preferintelor alegatorilor si ar acumula 28% din voturile alegatorilor, fiind urmat de Partidul Liberal Democrat cu 19%, Partidul Liberal – 13%, Partidul Democrat din Moldova – 8% (deciși + indeciși), potrivit Unimedia.md. Datele reies din cifrele indicate de Barometrul de Opinie Publica, dat publicitatii astazi, 15 mai, de catre Institutul de Politici Publice. Se poate observa astfel o inversare a pozitiilor intre PL si PDM. Exprimate in mandate de deputat, PCRM ar avea 37 de mandate, PLDM – 27, PL – 21, PD – 16. Asta inseamna ca AIE cumuleaza in total 64 mandate, in timp ce PCRM – 37. Situatia permite AIE sa aleaga singura președintele. in cazul persoanelor decise cu cine vor vota, optiunile arata in felul urmator: PCRM – 39%, PLDM – 26%, PL – 18%, PD – 12% (Mandate: PCRM – 41, PLDM – 28, PL – 19, PD – 13; 72% din totalul voturilor exprimate). In prezent PCRM are 39 deputati in Parlament (-3 dupa plecarea grupului Dodon), PLDM – 31, PD – 15, PL – 12. Sondajul a fost efectuat in perioada 10 aprilie – 10 mai 2012. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1055 de persoane și are o marja de eroare de +/-3%.

Republica Moldova este laudata in anumite sectoare din sfera economica, dar și foarte criticata in ceea ce priveste lupta impotriva coruptie, transparenta si implementarea aquis-ului comunitar se arata in cel mai recent raport emis de Comisia Europeana. Republica Moldova a inregistrat progrese limitate in 2011 in lupta impotriva coruptiei si trebuie sa accelereze eforturile pentru implementarea strategiilor de reforma in justitie, noteaza documentul emis de Comisia Europeana. Negocierile privind viitorul Acord de Asociere UE-Republica Moldova au continuat intr-un ritm bun, iar UE a fost de acord in decembrie sa lanseze negocierile pentru stabilirea unei Zone de liber schimb aprofundat si comprehensiv ca parte a negocierilor privind Acordul de asociere, se arata in raportul facut public marti de Comisia Europeana, in cadrul evaluarii Politicii de Vecinatate a UE.

Recomandari europene

In ciuda unor intarzieri in adoptarea unor legi importante si a unui numar considerabil de probleme in procesul de implementare, Republica Moldova a inregistrat progrese importante in aproape toate zonele Planului de actiune, considera Comisia Europeana, care transmite Chisinaului si o serie de recomandari pentru 2012. Comisia Europeana invita Republica Moldova sa accelereze eforturile pentru implementarea strategiilor de reforma in justitie si in domeniul aplicarii legii, cu o atentie speciala pentru protejarea drepturilor omului si nevoia urgenta de diminuare a coruptiei. in plus, Chisinaul trebuie sa finalizeze anchetele si actiunile judiciare in legatura cu evenimentele din aprilie 2009. Bruxellesul invita de asemenea Republica Moldova sa se angajeze pro-activ intr-un dialog pragmatic cu Tiraspolul in vederea stabilirii de mecanisme de construire a increderii si a realizarii de progrese tangibile spre o rezolvare comprehensiva a conflictului transnistrean.

Nevoie de transparenta decizionala

Chisinaul trebuie de asemenea sa intensifice reforma in administratia publica, concentrandu-se inclusiv pe aplicarea legilor privind transparenta si accesul la informatii. CE invita de asemenea autoritatile moldovene sa accelereze procesul de privatizare, in special in ceea ce priveste marile companii de stat din telecomunicatii, transport, energie si sectoarele financiare. Republica Moldova trebuie de asemenea sa continue reformele pe termen lung incepute in domeniile asistentei sociale, sanatatii si educatiei, sa faciliteze dialogul social, sa intareasca monitorizarea si aplicarea standardelor in munca si sa intensifice armonizarea cu standardele Organizatiei Internationale a Muncii. Raportul cere de asemenea reforme in adaptarea la aquis-ul UE in comert si zonele legate de comert, pe baza recomandarilor identificate in pregatirile pentru stabilirea unei Zone de liber schimb aprofundat si comprehensiv. Chisinaul este totodata invitat sa continue reforma in sectorul energetic, inclusiv prin intarirea Agentiei pentru eficienta energetica si implementarea strategiei privind eficienta energetica. Autoritatile moldoneve trebuie de asemenea sa intareasca legislatia privind concurenta si ajutoarele de stat, sa finalizeze ultimii pasi ai primei faze a Planului de Actiune UE-R.Moldova privind liberalizarea regimului de vize si sa intensifice reforma in sectorul aviatiei.

Progrese politico-economice

in domeniul dialogului si reformei politice, R. Moldova a continuat sa inregistreze progrese pe calea conformarii la principiile democratice si statul de drept, se mai arata in raport, care atrage insa atentia ca in 2011 criza politica din jurul alegerii unui nou presedinte a continuat si a amenintat sustenabilitatea procesului de reforma. in plus, mai arata CE, practica judiciara nu a tinut pasul cu recentele imbunatatiri legislative, deciziile instantelor continuand sa faca mai degraba referire la Codul Civil decat la noua legislatie privind libertatea de exprimare. in lupta impotriva coruptiei nu au fost observate decat progrese limitate, in ciuda adoptarii Strategiei Nationale de Securitate si a strategiei nationale anticoruptie in luna iulie, subliniaza Bruxellesul. in 2011, economia R. Moldova a cunoscut o recuperare rapida – cresterea PIB fiind 6,4% -, iar stabilitatea macroeconomica a fost mentinuta. Economia a fost sprijinita de o intelegere cu Fondul Monetar International si de asistenta exceptionala din partea donatorilor, inclusiv un grant de asistenta macrofinanciara din partea UE in valoare de 90 de milioane de euro.

Somaj scazut si comert crescut cu UE

Rata medie a inflatiei in 2011 a fost de 7,6%, comparativ cu 7,4% in 2010. Procesul de consolidare fiscala a continuat in 2011, deficitul bugetar fiind de 2,4% din PIB, se mai specifica in raport. Rata somajului in 2011 a scazut la 6,6%, de la 7,4% in 2010, datorita crearii de locuri de munca in industrie si agricultura. Guvernul a aprobat un Plan national de actiune pentru locuri de munca in februarie, in timp ce in iunie a fost lansat un plan de actiune pentru combaterea muncii ilegale. In 2011, volumul comertului bilateral intre UE si Republica Moldova a crescut cu 27,9%. Chisinaul a facut progrese semnificative in reducerea barierelor tehnice in calea comertului si pentru imbunatatirea mediului de afaceri, dar si pasi pentru adoptarea standardelor sanitare si fitosanitare ale UE, inclusiv prin adoptarea unei strategii privind siguranta alimentara, arata CE. Totusi, Republica Moldova trebuie sa intareasca substantial monitorizarea si aplicarea standardelor in munca, precum si dialogul social, atrage atentia Bruxellesul.

Examinarea recursului formulat de ex-premierul ucrainean Iulia Timosenko a fost amanat de Curtea de Casatie ucraineana pentru 26 iunie. In prezent, aceasta ispaseste o pedeapsa de sapte ani de inchisoare pentru abuz de putere, intr-un caz care face obiectul unor puternice critici in special in UE. Camera pentru cazuri civile si penale, care urma sa inceapa marti sa examineze recursul, a dat curs recomandarilor Parchetului General, evocand probleme de sanatate ale opozantei. “Am hotarat sa dam curs solicitarii parchetului (…) si sa amanam audierea pentru 26 iunie”, a declarat presedintele acestei jurisdictii, Stanislav Miscenko. Avocatii lui Timosenko au primit aceasta hotarare strigand “Rusine!”. incarcerata din august, Timosenko a fost condamnata in octombrie la sapte ani de inchisoare pentru abuz de putere. Suferind de hernie de disc, ea primeste, in prezent, ingrijiri la un spital din Harkov (est). Procurorul Oksana Drogobitka a solicitat aceasta amanare evocand probleme de sanatate ale opozantei care o “impiedica” pe aceasta sa se “bucure de dreptul sau” de a asista personal la sedinta, in sala de judecata. Insa unul dintre avocati, deputatul Serghei Vlasenko, a acuzat Curtea ca “trage de timp” in acest caz, subliniind ca clienta sa a informat aceasta instanta, in scris, ca renunta sa participe la proces. Procurorul a refuzat sa comenteze aceasta informatie. “Curtea a hotarat sa traga de timp in acest caz, iata de ce a amanat examinarea, fara niciun motiv legal”, a declarat Vlasenko.

La mana factorului politic

Pe de alta parte, adjunctul sefei partidului de opozitie, Oleksandr Turcinov, a acuzat Curtea ca a actionat la din ordinul presedintelui Viktor Ianukovici, contracandidatul lui Timoesnko in alegerile prezidentiale din 2010, pe care le-a castigat. “Ordinul presedintiei este singura lege care exista” pentru acesti “lachei”, a declarat el. Tabara lui Timosenko este de parere ca amanarea procesului vizeaza o intarziere a sesizarii Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care poate avea loc abia dupa epuizarea tuturor carilor in tara. Avocatul Vlasenko a apreciat, insa, ca este posibil sa fie initiata o actiune din partea lui Timoesnko la CEDO, impotriva condamnarii sale, chiar si in absenta unei decizii a Curtii de Casatie ucrainene. Cazul Timosenko a provocat o grava criza in relatiile dintre Kiev si Occident, care considera ca acesta este motivat politic si reclama eliberarea opozantei.

Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat luni că decizia unor responsabili europeni de a boicota campionatul de fotbal Euro-2012 din Ucraina din cauza Iuliei Timoşenko va fi “problema lor personală” şi că ţara sa nu se va lăsa “umilită”.
”Este important să nu fim umiliţi. Nu vom permite”, a declarat şeful statului ucrainean în cursul unei deplasări la Doneţk, unde a inaugurat un nou terminal al aeroportului construit în vederea Euro-2012. ”Suntem deschişi şi sinceri. Dacă cineva vrea să vină în Ucraina, îl vom primi cu plăcere. Dacă cineva are vreun motiv să nu vină în Ucraina, atunci este problema lui personală”, a adăugat Viktor Ianukovici.
Miniştrii de externe din Uniunea Europeană, reuniţi luni la Bruxelles în cadrul Consiliului Afaceri Externe, nu au luat nicio decizie privind eventuala boicotare a meciurilor de la turneul final al Campionatului European de Fotbal (Euro-2012) organizat de Ucraina şi Polonia. ”Nu suntem în stadiul de a lua decizii privind participarea, dar vom urmări cu atenţie evoluţiile şi vom lua în considerare ce se întâmplă în continuare. Nu a fost o discuţie în care oamenii să nu fie de acord, ci una despre importanţa fotbalului, despre importanţa politicienilor de a fi politicieni, despre importanţa de a conlucra pentru a vedea ce se întâmplă în viitor”, a spus şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton.
Subiectul va fi discutat marţi de Ashton cu premierul ucrainean Mykola Azarov, care va participa la reuniunea Consiliului de cooperare UE-Ucraina. Azarov nu are însă prevăzute întâlniri cu preşedintele CE Jose Manuel Barroso sau cu preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy.
În condiţiile în care UE solicită de mai multe luni eliberarea lui Timoşenko şi denunţă justiţia selectivă aplicată în cazul acesteia, preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso şi ansamblul comisarilor europeni şi-au anunţat deja intenţia de a boicota meciurile de la Euro-2012 din Ucraina. Şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a indicat faptul că nu va merge în Ucraina, iar cancelarul german Angela Merkel a ameninţat că va face acelaşi lucru.

România nu intenţionează să îşi retragă ambasada de la Damasc, în condiţiile în care aceasta permite legătura cu cetăţenii români din Siria şi joacă un rol important în rezolvarea problemelor acestora, a anunţat ministrul de externe Andrei Marga.
Declaraţia a fost făcută la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Externe, desfăşurată luni la Bruxelles, şi,  potrivit oficialului român, dintre statele UE, ţara noastră are probabil cea mai mare comunitate de cetăţeni în Siria. ”Am reiterat importanţa punerii în aplicare a planului elaborat de Kofi Annan şi, legat de aceasta, importanţa încetării imediate a oricărei forme de violenţă, acesta fiind primul pas ce condiţionează orice alţi paşi către soluţionarea problemelor din Siria. Am pledat pentru cooperarea completă şi necondiţionată a autorităţilor siriene cu misiunea ONU prezentă teren, cu accent pe asigurarea libertăţii de mişcare, libertăţii de acţiune nestingherită pentru observatorii trimişi acolo. România participă cu cinci observatori militari neînarmaţi la misiunea ONU în Siria”, a spus ministrul Andrei Marga.

Noi sancţiuni împotriva Siriei

Un accent a fost pus şi pe importanţa asigurării transporturilor de ajutoare umanitare în zonele în care populaţia civilă siriană are cea mai mare nevoie, prin respectarea în acest sens a prevederilor planului Kofi Annan de către autorităţile siriene, transmite Agerpres. Uniunea Europeană a adoptat luni, în reuniunea CAE, noi sancţiuni împotriva Siriei prin îngheţarea activelor a două companii care sprijină financiar regimul de la Damasc şi prin adăugarea altor trei persoane pe lista celor cărora le-au fost îngheţate activele şi li s-a interzis dreptul de călătorie în UE.
“Sancţiunile UE vizează regimul sirian, nu populaţia civilă. Atât timp cât represiunea nu se opreşte, vom continua să punem presiune asupra celor responsabili de ea”, a spus şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton. Este a 15-a serie de sancţiuni împotriva regimului sirian de la începutul opresiunii împotriva opoziţiei în urmă cu mai mult de un an. La ultima lor reuniune din aprilie, miniştrii de externe din UE au decis să interzică exporturile de produse de lux spre Siria, o măsură în special simbolică ce viza stilul de viaţă al cuplului Assad.
După decizia de luni, 128 de persoane şi 43 de companii din Siria sunt vizate de sancţiunile europene. Acestea vizează în special banca centrală, comerţul cu metale preţioase sau zborurile de marfă. Un embargou petrolier şi un embargou asupra armelor şi materialelor care ar putea servi represiunii au completat paleta de sancţiuni a Uniunii Europene împotriva regimului sirian.

Seful Delegatiei Uniunii Europene in Republica Moldova, Dirk Schuebel a declarat intr-un interviu publicat ieri de agentia Info-Prim Neo ca pentru a se accelera procesul de aderare a Republicii Moldova la UE este nevoie de o mai mare implicare a cetatenilor de peste Prut in acest proces. „In primul rand, cetatenii trebuie sa se implice mai mult in procesul de integrare europeana. Ei trebuie sa fie cat mai activi, sa se implice in procesul de democratizare a Republicii Moldova si in promovarea mesajului european. Consider ca in ultimele luni au fost facuti pasi foarte buni. Societatea civila a devenit cu mult mai activa decat in trecut si nu doar in domeniul politic, dar si in celelalte, cum ar fi mediul, drepturile consumatorului etc. in opinia mea, societatea civila a devenit mai activa si in regiunile tarii. Cand am venit, in 2009, in Republica Moldova societatea civila era activa doar in Chisinau, iar acuma vad ca si in regiuni sectorul neguvernamental a devenit mai activ. si chiar si in regiunea transnistreana este societate civila activa cu care noi conlucram”, a declarat Schuebel. Oficialul UE a mai spus ca presedintele Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu, nu are motive sa fie sceptic in privinta modificarii regimului de vize pentru cetatenii Republicii Moldova si ca in continuare se negociaza acest aspect.

Autoritatile turce au retinut, luni, un diplomat suedez acuzat ca ar fi incercat sa scoata ilegal din tara diverse relicve, in timp ce revenea dintr-o vacanta, informeaza agentia Anadolu. Barbatul, care lucreaza in cadrul Ministerului de Externe din Stockholm, a fost oprit in timp ce el si sotia sa se intorceau acasa dupa o vacanta. Diplomatul avea o piatra de marmura in bagaje. “Piatra de marmura de zece centimetri” era o relicva istorica, iar barbatul este suspectat ca incerca sa o scoata din tara, potrivit cotidianului national Expressen. Sotia diplomatului a declarat ca nimeni nu i-a informat ca transportul acestor pietre este interzis. “Este ridicol. Nu aveam idee ca nu putem lua acasa aceste pietre ca suvenir”, a precizat femeia. “Nu stim ce se va intampla acum sau cat va trebui sa asteptam o decizie, dar este o greseala”, a adaugat ea. Ministerul de Externe a confirmat ca barbatul este retinut, iar membri ai personalului de la Consulatul din Istanbul au fost sa-l viziteze.