Ucraina susţine transformarea operaţiunii de pacificare din Zona de Securitate de la Nistru într-una civilă cu mandat internaţional.
Prim-ministrul R. Moldova, Vlad Filat, a avut joi o întrevedere cu omologul său ucrainean, Nikolai Azarov. Întrevederea a avut loc în cadrul vizitei oficiale a premierului Vlad Filat la Kiev, pe care o întreprinde în perioada 2-3 februarie. Premierul este însoţit de o delegaţie care include reprezentanţi ai Guvernului Republicii Moldova, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din ţara noastră.
Cei doi premieri au menţionat importanţa acestei vizite, în contextul împlinirii a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi Ucraina şi semnarea Acordului de cooperare dintre cele două state. În acest context, oficialii au remarcat dinamica pozitivă a dezvoltării relaţiilor bilaterale şi progresul înregistrat în ultimii doi ani, în mod special.
Oficialii de la Chişinău şi Kiev au abordat o serie de aspecte care vizează problemele existente, în vederea soluţionării acestora în interesul cetăţenilor ambelor state. Astfel, s-a convenit asupra dinamizării procesului pentru definitivarea demarcării frontierei de stat, impulsionarea negocierilor pe subiectele ce vizează drepturile patrimoniale şi protecţia mediului înconjurător, dar şi privind dezvoltarea relaţiilor moldo-ucrainene în sfera umanitară.
Un subiect aparte al discuţiei l-a constituit problema transnistreană şi a procesului de reglementare. Vlad Filat a menţionat rolul Ucrainei în derularea acestui proces, în special în contextul preşedinţiei ucrainene în OSCE, în anul 2013. În context, Nikolai Azarov a confirmat că Ucraina susţine poziţia privind transformarea operaţiunii de pacificare din Zona de Securitate în una civilă cu mandat internaţional.

Kievul a suspendat de la 1 februarie livrarile de electricitate acatre Belarus si Republica Moldova, din cauza unor probleme la liniile de inalta tensiune din regiune Zaporojie. De asemenea, Kievul a inceput sa importe curent electric din Rusia. Accidentul s-a produs in 27 ianuarie, cand unul dintre cele sase reactoare ale centralei nucleare din regiune si-a redus activitatea, din cauza prabusirii unui dintre turnurile de transmise din zona Velikobelozerskii, dupa ce o parte din el a fost taiat de hotii de fier vechi. Reprezentantul companiei de stat belaruse Belenergo, Ludmila Gordei, a dat asigurari ca importurile de energie din Ucraina vor fi reluate in cateva zile. in acelasi timp, conducerea autoritatii ucrainene care monitorizeaza piata energiei a dat ordin ca, pana cel tarziu in 12 februarie, sa fie reparate liniile.

Dupa ce Ucraina a fost acuzata frecvent ca ar fi oprit din gazele rusesti care ii tranziteaza teritoriul, acum si Romania este luata in colimator de presa ruseasca. Publicatia rusa Vedomosti publica joi un articol in care citeaza sub acoperirea anonimatului “doi oficiali din cadrul unor companii vest-europene din domeniul gazelor” care sugereaza ca tari din Europa de Est, confruntate cu un ger napraznic, “retin” din gazul rusesc destinat Occidentului. Aceste suspiciuni pleaca de la faptul ca datele pe care le au Gazprom si clientii sai nu se potrivesc, scrie Vedomosti. Astfel, Gazprom sustine ca nu si-a redus volumele de gaz livrate catre Europa, insa, potrivit datelor oficiale ale companiei italiene Snam, Italia primeste, de doua zile, mai putin gaz. Publicatia rusa noteaza in articolul intitulat “Scurgeri de gaz in Europa” ca tarile est-europene, lovite in ultimele zile de temperaturi deosebit de scazute, sunt Ucraina, Polonia, Serbia, Romania, Bulgaria, Lituania si Cehia. Ucraina a anuntat ca a crescut consumul de gaz, dar a precizat ca volumele livrate in plus sunt din depozitele de inmagazinare proprii. Polonia a spus ca nivelul importurilor de gaz este corespunzator cererii, in timp ce Ministerul Economiei din Romania a spus ca nu are probleme cu aprovizionarea de gaze, dar, scrie Vedomosti, nu a precizat daca si-a crescut livrarile de gaz. Romgaz a precizat, totusi, la 29 ianuarie, ca livreaza gaze clientilor sai la nivelul contractelor incheiate cu acestia si, desi nu are competente in echilibrarea pietei de gaze naturale din Romania, compania a demarat importurile de gaze naturale, de sambata, 28 ianuarie 2012. “Scaderea temperaturii aerului in unele zone din Romania a determinat cresterea accentuata a consumului de gaze naturale. Romgaz asigura productia maxima de gaze naturale din campurile de gaze exploatate, gaze comercializate in principal catre E.ON Romania si GDF Suez Romania”, se arata intr-un comunicat al companiei. La randul sau, Distrigaz Sud Retele a anuntat la 31 ianuarie ca in urma conditiilor meteo din ultimele zile, caracterizate prin temperaturi deosebit de scazute pe intreg teritoriul Romaniei, s-a inregistrat un consum zilnic pentru clientii GDF SUEZ Energy Romania de 22 milioane m3, fata de un nivel de 17 milioane m3, care este atins in mod normal in aceasta perioada a anului, ceea ce reprezinta o crestere a consumului de circa 30%. “Pentru a asigura continuitatea aprovizionarii cu gaze naturale a tuturor clientilor sai, GDF SUEZ Energy Romania a respectat si chiar a depasit obligatiile de inmagazinare a gazelor naturale pentru ciclul 2011-2012 si a triplat cantitatile zilnice de gaze naturale preluate din import”, se spunea in comunicat.

Pagina Presedintiei de la Kiev a fost atacata miercuri seara de hackeri, care protesteaza, cel mai probabil, fata de inchiderea unui site de sharing, a anuntat secretarul de presa al presedintiei, Daria Cepak, citata de Ukrainian News Angecy. “Persoane necunoscute au atacat site-ul oficial al presedintelui Ucrainei inca de miercuri noaptea”, a declarat ea. in plus, Cepak a afirmat ca hackerii cer atacarea si altor site-uri guvernamentale. “Aceste persoane care ataca site-uri inteleg ce fac?”, s-a intrebat secretarul de presa al presedintiei. Potrivit lui Cepak, din cauza acestor atacuri sunt distruse modalitatile de plasare a informatiilor pentru public. Ea le-a cerut hackerilor sa gaseasca alte modalitați de a protesta, nu limitandu-le altora dreptul la informatie. Ministerul ucrainean de Interne a inchis, la 31 ianuarie, site-ul de sharing ex.ua, iar atacul a avut loc dupa ce autoritatile au publicat oficial informatii despre acest caz.

Un consiliu de opt medici din Germania, Canada şi din partea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii o vor examina pe Iulia Timoşenko, a anunţat marţi Iuri Boicenko, purtător de cuvânt al Parchetului, informează, din Kiev.
Decizia de a autoriza specialişti străini pentru consultarea fostului premier ucrainean, care nu permite ca serviciile sanitare ale închisorii să-i examineze starea de sănătate, a fost luată luni, în cadrul unei reuniuni la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor penitenciare, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Sănătăţii.
Doi experţi din partea Germaniei, trei din partea Canadei şi trei din partea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii o vor supune unui examen medical pe Iulia Timoşenko şi, dacă va fi necesar, o vor trata, a spus într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Parchetului, transmite Agerpres. Însăşi Iulia Timoşenko şi-a dat consimţământul, acum o săptămână, pentru ca un grup de medici germani să-i examineze starea de sănătate, după ce mai mulţi experţi germani şi-au oferit serviciile prin intermediul Ambasadei Germaniei la Kiev.
Apropiaţi ai fostului premier denunţă de mai mult timp faptul că Iulia Timoşenko are serioase probleme de sănătate, mai ales în privinţa spatelui, care o împiedică să se mişte. Iulia Timoşenko a fost transferată în luna decembrie la o închisoare din oraşul Harkov, în estul ţării, pentru a ispăşi o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru abuz de putere. Uniunea Europeană a spus clar că relaţiile sale cu Ucraina vor depinde de viitorul Iuliei Timoşenko.

Fiica Iuliei Timoşenko, Evghenia Carr, va rosti un discurs în Senatul Statelor Unite, în cadrul unei campanii internaţionale pentru a cere eliberarea mamei sale.
“Voi rosti un discurs”, miercuri, în cadrul subcomisiei pentru Afaceri Europene din Senatul SUA, a declarat fiica fostului premier ucrainean. Deţinută din august 2011, Iulia Timoşenko a fost condamnată în octombrie la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere. Soţul ei a cerut şi a obţinut azil politic în Cehia.
“Vom continua să povestim întregii lumi cum liderii Ucrainei îi aduc în justiţie pe adversarii politici”, adaugă Evghenia Carr, în vârstă de 31 de ani, care deja a rostit discursuri în cadrul acestei campanii la Berlin, Copenhaga, Paris şi Strasbourg. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, joi, la Strasbourg o rezoluţie prin care cere renunţarea la acuzaţiile împotriva foştilor membri ai Guvernului ucrainean, între care fostul premier Iulia Timoşenko.
APCE i-a cerut preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici să “examineze posibilitatea ca aceştia să fie eliberaţi şi să li se permită să participe la viitoarele alegeri legislative”, potrivit unui comunicat al acestei organizaţii. Ucraina este unul dintre cei 47 de membri ai aceste organzaţii paneuropene, al cărei rol principal este apărarea drepturilor omului şi a democraţiei şi care îşi are sediul la Strasbourg.
APCE, care reuneşte 318 parlamentari din aceste 47 de ţări, s-a declarat “îngrijorată de degradarea stării de sănătate a doamnei Timoşenko şi le-a cerut autorităţilor să permită tratarea ei de către medici independenţi”, transmite Mediafax. Membrii săi au considerat câmpul de aplicare a articolelor din Codul Penal ucrainean utilizat pentru demararea urmăririi “mult prea extins” şi că aceste articole permit “o penalizare postfactum a unor decizii politice normale, ceea ce contravine principiului statului de drept şi este inacceptabil”.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, şi liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Evgheni Şevciuk, au convenit vineri la Odesa să continue dialogul pentru îmbunătăţirea relaţiilor economice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
Cei doi au făcut declaraţii în acest sens la finalul primei întrevederi bilaterale oficiale după alegerea lui Şevciuk în fruntea regiunii separatiste, în urmă cu o lună.  Prim-ministrul Vlad Filat a avut, vineri, la Odesa (Ucraina), o întrevedere cu liderul din Transnistria, Evgheni Şevciuk. După întrevedere, premierul R. Molodva a declarat că cel mai important rezultat al discuţiei este faptul că s-a ajuns la înţelegerea ca dialogul în continuare să fie unul deschis şi permanent, iar grupurile de lucru pentru consolidarea încrederii să-şi continue activitatea.
Vlad Filat a accentuat că se va munci în continuare pentru îmbunătăţirea situaţiei economice şi a vieţii cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, precizând că Chişinăul nu a introdus niciodată taxe pentru mărfurile produse în regiunea transnistreană. Prim-ministrul Filat a anunţat că, în cadrul întrevederii de vineri, s-a convenit asupra reluării transportului feroviar pe cele două maluri ale Nistrului, iar Evgheni Şevciuk a menţionat că, în timpul apropiat, grupurile de lucru urmează să stabilească graficul circulaţiei trenurilor.
La rândul său, Evgheni Şevciuk a menţionat că întrevederea cu Vlad Filat a fost una bună şi a mulţumit Ucrainei pentru efortul depus ca aceasta să aibă loc. El a apreciat deschiderea Chişinăului în ceea ce ţine de soluţionarea problemelor existente şi a accentuat în mod special problemele din domeniul economic. Evgheni Şevciuk s-a arătat convins că întrevederea de vineri va da mai multe rezultate pozitive în timp.

Declaraţie comună

“La 27 ianuarie 2012, în oraşul Odesa, la iniţiativa părţii ucrainene, a avut loc prima întrevedere a Prim-ministrului Republicii Moldova, Vlad Filat, cu conducătorul Transnistriei, Evgheni Şevciuk.
În cadrul întrevederii, s-a discutat o gamă largă de subiecte legate de procesul de reglementare transnistreană. În contextul următoarei reuniuni a “Conferinţei permanente privind chestiunile politice în procesul de reglementare transnistreană” în formatul “5+2″, programată pentru sfârşitul lunii februarie 2012, la Dublin, Irlanda, participanţii au confirmat intenţia de a negocia într-un mod constructiv şi coerent.
Având în vedere necesitatea de a îmbunătăţi situaţia economică, calitatea vieţii şi a extinde relaţiile dintre locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului, participanţii la întrevedere au convenit asupra intensificării activităţii grupurilor de experţi (de lucru) responsabile de măsurile de consolidare a încrederii, în conformitate cu Regulamentul aprobat. De asemenea, s-a ajuns la un acord privind continuarea activităţii în vederea reluării depline a circulaţiei de transport feroviar de călători şi de mărfuri pe segmentul transnistrean al căii ferate, precum şi privind restabilirea comunicaţiilor telefonice, inclusiv a legăturii staţionare şi mobile.
În legătură cu situaţia creată în Zona de Securitate, participanţii au exprimat disponibilitatea de a căuta soluţii orientate spre stabilizarea situaţiei.
De asemenea, participanţii au exprimat gratitudine ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Konstantin Grişcenko, pentru contribuţia acordată în vederea organizării întrevederii în cauză”.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, joi, la Strasbourg o rezoluţie prin care cere renunţarea la acuzaţiile împotriva foştilor membri ai Guvernului ucrainean, între care fostul premier Iulia Timoşenko.
APCE i-a cerut preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici să “examineze posibilitatea ca aceştia să fie eliberaţi şi să li se permită să participe la viitoarele alegeri legislative”, potrivit unui comunicat al acestei organizaţii. Ucraina este unul dintre cei 47 de membri ai aceste organzaţii paneuropene, al cărei rol principal este apărarea drepturilor omului şi a democraţiei şi care îşi are sediul la Strasbourg.
APCE, care reuneşte 318 parlamentari din aceste 47 de ţări, s-a declarat “îngrijorată de degradarea stării de sănătate a doamnei Timoşenko şi le-a cerut autorităţilor să permită tratarea ei de către medici independenţi”, transmite Mediafax. Membrii săi au considerat câmpul de aplicare a articolelor din Codul Penal ucrainean utilizat pentru demararea urmăririi “mult prea extins” şi că aceste articole permit “o penalizare postfactum a unor decizii politice normale, ceea ce contravine principiului statului de drept şi este inacceptabil”.
Aceste probleme decurg din “deficienţele sistemice” în funcţionarea justiţiei în Ucraina, potrivit lor. APCE a enumerat “o serie de măsuri de luat pentru creşterea independenţei puterii judiciare, diminuarea recursului excesiv la arestul preventiv şi la încetarea subiectivismului în favoarea acuzării”. Membrii săi au reiterat “apelul în favoarea unei reforme constituţionale şi a unor noi modificări ale legislaţiei electorale ucrainene”.
“Dacă aceste recomandări, în special cele privind urmăririle penale demarate împotriva unor membri ai fostului Guvern, nu vor fi aplicate în termen rezonabil, acest lucru va genera îndoieli grave cu privire la aderarea autorităţilor la principiile democraţiei şi preeminenţei dreptului”, a conchis APCE.

Liderul de la Kiev, Viktor Ianukovici, a reconfirmat, intr-o intalnire cu Marian Lupu, presedintele interimar al R. Moldova, ca Ucraina este dispusa sa participe la discutiile despre demilitarizarea regiunii transnistrene si transformarea actualului format al fortelor de mentinere a pacii. Presedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, si omologul sau ucrainean Viktor Ianukovici au discutat, miercuri, la Kiev, despre problema transnistreana.  Potrivit unui comunicat al Presedintiei de la Chisinau, Marian Lupu a avut o deosebita apreciere pentru pozitia Ucrainei in dosarul transnistrean, exprimata prin optiunea in favoarea solutionarii politice a diferendului transnistrean, prin identificarea unei solutii viabile de reintegrare a tarii in frontierele international recunoscute. “Presedintele Ianukovici a reconfirmat ca tara sa este dispusa sa participe activ la discutiile privind demilitarizarea regiunii transnistrene si transformarea actualului format de pacificatori de pe Nistru. Cei doi presedinti au cazut de acord ca responsabilii pentru acest dosar trebuie sa depuna eforturi sustinute pentru a evita pe viitor incidente regretabile, ca cel din ianuarie anul curent”, se arata in comunicat. in noaptea de 1 ianuarie, la punctul de control de la Vadul lui Voda, un tanar moldovean in virsta de 18 ani a fost impuscat de un soldat rus din forta de mentinerea a pacii. Potrivit soldatului, tanarul a refuzat sa se opreasca la bariera de control. Autoritatile de la Chisinau au declarat ca acest incident este un argument in plus pentru a transforma actuala misiune de pacificare in una civila, cu mandat international. Pana in prezent, Moscova si Tiraspolul au respins aceasta varianta.

Europarlamentarii care militeaza pentru eliberarea fostului premier Iulia Timosenko au denuntat miercuri conditiile de detentie ale acesteia si i-au cerut noului presedinte al PE, Martin Schulz, sa efectueze prima sa vizita oficiala la inchisoarea unde este detinuta aceasta. “As vrea sa va cer ca prima dumneavoastra vizita oficiala in calitate de presedinte al Parlamentului European sa fie la Iulia Timosenko”, a declarat deputata italiana Licia Ronzulli, adresadu-i-se lui Schulz si purtand un tricou imprimat cu o fotografie a fostului premier alaturi de sloganul “Free Iulia”. Comparand inchisoarea in care se afla aceasta cu un “adevarat gulag”, deputata a denuntat un “linsaj politic si o incalcare a drepturilor omului”. Timosenko, aflata in prezent in opozitie si condamnata la sapte ani de inchisoare in octombrie pentru ca a incheiat acorduri cu Rusia privind gazele considerate defavorabile tarii sale, a fost transferata la 30 decembrie intr-un penitenciar din estul tarii, unde este inchisa intr-o celula iluminata permanent si supravegheata de camerele video 24 de ore din 24, potrivit avocatului sau. Vizata de o serie de alte anchete judiciare, Timosenko nu a incetat sa denunte aceste proceduri judiciare, acuzandu-l pe presedintele Viktor Ianukovici – invingator la alegerile prezidentiale din 2010 – ca incearca sa se debaraseze de principalul sau concurent. Urmaririle impotriva lui Timosenko au fost criticate in mod deschis de Uniunea Europeana si Statele Unite, care le considera politice si cer punerea ei in libertate pentru a putea participa la alegerile legislative din octombrie 2012.