Republica Kosovo, sprijinita de 22 de state membre ale UE

Preşedintele sârb, Boris Tadic, a declarat că Serbia este gata să discute cu ţările occidentale, îndeosebi cu Uniunea Europeană, pentru a găsi un compromis în legătură cu proiectul de rezoluţie privind Kosovo depus la Naţiunile Unite de către Belgrad, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
La sfârşitul lunii iulie, Serbia a reacţionat la publicarea de către Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a unui aviz, care estimează că proclamarea independenţei Kosovo în 2008 nu încalcă dreptul internaţional, adresând Naţiunilor Unite un proiect de rezoluţie. Proiectul a suscitat critici europene. Depus la sfârşitul lunii iulie, în perspectiva Adunării Generale a ONU din septembrie, proiectul de rezoluţie face apel la noi discuţii între Belgrad şi Pristina, dar fără să menţioneze problema statutului Kosovo, pe care Belgradul îl consideră în continuare drept provincia sa meridională.
Reprezentanţi sârbi se vor deplasa la Bruxelles în următoarele zile pentru ”a discuta despre eventuale schimbări în proiectul de rezoluţie, care să-l facă acceptabil pentru Serbia şi ţările occidentale”, a mai declarat presei Tadic, citat de agenţia Tanjug. ”Serbia nu va recunoaşte niciodată Kosovo. Aceasta este linia roşie peste care nu vom trece niciodată”, a afirmat Tadic.

Presiuni germane

Acest anunţ survine la câteva zile după avertismentul ministrului german de externe, Guido Westerwelle, care a declarat la Belgrad că Serbia nu va putea conta pe o aderare la UE decât cu condiţia de a adopta o atitudine de cooperare faţă de Kosovo. Reamintim ca ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a cerut recent tuturor tarilor membre UE sa recunoasca independenta Kosovo, pe care o considera “o realitate” dupa anuntarea avizului Curtii Internationale de Justitie. La incheierea unei intalniri cu liderii politici din Kosovo, Westerwelle a declarat ca ingrijorarea unora dintre tarile europene privind faptul ca independenta Kosovo va deveni un precedent sunt lipsite de fundament. “Recunoasterea Kosovo este un caz sui generis si este un mesaj clar, si pentru Uniunea Europeana”, a declarat seful diplomatiei germane, aflat in cea de-a treia zi a unei vizite in tarile fostei Iugoslavii.
Westerwelle a reamintit ca 22 dintre cele 27 de state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, despre care a apreciat ca este “o realitate” confirmata de publicarea avizului Curtii Internationale de Justitie. CIJ a decis, la sfarsitul lunii iulie, ca proclamarea independentei fostei provincii sarbe nu a incalcat dreptul international. “Alte cinci (tari membre UE) ezita”, a adaugat el. “Si le cerem ca, dupa decizia Curtii Internationale, sa urmeze majoritatea Uniunii Europene. Este o majoritate clara”, a spus Westerwelle, potrivit Mediafax. Dintre membrii UE, Spania, Slovacia, Romania, Grecia si Ciprul nu au recunoscut Kosovo. Independenta fostei provincii sarbe a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de state, reprezentand mai mult de o treime dintre cele 192 de tari membre ONU. Serbia, sustinuta de Rusia, nu recunoaste secesiunea si considera Kosovo drept provincie sarba.

Aderare conditionata

Westerwelle avertizase joi Serbia ca are putine sanse sa adere la Uniunea Europeana daca nu adopta o atitudine “cooperanta” fata de Kosovo. Viitorul Balcanilor consta in aderarea la Europa, dar “in opinia noastra, nu poti fi membru al Uniunii Europene decat daca ai ca obiectiv cooperarea si daca esti pregatit sa rezolvi probleme de vecinatate prin cooperare”, a declarat el, la Belgrad, in urma unei intrevederi cu prim-ministrul sarb, Mirko Cvetkovici. “Reconcilierea nu va fi posibila decat daca acceptati realitatea pe care o reprezinta independenta Kosovo”, a spus Westerwelle. El a precizat ca separarea Kosovo este un fapt implinit, pe care Serbia trebuie sa il accepte. Oficialul german a subliniat ca va veni ziua cand UE, Kosovo si reprezentanti sarbi se vor afla la aceeasi masa, desi in prezent acest lucru pare o utopie.
“Harta Europei de Sud-Est a fost trasata”, a precizat Westerwelle, potrivit presei ruse, in cadrul unui discurs sustinut la Universitatea Belgrad. Afirmatia sa reprezinta cea mai clara legatura facuta pana acum intre acceptarea independentei Kosovo si acceptarea de catre UE a statutului Serbiei de candidat la Uniune.

Demersuri diplomatice

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva politica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene”, a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.

Independenta mafiota

Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independenta fata de China comunista, a recunoscut independenta Republicii Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Membrii PKK folosesc Romania drept baza terorista

Doi cetăţeni turci, suspectaţi de apartenenţă la gruparea teroristă PKK, au fost reţinuţi de autorităţile române şi vor fi expulzaţi sub escortă militară, relateaza Oficiului Român pentru Imigrări (ORI), citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit ORI, cei doi cetăţeni turci au fost ridicaţi din Bucureşti, după ce Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din Ministerul Administraţiei şi Internelor au furnizat date care conturează legăturile celor doi turci la gruparea PKK, inclusă pe lista organizaţiilor teroriste în Uniunea Europeană şi SUA. Unul dintre cetăţenii turci a solicitat ORI acordarea statutului de refugiat în România, însă i-a fost refuzat, fiind declarat indezirabil.

Operatiune de anvergura

Ofiterii din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări(ORI) – Serviciul Combaterea Şederii şi Muncii Ilegale a Străinilor Bucureşti în baza informaţiilor furnizate de către Serviciul Român de Informaţii(SRI) şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţiei Internă(DGIPI) au desfăşurat în luna august a.c., în Bucureşti, mai multe acţiuni pentru depistarea străinilor cu şedere ilegală. Ofiţerii specializaţi din cadrul Serviciul Combaterea Şederii şi Muncii Ilegale a Străinilor Bucureşti au fost sesizaţi de lucrătorii SRI, cu privire la existenţa unor informaţii conform cărora pe teritoriul României, se află un cetăţean turc suspectat că face parte dintr-o organizaţie teroristă. La data de 25.08.2010 s-a declanşat în Bucureşti o acţiune specifică ocazie cu care a fost identificat şi reţinut, cetăţeanul turc C. S. în vârstă de 28 ani. Cel în cauză solicitase O.R.I., acordarea statutului de refugiat în România şi, după derularea procedurilor specifice, conform hotărârii instanţei competente, cererea i-a fost respinsă şi acesta trebuia să părăsească teritoriul României în termen de 15 zile. Prin sentinţa autorităţilor competente,  cetăţeanul turc C.S., a fost declarat indezirabil pe o perioadă de 15 ani pentru raţiuni de securitate naţională. Totodata s-a dispus şi luarea în custodie publică a străinului care a fost cazat la Centrul de cazare a  Străinilor Luaţi în Custodie Publică-Otopeni, până la data punerii în executare a hotărârii instanţei.

Kurd ilegal

De asemenea, în baza informaţiilor furnizate de către Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţiei Internă (DGIPI), poliţiştii Oficiului Român pentru Imigrări(ORI) –Serviciul Combaterea Şederii şi Muncii Ilegale a Străinilor Bucureşti au desfăşurat în data de 18 august a.c., în zona Gara de Nord, o acţiune în urma căruia a fost depistat cetăţeanul turc G. E., care a intrat ilegal în România la sfârşitul lunii iunie 2010, şi intentiona să treaca fraudulos  frontiera de stat pentru a ajunge în Germania
Organele abilitate au dispus luarea în custodie publică a străinului, în consecinţă, poliţiştii ORI l-au escortat la Centrul de Cazare a Străinilor luaţi în Custodie Publică – Otopeni, în vederea îndepărtării de pe teritoriul României, conform art. 88 alin. 7 din O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată.

Raport ingrijorator

Conform raportului de activitate al MIT, vizand anul 2009, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), si organizatiile afiliate continua sa obtina o importanta finantare prin intermediul unor asociatii si firme care activeaza in Romania, relateaza surse oficiale MIT in exclucivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS. Potrivit raportului citat structurile PKK obtin un venit important datorita implicarii in comertul cu arme, droguri si trafic de persoane pe teritoriul Romaniei, tara care a devenit una din cele mai importante rute de tranzit si piete de desfacere pentru organizatiile teroriste kurde. Alaturi de Romania, mai sunt nominalizate Spania, Germania, Danemarca, Ucraina, Marea Britanie, Bulgaria, Italia, Grecia, Liban, Austria, Republica Cipru, Suedia, Norvegia, Macedonia, Serbia si Republica Kosovo. MIT considera ca organizatia PKK a schimbat tactica de operare in statele membre ale UE, preferand sa isi legalizeze afacerile, precum si sa isi intesifice operatiunile de spionaj si sabotare a intereselor Turciei prin intermediul organizatiilor culturale sau destinate apararii drepturilor omului din diferite state. In capitolul destinat Romaniei, raportul MIT considera ca activitatea PKK pune in pericol comunitatea turco-tatara din Romania, subliniind buna colaborare dintre MIT si serviciile de informatii de la Bucuresti.
Raportul mai prezinta dovezi ale implicarii PKK in traficul cu arme, droguri, marfa contrafacuta si de persoane, subliniind ca PKK si-a extins in mod semnificativ aria de activitate din tarile membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI), si anume Ucraina, Federatia Rusa, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan si Uzbekistan.

Terorist retinut

Un important membru al organizatiei Kongra Gel (un alt nume al PKK-n.r.), a fost retinut anterior de autoritatile romanesti in timp ce incerca sa treaca ilegal frontiera cu Ungaria, ascuns intr-un TIR inmatriculat in Germania, si condus de un etnic kurd. Cetateanul turc de etnie kurda, Cealan Huseyin, in varsta de 39 de ani, a fost declarat drept indezirabil pe teritoriul Romaniei, fiind suspectat de savarsirea unor fapte teroriste pe teritoriul Turciei, au declarat surse judiciare, citate de mass-media de la Bucuresti. Acesta este considerat drept terorist in Turcia, fiind unul dintre responsabilii structurii de informatii externe a PKK, fiind implicat in mai multe actiuni teroriste indreptate impotriva obiectivelor turcesti din UE si unor organizatii din importanta diaspora kurda, care se opun PKK. „Cel in cauza solicitase acordarea statutului de refugiat in tara noastra si, dupa derularea procedurilor specifice, conform unei hotarari a instantei, acesta trebuia sa paraseasca teritoriul Romaniei pana la data 15 iunie 2009, fiind declarat indezirabil pentru apartenenta la organizatii teroriste. Drept urmare, un colectiv restrans de ofiteri din cadrul IGPF si DGIPI au monitorizat pas cu pas actiunile cetateanului turc, in vederea stabilirii intentiilor acestuia si luarii masurilor legale. Din verificarile efectuate, s-a stabilit ca, in cursul lunii iunie 2009, acesta intentiona sa plece spre frontiera de vest a tarii unde, cu sprijinul unor conationali ai sai, intentiona sa treaca fraudulos frontiera in Ungaria. In acest sens, cetateanul turc a platit unui conational suma de 2.000 dolari, urmand sa fie imbarcat intr-un TIR, pentru a iesi ilegal din Romania”, se arata intr-un comunicat remis presei de catre Politia de Frontiera, si preluat de mass-media de la Bucuresti. Potrivit surselor citate, oficialul PKK intentiona sa ajunga in Austria sau Germania, state unde exista importante structuri ale organizatiei teroriste.

Mostenire sumbra

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a fost fondat, in anul 1974, de Abdullah Öcalan, ca o miscare separatista, cu o doctrina marxist-leninista, care viza crearea unui stat kurd comunist in sud-estul Turciei, cu sprijinul KGB, serviciul de informatii al URSS. Gruparea, compusa in principal din turci de etnie kurda, a demarat, incepand cu anul 1984, actiuni sangeroase de gherila, precum si atentate, soldate cu zeci de mii de morti. Obiectivul PKK a fost acela de a stabili un stat independent kurd, format din sud-estul Turciei, nordul Irakului, si parti din Iran si Siria. La sfarsitul anului 2003, grupul a luat denumirea de Kongra Gel (KGK) si a anuntat ca va opera doar actiuni pasnice, intelegand prin aceasta sa desfasoare atacuri in “legitima aparare” pe teritoriul Turciei, inclusiv impotriva tintelor civile. Organizatia a primit, de-a lungul timpului, sprijin militar din partea Siriei, Iranului, Greciei, Armeniei si regimul Saddam Hussein. Oficial, Siria si Iranul colaboreaza cu autoritatile turce impotriva KGK, insa organizatia are mai multe filiere in Europa care se ocupa cu colectarea de fonduri si cu propaganda politica in cadrul diasporei kurde. O astfel de filiera era coordonata in Romania de catre Cealan Huseyin, surse judiciare de la Bucuresti subliniind ca acesta colecta, pe cai ilegale, fonduri pentru organizatie. Cealan Huseyin se afla pe teritoriul Romaniei din anul 2006, cand a solicitat autoritatilor romane acordartea statutului de refugiat. Cererea sa a fost respinsa, iar in noiembrie 2006 a fost declarat indezirabil pe teritoriul Romaniei. Au urmat alte doua cereri de azil politic epuse in Romania, toate fiind respinse. Ultima sentinta, irevocabila in acest sens, a fost pronuntata la data de 26 martie 2009, de catre Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal a Tribunalului Bucuresti.

SRI confirma

Conform unui raport de activitate al Serviciului Roman de Informatii (SRI), citat de mass-media de la Bucuresti „o parte din traficul de droguri desfasurat in Romania se afla in mainile kurzilor, dintre care cei mai multi apartin organizatiei teroriste PKK. PKK se ascunde in spatele unei organizatii de masa, denumita generic „Frontul de Eliberare al Kurzilor” (in original ERNK), care grupeaza diverse organizatii de femei, tineret, studenti sau oameni de afaceri kurzi din Romania. Oamenii de afaceri kurzi, de pilda, s-au grupat in „Asociatia Oamenilor de Afaceri din Orient”. Despre aceasta asociatie, raportul SRI din 2002 sublinia ca servea drept „excelenta legatura pentru activitatile PKK”. Toate organizatiile kurde din Romania se aflau sub controlul strict al PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), iar seful PKK era, in acelasi timp, si seful frontului ERNK. Responsabilul direct pentru colectarea fondurilor era una si aceeasi persoana cu delegatul pentru probleme de propaganda al PKK. Circa 90% dintre kurzii din Romania faceau parte din organizatii care apartineau ERNK si cotizau, in acest cadru, la PKK, iar PKK varsa bani la PSD. Sursa, citata de mass-media de la Bucuresti, mai subliniaza ca 75% dintre acesti mici investitori orientali din Romania sunt de nationalitate turca, dar in realitate, kurzi, iar ERNK le punea la dispozitie capitalul initial pentru a demara micile afaceri.

Combaterea PKK

La data de 6 februarie 2002, SRI a coordonat o actiune prin care s-a realizat retinerea si expulzarea in Turcia a cetateanului turc de origine kurda Orhan Kop, alias Salih Bingoltekin (nume fals), nume de cod “Orhan” – adjunctul liderului PKK din tara noastra, responsabil financiar al gruparii, relata cotidianul roman Ziua. Potrivit sarcinilor care-i reveneau pe linia organizatiei teroriste kurde, acesta era coordonatorul echipelor de colectori de fonduri (membri si simpatizanti activi ai PKK), in beneficiul gruparii, care actionau inclusiv prin mijloace si metode violente. In urma unor investigatii complexe, SRI a obtinut date potrivit carora Orhan Kop, urmare a sarcinilor primite din partea conducerii organizatiei, intentiona sa actioneze in forta (prin santaj si amenintari directe cu moartea) asupra mai multor oameni de afaceri turci din Romania, pentru a-i determina sa sustina financiar organizatia. Pentru asigurarea conspirativitatii actiunii, Orhan a apelat la o echipa PKK, formata din persoane care nu aveau rezidenta in tara noastra si care urmau sa soseasca din exterior special pentru astfel de operatiuni.
Orhan Kop a venit in Romania in luna ianuarie 2000, solicitand acordarea statutului de refugiat politic, uzand, in acest sens, de o identitate falsa, pe numele de Salin Bingoltekin. Pe caile specifice unui serviciu secret, SRI a obtinut informatii potrivit carora Orhan Kop este membru PKK si a executat in Turcia, in perioada 1996-1999, o pedeapsa privativa de libertate, datorita implicarii in activitati teroriste. In urma acestor date, autoritatile romane au luat decizia de a-i refuza acestuia acordarea statutului de refugiat.
In perioada 17-19 aprilie 2002, ofiteri ai Inspectoratului pentru Prevenirea si Combaterea Terorismului din SRI au realizat, in cooperare cu Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din Ministerul de Interne, o actiune de distrugere a activitatilor unor cetateni turci de origine kurda (Gundogdu Mehmet si Gundogdu Mahmut, alias Akarsu Hasan), simpatizanti activi ai organizatiei PKK din Romania. In aceasta operatiune a fost depistat un pistol cu glont si cinci cartuse, care se aflau depozitate intr-o ascunzatoare a liderului PKK din Romania, Fahri Aras. In urma actiunii SRI-DCCOA, etnicii kurzi au fost arestati, iar armamentul a fost scos din circuitul gruparii teroriste. Ulterior, ofiterii SRI au stabilit ca persoanele care gestionau armamentul erau fosti combatanti ai fortelor kurde de gherila care actioneaza in nordul Irakului.
Masurile ofensive realizate de SRI, corelate cu alte actiuni similare intreprinse impotriva nucleului din Romania al organizatiei teroriste PKK, au determinat parasirea ilegala a tarii noastre, la sfarsitul lunii aprilie 2002, cu destinatia Bulgaria, de catre liderul gruparii – Fahri Aras, nume de cod “ALI”. Activitatile SRI pe linia combaterii terorismului kurd au continuat. La data de 13 iunie 2002, SRI a coordonat o actiune prin care s-a realizat retinerea si expulzarea in Turcia a cetateanului turc de origine kurda Tayfur Orum, alias Erbil Mutalip (nume fals), nume de cod “AHMET”, liderul din Romania al organizatiei KADEK/ PKK, cel care a preluat comanda filialei din Romania de la Fahri Aras.
Expulzarea a fost decisa in urma faptului ca SRI detinea dovezi ca Tayfur Orum ordonase reluarea actiunilor de amenintare, inclusiv prin folosirea de metode si mijloace violente, asupra etnicilor kurzi rezidenti in tara noastra, in scopul determinarii acestora sa “stranga randurile” in jurul organizatiei si sa reia sprijinul financiar si logistic in favoarea gruparii. Tayfur Orum a venit in Romania in luna aprilie 2002, utilizand si el o identitate falsa – Erbil Mutalip.
Serviciile secrete europene partenere ale SRI au comunicat ulterior ca retinerea si expulzarea din Romania a activistilor KADEK/ PKK Tayfur Orum, alias Erbil Mutalip (lider local) si Ali Kizil, alias Gezenoz Mahfuz (adjunctul liderului) a prevenit o operatiune majora a PKK in Europa de vest. Supravegherea operativa continua, obtinerea de informatii si actiunile ofensive ale ofiterilor de lupta antiterorista din cadrul SRI in cazul liderului Tayfur Orum, corelate cu alte actiuni similare intreprinse impotriva nucleului din Romania al organizatiei teroriste PKK au determinat parasirea ilegala a teritoriului tarii noastre, la inceputul lunii iulie 2002, cu destinatia Ungaria, de catre noul lider al gruparii – Ali Kizil alias Gezenoz Mahfuz, nume de cod “CEMAL”.

Nume de cod Sedat

O alta operatiuni importanta a SRI a fost aceea de arestare si expulzare in Turcia, a cetateanului turc Semih Genc, alias “SEDAT”, ex-liderul nucleului din Romania al organizatiei teroriste turce DHKP/C (Partidul Revolutionar de Eliberare a Poporului), relata acelasi cotidian. In cadrul investigatiilor facute de SRI au fost obtinute date si informatii despre prezenta si activitatea pe teritoriul Romaniei a unui nucleu al organizatiei teroriste DHKP/C, condus de catre cetateanul turc Semih Genc, alias Mustafa Ektik, nume de cod „SEDAT”. SRI a obtinut informatii care au certificat faptul ca Semih Genc este coordonatorul activitatilor desfasurate de organizatia DHKP/C in mediile comerciantilor turci din tara noastra si ca se afla in directa subordonare fata de centrala organizatiei din Grecia. Ofiterii SRI specializati in lupta antiterorista au stabilit ca, in baza ordinelor si instructiunilor transmise de Semih Genc, membrii gruparii DHKP/C – filiala din Romania si-au intensificat actiunile de colectare de fonduri din tara noastra, inclusiv prin utilizarea de mijloace si metode violente (amenintari, agresiuni fizice), solicitand comerciantilor turci achitarea unor sume de bani in beneficiul organizatiei. Semih Genc a condus si operatiunile de scoatere ilegala din Romania a unor mari sume de bani, destinate sustinerii financiare a activitatilor organizatiei din Turcia.
Avand in vedere pericolul evident rezultat din activitatea in Romania, a lui Semih Genc, precum si solicitarea autoritatilor turce de localizare si extradare a acestui activist important al DHKP/C, SRI a initiat si a coordonat o operatiune complexa, in colaborare cu MI, care a vizat localizarea, arestarea si expulzarea in Turcia a celui in cauza. Trebuie precizat ca pe numele lui Semih Genc existau doua mandate internationale de arestare. La 4 Octombrie 2002, Ministerul de Justitie a decis retragerea definitiva a statutului de refugiat in Romania a lui Semih Genc.
Un fapt deosebit de important trebuie precizat. Dupa includerea DHKP/C pe lista organizatiilor teroriste de catre Uniunea Europeana, Romania a fost primul stat european care a luat primele masuri pentru combaterea activitatilor acestei organizatii, printr-o actiune de arestare si expulzare in Turcia a unui lider al acestei grupari.

Expulzari pe banda rulanda

Raportul MIT pe 2009, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS, recunoaste aportul adus de Romania in lupa impotriva terorismului kurd. Reamintim ca SRI a luat masuri pentru expulzarea din Romania a mai multor lideri extremisti kurzi, inclusiv Asef Sari, unul din liderii regionali ai PKK. Asef Sari se afla in atentia SRI inca din 2001, cand a intrat in Romania pe baza unui pasaport falsificat. Serviciul secret romanesc avea informatii, primite din partea autoritatilor turcesti, potrivit carora Asef Sari fusese condamnat in Turcia pentru activitati teroriste, prin intermediul PKK.
La 22 iunie 1999, Asef Sari a primit o condamnare de 3 ani si 9 luni, activitatea sa in sprijinul organizatiei teroriste kurde fiind documentata de serviciile secrete turcesti. Refugiat la Bucuresti, kurdul s-a implicat serios in activitatile KADEK (fost PKK), ajungand pana la pozitia de sef al Departamentului economic si coordonator al operatiunilor financiare din Romania. Asef Sari s-a implicat puternic in activitatea KADEK in Romania, desfasurand operatiuni ilegale care mergeau pana la santaj, extorcare de fonduri si amenintari cu moartea pentru afaceristii turci care nu cotizau cu diverse sume la conturile KADEK, relata anterior mass-media de la Bucuresti.

Republica Kosovo beneficiaza de sprijinul diplomatic al Germaniei

Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a cerut, vineri, tuturor tarilor membre UE sa recunoasca independenta Kosovo, pe care o considera “o realitate” dupa anuntarea avizului Curtii Internationale de Justitie, relateaza presa de la Belgard, citata de agentia de stiri KARADENIZ PRESS. La incheierea unei intalniri cu liderii politici din Kosovo, Westerwelle a declarat ca ingrijorarea unora dintre tarile europene privind faptul ca independenta Kosovo va deveni un precedent sunt lipsite de fundament. “Recunoasterea Kosovo este un caz sui generis si este un mesaj clar, si pentru Uniunea Europeana”, a declarat seful diplomatiei germane, aflat in cea de-a treia zi a unei vizite in tarile fostei Iugoslavii.
Westerwelle a reamintit ca 22 dintre cele 27 de state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, despre care a apreciat ca este “o realitate” confirmata de publicarea avizului Curtii Internationale de Justitie. CIJ a decis, la sfarsitul lunii iulie, ca proclamarea independentei fostei provincii sarbe nu a incalcat dreptul international. “Alte cinci (tari membre UE) ezita”, a adaugat el. “Si le cerem ca, dupa decizia Curtii Internationale, sa urmeze majoritatea Uniunii Europene. Este o majoritate clara”, a spus Westerwelle, potrivit Mediafax. Dintre membrii UE, Spania, Slovacia, Romania, Grecia si Ciprul nu au recunoscut Kosovo. Independenta fostei provincii sarbe a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de state, reprezentand mai mult de o treime dintre cele 192 de tari membre ONU. Serbia, sustinuta de Rusia, nu recunoaste secesiunea si considera Kosovo drept provincie sarba.

Aderare conditionata

Westerwelle avertizase joi Serbia ca are putine sanse sa adere la Uniunea Europeana daca nu adopta o atitudine “cooperanta” fata de Kosovo. Viitorul Balcanilor consta in aderarea la Europa, dar “in opinia noastra, nu poti fi membru al Uniunii Europene decat daca ai ca obiectiv cooperarea si daca esti pregatit sa rezolvi probleme de vecinatate prin cooperare”, a declarat el, la Belgrad, in urma unei intrevederi cu prim-ministrul sarb, Mirko Cvetkovici. “Reconcilierea nu va fi posibila decat daca acceptati realitatea pe care o reprezinta independenta Kosovo”, a spus Westerwelle. El a precizat ca separarea Kosovo este un fapt implinit, pe care Serbia trebuie sa il accepte. Oficialul german a subliniat ca va veni ziua cand UE, Kosovo si reprezentanti sarbi se vor afla la aceeasi masa, desi in prezent acest lucru pare o utopie.
“Harta Europei de Sud-Est a fost trasata”, a precizat Westerwelle, potrivit presei ruse, in cadrul unui discurs sustinut la Universitatea Belgrad. Afirmatia sa reprezinta cea mai clara legatura facuta pana acum intre acceptarea independentei Kosovo si acceptarea de catre UE a statutului Serbiei de candidat la Uniune.

Presiuni diplomatice

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva politica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene”, a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.

Recunoastere mafiota

Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independenta fata de China comunista, a recunoscut independenta Republicii Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

PEOP, obiectiv strategic romano-sarb

Consiliul Director al Pan-European Oil Pipeline a avizat recent constructia primului segment al PEOP, ce va uni Constanta de un important centru petrochimic al Serbiei, Pancevo, relateaza mass-media regionala din Constanta. „Este o hotarare istorica. Ne-am decis sa sustinem tronsonul Constanta-Pancevo. Costurile sunt foarte favorabile si rezonabile”, a precizat Bratislav Ceperkovic, reprezentantul Companiei Transnafta din Serbia. Oficialul a adaugat ca oleoductul Constanta-Pancevo va asigura un echilibru pe piata de profil in zona si ca partea sarba intentioneaza sa construiasca o noua rafinarie la Pancevo, care va avea o capacitate de 3,5 milioane de tone si care va fi alimentata din doua surse, una dintre acestea urmand sa fie oleoductul mentionat mai sus. Bratislav Ceperkovic a mai explicat ca intelege pozitia celorlalte state participante la proiectul PEOP (n.r.- Croatia, Slovenia si Italia nu s-au hotarat inca sa se implice activ in demararea PEOP), insa Romania si Serbia au foarte mult de castigat din aceasta etapa a oleoductului. „PEOP este singurul proiect care este sustinut de Uniunea Europeana”, a conchis oficialul Transnafta.
Potrivit directorului general al Oil Terminal, Silviu Ioan Wagner, segmentul PEOP care va uni cele doua state are o lungime totala de 1.032 kilometri, iar costurile de executie sunt estimate la 22,5 milioane euro. Desi nu au fost stabilite sursele de finantare, primul segment al oleoductului a trezit deja interesul investitorilor. Gazprom a confirmat ca este interesat de noua magistrala de transport, iar companiile din Kazahstan asteapta sa vada proiectul functional. Romania, Croatia, Serbia, Slovenia si Italia au semnat, in 2007, un acord pentru constructia PEOP (denumit si oleoductul Constanta-Trieste), o conducta de 1.400 km, care sa transporte petrol din bazinul caspic catre Constanta si portul italian Trieste. Costul PEOP este estimat la 2-3,5 miliarde de dolari. Studiul de fezabilitate al proiectului indica o capacitate de transport de 40 milioane tone/an. Potrivit analizei de fezabilitate, Romania ar beneficia, din taxe si tarife, de incasari de cel putin 2,27 miliarde dolari, in functie de capacitatea finala, calculate pentru o durata de viata a oleoductului de 20 de ani. Actionarii firmei de dezvoltare a PEOP sunt companiile Conpet Ploiesti, Oil Terminal si Transnafta (Serbia).

Bastroe, visul imposibil al Kievului

Ucraina isi va apara interesele legate de constructia canalului Dunare-Marea Neagra (Bastroe), a declarat presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, relateaza presa de la Moscova, citata de agentia KARADENIZ PRESS. “In pofida presiunii la care suntem supusi, nu ne vom descuraja si ne vom apara interesele legate de constructia canalului”, a spus seful statului ucrainean in cadrul unei reuniuni a Comitetului pentru Reforme Economice. Dezvoltarea infrastructurii de transport şi asigurarea unui rol important pentru Ucraina în fluxurile de transport constituie priorităţi naţionale, a mai subliniat preşedintele Ianukovici. Expertizele realizate de Ucraina arată că lucrările nu vor afecta mediul înconjurător, afirmă agenţia, adăugînd că, în opinia specialiştilor, poziţia României se explică prin aceea că respectivul canal ucrainean ar urma să facă concurenţă celui românesc, a concluzionat seful fostei republici sovietice.
Reamintim ca Ucraina construieste de mai multi ani un canal Dunare-Marea Neagra, iar Romania se opune acestui proiect pe motiv ca dauneaza Deltei Dunarii, explica sursa citata. Expertizele realizate de Ucraina arata ca lucrarile nu vor afecta mediul inconjurator, afirma agentia Ria Novosti, adaugand ca, in opinia specialistilor, pozitia Romaniei se explica prin aceea ca respectivul canal ucrainean ar urma sa faca concurenta celui romanesc. Dezvoltarea infrastructurii de transport si asigurarea unui rol important pentru Ucraina in fluxurile de transport constituie prioritati nationale, a subliniat presedintele Ianukovici.

Batroe, prioritate pentru Kiev

La 20 iulie, Kostiantin Iefimenko, ministrul ucrainean al Transportului si Comunicatiilor i-a transmis ambasadorului roman la Kiev, Traian Laurentiu Hristea, o cerere de clarificari privind pozitia Romaniei fata de Conventia privind Regimul Navigatiei pe Dunare (Conventia de la Belgrad), avand in vedere faptul ca tara noastra este singurul stat implicat in proces care nu este dispusa sa o semneze. Potrivit presei de la Kiev, in cadrul intalnirii avute cu Hristea, ministrul ucrainean a subliniat si faptul ca tara sa urmeaza sa investeasca resurse importante in dezvoltarea regiunii Dunarii, iar canalul de mare adancime Bastroe este prioritatea numarul unu. Iefimenko i-a dat asigurari diplomatului roman ca Ministerul ucrainean al Transportului a admis toate obligatiile internationale asumate in legatura cu acest proiect si va depune suficiente eforturi in viitor pentru ca dezvoltarea canalului Bastroe sa fie atat in beneficiul Ucrainei, cat si in cel al societatii europene. In cursul reuniunii cu comisarul european pentru politica regionala, Johannes Hahn, premierul ucrainean Mikola Azarov si-a exprimat ingrijorarea fata de conflictul aparut in legatura cu decizia Romaniei de a extinde Delta Dunarii.“Suntem ingrijorati in legatura cu pozitia Romaniei, care desfasoara unilateral operatiuni de extindere a Dunarii, pentru a redirectiona transportul de marfuri catre porturile sale. Vrem sa atragem atentia asupra faptului ca astfel de chestiuni ar trebui rezolvate numai prin negocieri bilaterale si, daca va fi necesar, prin participarea conducerii Comisiei Europene”, a spus Azarov. In replica, Hahn a subliniat ca au inceput deja discutiile privind aceasta chestiune cu MAE ucrainean, pentru a gasi o solutie acceptabila pentru ambele parti, ucrainean si romana.

Romania, parata ca “distruge Delta”

In septembrie 2009, Ucraina anunta organismele internationale ca Romania “distruge ecosistemul din Delta Dunarii”. “Prin acest demers, autoritatile ucrainene incearca sa compenseze imaginea creata prin reactiile negative repetate ale organismelor internationale fata de dezvoltarea proiectului Bastroe”, sustinea atunci Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti. In ultimii ani, situatia Canalului Bastroe si efectele pe care acesta le are asupra mediului in rezervatia naturala Delta Dunarii au devenit o problema de maxima importanta pentru unele dintre cele mai renumite organizatii internationale, oficiale si neguvernamentale. Semnalele de alarma trase de la Bucuresti au sensibilizat opinia publica internationala, dar au lasat rece “conducerea” de la Kiev, indiferent care a fost aceasta. Mai mult chiar, sfidand tratatele semnate si prefacandu-se ca inteleg gravitatea situatiei si ca incearca sa remedieze o parte din raul facut, oficialii ucraineni au facut ce au vrut.
“Ucraina intentioneaza sa ridice la nivel international problema neregulilor comise de Romania in activitatile economice ale acestei tari din Delta Dunarii”, declara, in acea perioada, purtatorul de cuvant al ministerului ucrainean de Externe, Vasili Kirilici. El informat ca, in perioada 14-18 septembrie, la Geneva, urma sa se desfasoare cea de-a 17-a reuniune a Comisiei pentru implementarea Conventiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier. “Ucraina va pleda pentru adoptarea unor decizii care sa oblige partea romana sa-si sisteze activitatile ce distrug ecosistemul in Delta Dunarii si genereaza amenintari transfrontaliere la adresa mediului inconjurator, in particular, pe teritoriul Ucrainei”, sustinea Kirilici, adaugand ca diplomatia ucraineana va pune la dispozitia presei o informatie mai completa in legatura cu acest subiect in finalul reuniunii de la Geneva. Conventia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier a fost ratificata de Ucraina in 1999, iar de Romania – in 2001. Acest document include obligatiile statelor in legatura cu impactul activitatilor economice asupra mediului in stadiul timpuriu de planificare, informare reciproca si consultari bilaterale vizand proiecte de anvergura care pot avea impact asupra mediului inconjurator.

Ofensiva diplomatica

Tot in 2009, in luna martie, Ministerul roman al Afacerilor Externe anunta ca a cerut Ambasadei Ucrainei lamuriri referitoare la informatiile aparute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabila de mare adancime “Dunare – Marea Neagra” (Bastroe). Cu acest prilej, partea romana a reamintit partii ucrainene ca astfel de actiuni incalca prevederile internationale. In schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat in luna mai 2009 ca, in ciuda piedicilor puse de Romania, constructia canalului Dunare-Marea Neagra (Bastroe) a fost finalizata, canalul functioneaza si chiar aduce venituri Ucrainei si in special regiunii Odesa.
Statele-parti ale Conventiei Espoo, care s-au reunit in 2008 la Bucuresti, au cerut Ucrainei sa opreasca lucrarile la canal, sa reia dialogul cu autoritatile romane si sa parcurga etapele procedurale necesare prevazute de Conventia de la Espoo. In iulie 2009, partea romana a subliniat ca demersurile Romaniei, sustinute de cele ale organizatiilor internationale de mediu si ale ONG-urilor, nu sunt motivate economic, ci au ca scop determinarea Ucrainei de a respecta conventiile internationale aplicabile unui proiect de infrastructura complex derulat intr-o zona fragila de interes international si care poate avea un impact negativ asupra mediului.

Sustineri nefundamentate

Potrivit declaratiei Ministerului Afacerilor Externe din septembrie 2009, “sustinerile partii ucrainene referitoare la pretinsele incalcari de catre Romania, ale prevederilor Conventiei de la Espoo nu sunt fundamentate. Fata de aceste simple alegatii, fara baza reala, delegatia romana va informa Comitetul de Implementare asupra faptului ca Romania nu construieste in realitate nicio cale navigabila interioara in Delta Dunarii si ca nu intentioneaza implementarea unui astfel de proiect, asa cum sustine Ucraina. Va arata totodata ca activitatile la care face referire Ucraina in plangerea sa (cum ar fi amenajarea pentru navigatie a canalului Sulina, realizarea unor lucrari de dragaj si depunerea materialului dragat, sau executarea de lucrari hidrografice pe bratul Sf. Gheorghe) au fost finalizate, aproape in totalitate, inainte de ratificarea de catre Romania a Conventiei Espoo (29 martie 2001), deci prevederile Conventiei nu puteau fi aplicate in privinta lor. In ceea ce priveste lucrarile intreprinse dupa data mentionata, acestea nu se incadreaza in prevederile Conventiei (care stabileste lista de activitati despre care se considera, inca din faza de proiect, ca sunt susceptibile sa provoace impact transfrontalier), fiind realizate in temeiul unor obligatii ce revin Romaniei conform unor conventii internationale, iar Ucraina a fost informata in privinta lor.
Ministerul Afacerilor Externe aprecia ca, prin acest demers, autoritatile ucrainene incearca sa compenseze imaginea creata prin reactiile negative repetate ale organismelor internationale de profil fata de dezvoltarea proiectului Bastroe”.
Conventia Espoo privind evaluarea impactului de mediu in context transfrontier stabileste obligatia statelor parti de a evalua impactul de mediu al unor anumite activitati, inainte de inceperea acestora. De asemenea, stipuleaza obligatia statului de origine de a notifica alte state potential afectate si de a se consulta cu acestea cu privire la proiectele care au un impact transfrontalier probabil. Comitetul de Implementare are rolul de a supraveghea indeplinirea obligatiilor ce revin partilor la Conventie.
Potrivit MAE, Romania a sesizat Comitetul de Implementarea al Conventiei referitor la neindeplinirea de Ucraina a procedurilor stipulate de Conventie in privinta realizarii unui canal de navigatie de mare adancime pe bratele Bastroe si Chilia ale Dunarii (”proiectul Bastroe”). In urma demersurilor Romaniei si pe baza concluziilor Comitetului de Implementare, statele parti la Conventia Espoo au adoptat la Bucuresti, in mai 2008, o decizie prin care constata neindeplinirea de catre Ucraina a obligatiilor sale. Ulterior Ucraina a anulat decizia privind implementarea fazei a II-a a proiectului canalului de navigatie si a initiat consultari pe aceasta tema cu partea romana.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, pierde teren in Republica Moldova

Un sondaj de opinie publica, prezentat recent la Chisinau de directorul IMAS-INC, Doru Petruti, arata ca PCRM nu se mai bucura de cea mai multa incredere din partea populatiei, fiind intrecut la acest capitol de Partidul Liberal Democrat. PLDM se bucura de oarecare si foarte multa incredere din partea a 27 si respectiv 15%  din alegatorii intervievati. Oarecare incredere in PCRM au 19 la suta din respondenti, iar 16% au foarte multa incredere. La fel ca in cazul PLDM, oarecare incredere in Partidul Democrat au 27% din respondenti, in timp ce 8 la suta au foarte multa incredere in aceasta formatiune. 21 la suta din respondenti au spus ca au oarecare incredere in Partidul Liberal si 9% – foarte multa incredere. 14% au oarecare incredere in Alianta “Moldova Noastra” si 2% – foarte multa incredere, scrie presa de la Chisinau, preluata de KARADENIZ PRESS.

Amenintari politice

IMAS-INC Chisinau nu a dat insa publicitatii intentiile de vot si ratingul partidelor politice, asa cum facea de obicei. Doru Petruti a declarat pentru Europa Libera ca este indreptatit sa recurga la acest gest. „Suntem indreptatiti sa avem punctul asta de vedere pentru ca lucrurile au ajuns la un punct in care suntem nevoiti sa luam o pozitie si de asta vrem s-o facem public…”, a spus acesta. Potrivit lui Petruti, sondajul pe care l-a realizat IMAS pe finalul lunii iulie si inceputul lunii august are multe date interesante. „Politicienii din Moldova se raporteaza la sondaje doar atunci cand au nevoie si cand rezultatele le sprijina discursul, in rest vedeti ca fiecare, se pare ca, detine sondaje care arata mai „grozav” pentru fiecare partid in parte. E o imposibilitate matematica – sunt doar 100 de procente care pot fi impartite ca intentie de vot, iar facand suma a celor spuse de politicieni intotdeauna ajungem pe la 180%. Nu ascundem si o sa facem si lucrul asta public – exista presiune, exista telefoane, exista solicitari de a schimba datele sondajelor. Noi o sa facem astazi un prim pas spre performanta, spre credibilitate, spre o atitudine constructiva – eu cred ca mass-media va fi de partea noastra si sper ca si politicienii, incet-incet, sa inteleaga ca sondajele se folosesc de 70-80 de ani in alte parti si ca modalitatea in care trebuie sa se raporteze la ele nu este aceea de a sparge oglinda in care se reflecta imaginea lor”, a mentionat directorul IMAS.

Prezenta la referendum

73% din respondentii sondajului de opinie au declarat ca se vor prezenta la referendumul constitutional de modificare a modului de alegere a sefului statului, fixat pentru data de 5 septembrie. In acelasi timp, 12% din intervievati spun ca nu se vor prezenta la urne, iar 15 la suta inca nu s-au decis. Solicitat la conferinta de presa sa dea o prognoza referitoare la prezentarea la referendum, Doru Petruti, directorul general al IMAS-inc, a opinat ca cel putin 50 la suta din alegatori se vor prezenta la referendum. Intrebati de operatorii intreprinderii cum vor vota la referendum, 91% din intervievati au raspuns ca vor vota “pentru” si doar 3 la suta – “impotriva”, iar 6% inca nu au luat o decizie. In caz ca referendumul s-ar desfasura duminica viitoare, 64% din alegatori au spus ca vor vota “pentru”, iar 12% – “impotriva”. 17% raman indecisi.

Sprijin romanesc

Peste o treime din cetatenii Republicii Moldova considera ca romanii ii considera inferiori si tot atatia cred ca romanii se comporta arogant atunci cand discuta cu ei, arata rezultatele aceluiasi sondaj. Astfel, 35% dintre cei intervievati au fost de acord cu afirmatia ca romanii ii considera pe moldoveni inferiori, in timp ce 31% au fost acord cu aceasta in mica/foarte mica masura. in acelasi timp, 34% au fost de acord cu faptul ca romanii se comporta arogant atunci cand discuta cu moldovenii, in timp ce 40% considera ca neadevarata aceasta afirmatie. Respondentii de alte nationalitati, precum rusii si ucrainenii din Republica Moldova, sunt cei care cred in mai mare masura ca romanii se comporta arogant, potrivit rezultatelor sondajului. In acelasi timp, 35% dintre participantii la ancheta cred ca Romania sprijina Republica Moldova in fata organismelor europene, fata de 37% care au o alta opinie. Un procent de 36% a fost de acord cu afirmatia ca Romania se amesteca in afacerile interne ale Republicii Moldova, fata de 45% care au fost de acord cu aceasta in mica/foarte mica masura. In schimb, 40% dintre intervievati au fost de acord ca Romania sprijina Republica Moldova in plan educational.

Presedintele roman Traian Basescu sprijina politica guvernului de la Chisinau, condus de premierul Vladimir Filat

“Romania are interesul ca Republica Moldova sa isi redobandeasca integritatea teritoriala, iar interesul nostru este legat de lucrurile in care credem. Credem ca nici unui stat nu i se poate ocupa o parte din teritoriu”, a declarat joi Traian Basescu, dupa intalnirea pe care a avut-o la iasi, cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat. “Am avut o intalnire informala cu domnul prim-ministru Filat, o intalnire care a vizat in primul rand o analiza de etapa a ceea ce s-a pus in practica si stadiul a ceea ce nu s-a finalizat inca din lucrurile stabilite cu ocazia vizitei pe care am facut-o in Republica Moldova. Sigur, pe aceasta tema am avut o discutie si cu domnul presedinte Ghimpu saptamana trecuta si am aprofundat discutia cu domnul prim-ministru Filat. Referirile sunt la faptul ca, din intelegerile realizate, am reusit sa deschidem cele doua consulate; legea micului trafic de frontiera este in vigoare si produce efecte; procesele de acordare a cetateniei functioneaza, se accelereaza; cele 5000 de locuri promise, o dublare a locurilor alocate tinerilor din Republica Moldova sunt in curs de stabilire – s-a intrat in procesul de evaluare a tinerilor care vor beneficia de cele 5000 de locuri si, de asemenea, spre marea mea satisfactie, si obiectivul de deschidere a unui Consulat al Republicii Moldova la Iasi este in curs de implementare. Am facut impreuna o analiza a proceselor europene pe care le parcurge Republica Moldova, adica am facut o analiza a stadiului in care se afla acordul de asociere, procesul de acordare a vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova si, nu in ultimul rand, o discutie cu privire la viitorul acord de liber schimb intre Republica Moldova si Uniunea Europeana. Interesul nostru este sa stim unde putem sprijini in aceste procese europene intentiile Guvernului Republicii Moldova, iar eu, ca reprezentant al Romaniei in Consiliul European, am vrut sa am o discutie chiar cu Premierul legata de aceste subiecte”, a declarat Traian Basescu.

Interconexiuni strategice

“Am vorbit si despre interconexiunile pe care urmeaza sa le avem, ale retelelor electrice, dar si a retelelor de distributie a gazelor naturale. si un subiect aparte au fost discutiile vizavi de implementarea eficienta a ajutorului acordat de catre Romania pentru Republica Moldova in reconstructia caselor pentru sinistrati, in urma inundatiilor pe care le-am avut la Chisinau. In acest sens, eu tin sa multumesc domnului Presedinte, poporului roman pentru sprijinul pe care ni-l acorda intr-o perioada atat de complicata pe care o parcurgem. Mai mult decat atat, vreau sa va spun ca etapele pe care urmeaza sa le parcurgem in aceasta toamna in procesul nostru de integrare europeana, obtinerea foii de parcurs pentru regimul liberalizat de vize, inceperea negocierilor pentru obtinerea regimului comertului liber aprofundat cu Uniunea Europeana, necesita suportul direct al tuturor tarilor europene si, in mod special, asa cum s-a demonstrat pe parcurs, vocea Romaniei este foarte importanta pentru noi”, a declarat, la randul sau, Vlad Filat.
“Numai un detaliu, pentru ca nu vreau sa ramana dubii. Probabil stiti ca Romania s-a angajat in interiorul ajutorului nerambursabil oferit Republicii Moldova sa raspunda nevoilor de reconstructie a circa a 750 de case in Republica Moldova. Procedurile de achizitie s-au incheiat si speram ca incepand cu data de 24 materialele de constructie sa inceapa sa fie transportate in Republica Moldova (…) Este vorba de cele 25 de milioane de euro pe care anul acesta Guvernul Romaniei s-a angajat sa le puna la dispozitia Guvernului Republicii Moldova. Daca discutam despre materiale, sunt toate materialele necesare constructiei unei case. Nu sunt un specialist, dar va pot spune cu certitudine ca se va trimite ciment, fier beton, BCA, boltari, usi, tabla pentru acoperisuri. Nu stiu daca si cuie, dar toate materialele care sunt necesare constructiei unei case”, a mai declarat presedintele Romaniei.

Sprijin romanesc

Premierul Filat a tinut sa multumeasca: “Meritul este cel al poporului roman, si eu inca o data vreau sa multumesc, in numele Guvernului, in numele cetatenilor Republicii Moldova, poporului roman pentru acest sprijin. Iar noi, politicienii, nu facem decat sa administram aceasta vointa si disponibilitatea poporului roman, care ne ajuta”.
“Ca sa nu aveti niciun dubiu, acesti bani sunt din taxele cetatenilor romani. Nu ii da din buzunar nici Basescu, nici Boc, nici nimeni altcineva, decat taxe ale poporului roman. Deci, este un sprijin acordat de romani catre romanii de dincolo de Prut, cetateni ai Republicii Moldova”, a completat Traian Basescu. Fiind intrebat de un jurnalist de ce s-a intalnit doar cu doi dintre liderii Aliantei pentru Integrare Europeana, aflata la guvernare la Chisinau, Traian Basescu a raspuns: “ De ce credeti ca m-am intalnit numai cu doi?”

MAE roman sprijina integrarea europeana a Chisinaului

Un Memorandum de intelegere intre Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova si Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei privind instruirea a 10 tineri diplomati si functionari din institutiile guvernamentale din Republica Moldova angajati in negocierile cu Uniunea Europeana a fost semnat marti, la Chisinau. Stagiul de pregatire va fi organizat la Bucuresti de Institutul Diplomatic Roman pe durata a trei luni de studii si va demara in luna septembrie. MAEIE va selecta candidatii, iar partea romana a elaborat curricula convenita de ambele parti. Partea romana va acoperi cheltuielile de deplasare, cazare si scolarizare a tinerilor din Republica Moldova. In cadrul discutei prilejuite de eveniment, Andrei Popov, viceministru, si Gabriel Pistol, Insarcinat cu Afaceri a.i. al Ambasadei Romaniei la Chisinau, au subliniat buna cooperare existenta intre cele doua state si si-au exprimat convingerea ca acest nou proiect va consolida in continuare relatiile bilaterale si dimensiunea calitativa a demersului proeuropean al Republicii Moldova.

Eforturi comune

Agentia de presa KARADENIZ PRESS reaminteste ca, la 21 decembrie 2009, Uniunea Europeana si Republica Moldova au convenit sa isi continue eforturile pentru a aduce Republica Moldova mai aproape de UE, recunoscand aspiratiile europene ale Moldovei. Ele au discutat despre evolutiile pe plan intern in Moldova si au convenit asupra importantei unei agende ambitioase orientate spre reforme si a situatiei politice, sociale si economice stabile in tara. Ele au salutat acordul preliminar intre Guvernul Moldovei si Fondul Monetar International (FMI), au luat act de angajamentul Moldovei de a coopera pe deplin cu institutiile financiare internationale si UE in vederea asigurarii redresarii economice si sunt in asteptarea semnarii Acordului cu FMI.
UE si R. Moldova au convenit asupra necesitatii asigurarii standardelor in domeniul drepturilor omului, principiilor democratice si ale statului de drept in Moldova, subliniind rolul societatii civile in acest context. Ele au salutat recentele masuri pozitive in aceasta directie si angajamentul autoritatilor moldovenesti de a aborda problemele nerezolvate ale drepturilor omului si recomandarile ODIHR pentru alegerile viitoare. Ele au convenit ca progresul Moldovei in consolidarea respectului fata de aceste principii va consolida legaturile reciproce. UE a salutat disponibilitatea Republicii Moldova de a lansa un dialog periodic privind Drepturile Omului.

Cooperare sectoriala

UE si Moldova au luat nota de realizarile concrete in domeniul cooperarii sectoriale. Ele au salutat, in special, decizia Consiliului Ministerial al Tratatului Comunitatii Energetice de la Zagreb din 18 decembrie privind aderarea Moldovei la Comunitatea Energetica si au convenit asupra importantei implementarii de catre Republica Moldova a angajamentelor aferente. De asemenea, au convenit asupra importantei Instrumentelor anuale de implementare a Planului de Actiuni, ca instrumente menite sa consolideze procesul de reforma interna in Moldova, precum si relatiile UE-Moldova.
Republica Moldova si Uniunea Europeana au subliniat numeroasele oportunitati oferite de Parteneriatul Estic, ca o dimensiune specifica de Est a Politicii Europene de Vecinatate, in vederea consolidarii relatiilor dintre UE si Moldova, precum si dintre tarile partenere. Ele au exprimat angajamentul comun de a continua implementarea Parteneriatului Estic atat la nivel bilateral, cat si multilateral. De asemenea, UE si Moldova au convenit sa promoveze in continuare in Moldova reforme si armonizarea la standardele UE. Ele au confirmat faptul ca negocierile privind Acordul de Asociere UE-Moldova vor fi lansate la Chisinau la 12 ianuarie 2010.

Sprijin romanesc

Recunoscand faptul ca Moldova a abolit regimul de vize pentru toti cetatenii UE, partile au subliniat necesitatea implementarii depline si efective a Acordurilor de facilitare a regimului de vize si de readmisie de catre autoritatile statelor membre ale UE si Moldovei. Ele au salutat implementarea Parteneriatului de Mobilitate. in acelasi timp, au cazut de acord sa depuna eforturi pentru a initia, in 2010, un dialog privind examinarea conditiilor pentru eliminarea vizelor de calatorie pentru cetatenii moldoveni in UE, ca un obiectiv pe termen lung, luand in consideratie Abordarea Globala a Migratiei a UE si tinand cont de faptul ca pasii treptati catre liberalizarea completa a regimului de vize vor fi luati doar cu asigurarea conditiilor pentru o buna si sigura gestionare a mobilitatii.
Romania continua sa sustina aspiratiile europene ale Republicii Moldova si obiectivul strategic al acesteia de integrare europeana. Ca stat membru UE, Romania va insista pentru o mai mare implicare a Uniunii in Republica Moldova, pentru acordarea de asistenta financiara europeana si cresterea contributiei Uniunii la finantarea proiectelor de dezvoltare economica si sociala. De asemenea, Romania va actiona in continuare pentru convenirea si realizarea unor proiecte de cooperare bilaterala in relatia cu Republica Moldova, in domeniile prioritare: comert, transporturi, energie, educatie.

Manastirea Gracanica, reduta a etnicilor sarbi din Kosovo

Trupele NATO de mentinere a pacii vor transfera responsabilitatea protejarii Manastirii Ortodoxe Sarbe din Gracanica politiei kosovare, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comandantul KFOR, Markus Bentler, a declarat recent ca masura a fost luata ca rezultat al imbunatatirii situatiei de securitate din Kosovo. “Primul loc pentru care responsabilitatea va fi transferata Serviciului de Politie din Kosovo va fi Manastirea Gracanica, a declarat Bentler. Aceasta manastire, una dintre cele mai importante ale Bisericii Ortodoxe Sarbe din Kosovo, este situata la aproximativ 8 km sud-est de capitala kosovara, Pristina. “Transferul va avea loc la sfarsitul lunii august. Alte locuri protejate de KFOR vor fi transferate politiei din Kosovo intr-un ritm dinamic”, a mai precizat Markus Bentler. Decizia a fost luata la sediul NATO de la Bruxelles in data de 9 iulie “deoarce securitatea globala a Kosovo s-a imbunatatit considerabil in ultimii ani”. Bentler a adaugat ca Belgradul, “care a fost bine informat de dinainte” asupra acestei intentii, nu a fost de acord. De asemenea, Episcopul Teodosije de Lipljan a fost citat de presa declarand ca aceasta decizie nu a fost luata cu consimtamantul Bisericii Ortodoxe Sarbe si va periclita securitatea a opt manastiri din Kosovo. In luna martie KFOR a decis sa suspende temporar cooperarea cu Fortele de Securitate din Kosovo, dupa ce membri ai acestora au aparut in public purtand arme. Incidentul a avut loc la ceremonia de comemorare a unor fosti luptatori kosovari de gherila.

Autonomie creativa

Christopher Dell, ambasadorul Statelor Unite la Pristina, a declarat recent ca premierul kosovar Hashim Thaci este “pregatit sa ofere nordului Kosovo un fel de autonomie”, dupa modelul implementat in regiuni din Belgia, Austria sau alte tari vest-europene, relateaza radioul B92, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Nordul provinciei este locuit in majoritate de sarbi, care nu recunosc declaratia unilaterala de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, si nici autoritatea Guvernului kosovar albanez, condus de Hashim Thaci.
“Nordul Kosovo are o natura specifica, iar premierul Hashim Thaci este pregatit sa gaseasca o modalitate creativa pentru a rezolva problema”, le-a declarat Dell jurnalistilor la Washington, comentand decizia Curtii Internationale de la Haga privind Kosovo. “L-am auzit spunand public in Kosovo, in mai multe randuri – public, cel putin o data si in mai multe ocazii in discutii private – ca in contextul unei Uniuni Europene care se compune din mai multe regiuni si acestea sunt recunoscute ca atare, el este pregatit sa caute solutii creative in care natura speciala a nordului Kosovo sa isi poata gasi locul in granitele statului unitar Kosovo”, a precizat ambasadorul Statelor Unite.”Dar sa recunoastem ca in Europa secolului XXI, exista loc pentru statut special – nu statut, acesta este cuvantul gresit – o natura speciala a regiunilor in cadrul unui stat unic. Pentru a fi mai clar, ne referim aici la aranjamente regionale de genul celor care exista in Belgia, Tirolul de Sud, in multe parti ale Europei”, a adaugat el.

Tigarile de contrabanda au invadat statele Uniunii Europene

Comercializarea produselor din tutun in spatiul UE a devenit extrem de profitabila dupa majorarea abrupta a accizelor, in special pe timp de criza, cand venitul disponibil al societatilor comerciale a scazut considerabil. Pretul din ce in ce mai ridicat din cauza taxelor si impozitelor al acestui viciu nu-i face pe oameni sa renunte la fumat, ci ii indreapta spre piata neagra. Investigatiile au confirmat faptul ca o mare parte din gruparile specializate in contrabanda cu tigari din Republica Moldova in spatiul UE, in ultima perioada, s-au recalificat activitatile prin instalarea liniilor clandestine de producere a tigarilor in Romania.
Angajatii Directiei investigare a fraudelor a Ministerului Afacerilor Interne in colaborare cu colegii din MAI Romania, in cadrul realizarii acordului de colaborare, semnat recent intre autoritatile politienesti, la initiativa partii moldovenesti si cu implicarea directa a politistilor din Romania, a fost demascata, intr-o cladire industriala din Onesti, judetul Bacau, o linie clandestina de fabricare a tigaretelor. Atat cei patru muncitori depistati de politisti la fata locului, cat si cei patru proprietari ai afacerii clandestine sunt cetateni ai Republicii Moldova. Vasile Sarco, sef al Sectiei investigarea fraudelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din R. Moldova, a precizat, in cadrul unei conferinte de presa, ca afacerea era una de familie si era condusa de tata si fiu.

Fabrica de la Onesti

Linia activa la Onesti din 2009, asta dupa ce fusese stramutata din alt loc. Mini-fabrica de tigari era amplasata intr-un cartier industrial si se lucra cu utilaj adus din Germania cu o capacitate de 5000 pachete pe ora. In urma perchezitiilor, au fost depistate si registrele de producere, in care era dusa evidenta activitatii din 2009.
Studiind situatia creata, au fost luate in vizor un sir de intreprinderi din Moldova care au efectuat operatiuni de export a utilajelor de producere a tigarilor, cat si persoanele care sunt implicate direct sau indirect in procesul de transportare a acestora.
Conform investigatiilor initiale, s-a stabilit ca afacerea cu tigari era una prospera, fiind pusa pe roate si dirijata de cetateni moldoveni inca din 2008, iar ultimul loc de ampasare fiind transferat in 2009. Timp de doi ani, fabrica a functionat la capacitate maxima, gruparea mentionata livrand pe piata neagra din Romania tigari contrafacute de tipul „PLUGARUL” (R.Moldova) si „RONSON” (Ucraina) la pretul de 1-1,3 euro/cutie. Linia de fabricare producea 5000 pachete /ora, astfel lunar fiind produse si ulterior comercializate de la 300.000 pana la 500.000 pachete.
In momentul descinderii, in fabrica se produceau tigarete contrafacute de diferite marci din Republica Moldova. Totodata, au fost identificati si retinuti patru cetateni moldoveni, care activau la producerea clandestina a tigarilor, care au fost audiati. Prin urmare s-a stabilit ca lucratorii fabricii erau remunerati de organizatori cu 20 euro/cutie (500 pachete), adica cate 5 euro de persoana pentru fiecare cutie.

Utilaje germane – tutun grecesc si bulgaresc

In baza informatiei primare, s-a constatat ca utilajul de fabricatie germana a fost exportat in 2008 din R.Moldova de o firma, a carei identitate nu poate fi dezvaluita in interesul anchetei, in adresa altei firme din Romania care este patronata de cetatini din R.Moldova. Materia prima, si anume tutunul, conform primelor investigatii, a fost introdus din Grecia si Bulgaria, iar ceea ce tine de alte articole – unele au fost introduse din Ucraina, altele urmeaza sa fie verificate.
De la fata locului politistii au ridicat:
- 8 utilaje de confectionare a tigarilor cu filtru, de productie germana si bulgara, (grup generator + compresor, 3 linii pentru maruntit, dozat si confectionat tigari, 4 utilaje linii pentru aplicarea timbrelor pe pachetele de tigari, 1 utilaj nou – linie de productie bulgara pentru fabricarea tigarilor cu filtru)
- 42.000 de pachete de tigari, marca Ronson, marca inregistrata oficial in Ucraina, cu timbre de acciza din Ucraina;
- Filtre de tigari din care urmau sa fie confectionate 14.000.000 de tigarete,
- 7.316.000 ambalaje pentru confectionarea pachetelor de tigari de marca RONSON;
- Hartie pentru ambalat tigarete – 770.000 bucati;
- 273 role de celofan cu greutatea de 9 kg fiecare;
- 248 role de hartie pentru tigarete;
- 12 role folie sigilate in pachete ermetice, cu greutatea de 14 kg fiecare;
- 190.000 tigari confectionate de marca RONSON – vrac;
- 660.000 de pachete goale de tigari confectionate;
- 38.870 bucati timbre de acciza din Ucraina contrafacute;
- 122 bucati role aluminiu cu greutatea de 5 kg fiecare;
- 43 cutii a cate 20 kg adeziv pentru confectionarea tigarilor;
- 5 saci a cate 50 kg fiecare cu materie prima, tutun fermentat, pentru confectionarea tigaretelor.
In acest caz au fost pornite urmariri penale, initiate in baza art. 296 ind.1 Cod Fiscal al Romaniei, Legea 571/2003 si Legea 241/2005 si art. 9 lit. b „Evaziune fiscala” (sanctiune: privarea de libertate pe un termen de 2-7 ani). Cercetarile continua cu cele patru persoane in stare de retinere, pe un termen de 30 de zile, in vederea stabilirii intregii activitati infractionale desfasurate.

Filiera Italia

Politia financiara a Italiei a arestat patru cetateni ai Republicii Moldova si a confiscat peste 2 tone de tigari de contrabanda din Moldova, in valoare de peste 600 mii de euro. Organele de drept sustin ca au retinut o grupare, din care fac parte cetateni ai Republicii Moldova, care importau ilegal cantitati mari de tigari de contrabanda din Europa de Est, cu intentia de a le comercializa pe piata italiana. Potrvit presei franceze, politistii italieni au confiscat 2620 kg de tigari de contrabanda si au retinut patru cetateni ai Republicii Moldova, in timp ce acestia descarcau marfa dintr-un automobil, ce venea din Grecia. Tigarile au fost ascunse in vase metalice cu fund dublu, pline cu detergent lichid. Suspectii au fost arestati in orasul Perouse.
Serviciul Vamal al R. Moldova a inaintat o cerere de asistenta administrativa internationala catre reprezentantul Italiei in calitate de stat observator la Centrul regional pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere in cadrul Initiativei de Cooperare in Sud-Estul Europei (SECI, Bucuresti), in vederea obtinerii informatiilor suplimentare asupra cazului de confiscare, in Italia, a peste doua tone de tigari de contrabanda provenite din Republica Moldova.
In acest context, Serviciul Vamal precizeaza ca in ultimele trei luni nu au fost inregistrate livrari de marfuri in cadrul regimului vamal de export din Republica Moldova catre tarile UE, realizate cu mijloace de transport inmatriculate in Grecia.

Colaborare cu Romania

In perioada aprilie – iulie 2010 au fost retinute in vederea confiscarii 10.000.000 tigarete (500.000 pachete) de diferite marci (de provenienta Ucraina si Republica Moldova), introduse in mod fraudulos peste frontiera de stat pe teritoriul vamal al Romaniei. Prejudiciul intermediar stabilit doar pentru aceste capturi se ridica in acest moment la suma de 5.000.000 de lei (echivalentul a peste 1.000.000 Euro).
Activand in baza unui plan bilateral de cooperare semnat intre Serviciul Vamal al Republicii Moldova si Autoritatea Nationala a Vamilor din Romania, in luna iulie 2010, au fost inregistrate primele rezultate a activitatii comune de contracarare a fraudelor vamale la frontiera moldo-romana. Directorului general al Serviciului Vamal, Tudor Balitchi, si omologul sau din Romania, seful Autoritatii Nationale a Vamilor din Romania, Radu Traian Marginean, au semnat la data de 24 iulie un Plan bilateral de cooperare, care are drept scop corelarea si coordonarea procedurilor de control vamal si eficientizarea masurilor antifrauda implementate de autoritatilor vamale din cele doua tari.