Preşedintele Traian Băsescu a avut luni o întrevedere cu preşedintele Republicii Turcia, Abdullah Gul, în marja Summitului NATO de la Chicago, cei doi şefi de stat exprimând posibilitatea unei abordări regionale pentru proiectele de infrastructură.
“Cei doi şefi de stat au menţionat că legătura de feribot Constanţa-Istanbul funcţionează foarte bine şi au exprimat posibilitatea unei abordări regionale pentru proiectele de infrastructură. Oficialii au împărtăşit aceeaşi poziţie cu privire la importanţa proiectului Nabucco pentru asigurarea securităţii energetice a Europei şi au evaluat stadiul proiectului conductei transcaspice”, informează Administraţia Prezidenţială.
Băsescu şi omologul turc au avut un schimb de opinii pe mai multe teme de actualitate de pe agenda regională, întrevederea prilejuind şi abordarea stadiului şi potenţialului cooperării bilaterale în domeniul politicii de securitate.
“Cu acest prilej, preşedintele României şi preşedintele Turciei au salutat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale româno-turceşti, inclusiv în plan economic, şi au exprimat interesul comun în vederea consolidării acestora prin continuarea dialogului politic la nivel înalt şi implementarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia. În acest sens, Planul de Acţiune al Parteneriatului Strategic este foarte aproape de finalizare”, mai precizează sursa citată.

Parlamentul bulgar a ratificat marţi acordul între compania internaţională Nabucco Gas Pipeline International GmbH and Nabucco şi cea naţională Nabucco Gas Pipeline Bulgaria EOOD pentru realizarea gazoductului.
Acordul reflectă voinţa companiilor de a realiza proiectul în conformitate cu standardele tehnice şi ecologice internaţionale. Documentul stabileşte regulile pentru construirea şi exploatarea conductei, precum şi pentru soluţionarea eventualelor litigii.
Gazoductul Nabucco ar putea fi construit în 3 sau 4 ani, a declarat la mijlocul lunii mai 2012  purtătorul de cuvânt al consorţiului, Christian Dolezal. Dacă decizia finală pentru realizarea proiectului va fi luată de acţionarii la anul, vom avea nevoie de încă 3 sau 4 ani ca să finalizăm lucrările de construcţie, a spus Dolezal, care a participat la forumul de afaceri ‘Gaz şi Putere’, care a avut loc la Sofia.
Christian Dolezal a declarat că o decizie legată de o eventuală înlocuire a Nabucco cu proiectul TANAP pe teritoriul Turciei urmează să fie luată de către acţionarii consorţiului Nabucco şi cei ai consorţiului Shah Deniz, care exploatează zăcămintele de gaze din sud-vestul Marii Caspice.
În ultimele luni, însă, au apărut informaţii potrivit cărora consorţiul Nabucco ia în calcul dezvoltarea unui proiect mult mai mic decât cel iniţial din cauza resurselor limitate de gaze naturale disponibile în regiunea Mării Caspice. În acest caz, conducta va începe de la graniţa între Bulgaria şi Turcia, iar pe teritoriul Turciei va fi înlocuit de gazoductul TANAP care urmează să fie construit de compania petrolieră de stat din Azerbaidjan, Socar, şi societatea turcă Botas, care ar trebui să faciliteze tranzitarea gazului azer pe teritoriul Turciei.
Proiectul Nabucco prevede construcţia unui gazoduct de 3.900 de kilometri de la frontiera de est a Turciei până în Austria, care ar fi trebuit să tranziteze Bulgaria, România şi Ungaria. Conducta, care urma să aibă o capacitate de 31 miliarde de metri cubi, ar fi trebuit să fie alimentată cu gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice şi Asia Centrală, cel mai probabil furnizor fiind Azerbaidjanul. Proiectul este dezvoltat de consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, din care fac parte companiile Transgaz Mediaş, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania), fiecare dintre ele deţinând o cotă parte de 16,67%.

O rundă de discuţii pe marginea Planului de acţiuni subsumat Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia, în vederea agreării formei finale şi semnării acestuia într-un viitor cât mai apropiat, a avut loc luni, în timpul întâlnirii dintre secretarul de stat pentru afaceri europene Luminiţa Odobescu cu ambasadorul Hasan Göğüş, subsecretar de stat pentru afaceri europene din MAE turc.
Discuţiile au vizat în special segmentele privind dialogul politico-diplomatic, cooperarea economică şi în domeniul energetic, cooperarea regională, în domeniul afacerilor europene şi de securitate între cele două ţări. Cu acest prilej, ambele părţi au salutat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale româno-turce şi au exprimat interesul comun în vederea consolidării acestora, prin promovarea unor ample proiecte sectoriale. A fost salutat nivelul foarte bun al cooperării economice dintre cele două ţări, Turcia fiind al 5-lea partener economic al României la nivel global şi primul din afara UE, şi potenţialul investiţional existent între cei doi parteneri.
Partea română a adus în atenţieşi o serie de aspecte a căror soluţionare ar avea impact pozitiv asupra dezvoltării în continuare a schimburilor comerciale între cele două ţări. Astfel, a abordat problema restricţiilor aplicate de autorităţile turce la exportul, respectiv tranzitul de animale vii şi unele produse din carne din România, exprimând speranţa că partea turcă va lua decizia de eliminare a acestor restricţii într-un viitor cât mai apropiat.
Întrevederea a prilejuit şi un schimb de opinii privind perspectiva europeană a Turciei, fiind reconfirmat sprijinul concret acordat de România în procesul de aderare a Turciei la UE şi avansarea procesului de negociere. Cu această ocazie, au fost abordate şi o serie de teme de actualitate de pe agenda regională şi situaţia din Balcanii de Vest, cele două părţi împărtăşind viziuni similare privind stabilitatea şi securitatea în regiune.

Ministerul turc de Externe a chemat consorţiile care au răspuns apelului de oferte lansat de Republica Cipru privind explorarea de hidrocarburi în largul insulei să se retragă de la licitaţie, avertizând că acestea vor fi excluse de la orice proiect de cooperare în Turcia.
“Invităm statele şi companiile petroliere respective să se comporte cu bun-simţ, renunţând la orice activitate în această zonă maritimă aflată la originea unor diferende legate de probleme cipriotă, şi retrăgându-se din apelul de oferte în chestiune”, afirmă ministerul turc, într-un comunicat. Acesta previne companiile respective că vor fi considerate “responsabile” de tensiunile care ar putea apărea în regiune, dacă încep cooperarea cu guvernul cipriot grec “în dispreţul drepturilor ciprioţilor turci”.
Comunicatul mai precizează că va fi exclusă participarea la viitoarele proiecte energetice din Turcia a companiilor care vor coopera cu administraţia cipriotă greacă. Ciprul a anunţat vineri, 11 mai, că 15 societăţi şi consorţii au depus oferte la licitaţia referitoare la 12 blocuri de explorare de hidrocarburi în largul insulei. Turcia şi-a manifestat în mai multe rânduri opoziţia faţă de aceste explorări, pe care le-a calificat drept ilegale.
La sfârşitul lunii aprilie, Turcia a început să foreze în căutarea de petrol şi gaz în nordul Ciprului, gest care amplifică disputa în jurul potenţialelor resurse ascunse în solul insulei mediteraneene divizate din 1974. Ministrul turc al energiei, Taner Yildiz, a inaugurat împreună cu liderul cipriot turc Dervis Eroglu sonda Turkyurdu-1 a companiei turce de petrol şi gaz TPAO. Lansarea lucrărilor la Turkyurdu-1 are loc după ce ciprioţii greci au lansat prospecţiuni offshore în jumătate de sud a insulei, gest întâmpinat cu proteste vehemente ale Ankarei şi ale ciprioţilor turci.
Ciprul este divizat din iulie 1974, când Turcia a invadat nordul insulei ca urmare a unei lovituri de stat puse la cale de către naţionalişti ciprioţi-greci susţinuţi de junta coloneilor aflată la putere în acea vreme la Atena şi care viza unirea insulei cu Grecia. Turcia nu recunoaşte Ciprul ca stat suveran, în timp ce Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută doar de Ankara. Între comunităţile cipriotă-greacă şi cipriotă-turcă au loc negocieri sub egida ONU în vederea reunificării insulei, dar nu s-a obţinut niciun progres tangibil cu privire la subiecte sensibile, precum dreptul de proprietate şi garanţiile de securitate.

Bulgaria se va afla printre cele cinci tari care vor beneficia primele de acoperirea scutului antiracheta al NATO, a spus sambata la Chicago presedintele tarii, Rosen Plevneliev, citat de portalul Novinite.com. “Primele cinci tari care vor fi acoperite de scut se afla in Europa, iar Bulgaria este una dintre ele. Trebuie sa fim foarte recunoscatori si beneficiem foarte mult. in prezent, aproximativ 30 de state detin rachete balistice, iar in cele mai multe cazuri acestea nu sunt membre NATO, lucru ce reprezinta o amenintare”, a declarat, cu o zi inainte de deschiderea summitului, Plevneliev, care efectueaza prima sa vizita in calitate de presedinte in Statele Unite. In opinia sa, prima etapa de instalare a scutului antiracheta s-a incheiat deja, avand in vedere ca in urma cu o luna au fost efectuate teste, cu succes. intre celelalte state care se vor afla printre primele care vor beneficia de apararea scutului, el a mentionat Turcia, Romania si Polonia. La sosirea sa la Chicago, unde va participa la summitul din perioada 20-21 mai, presedintele bulgar a declarat pentru presa ca este un lucru sigur ca Bulgaria va participa la misiunea NATO din Afganistan chiar si dupa 2014, cu instructori militari. De asemenea, el a subliniat ca programul retragerii trupelor bulgare a fost deja aprobat de catre Parlament si ca acesta nu va suporta nicio modificare. Situatia din Afganistan va domina programul reuniunii, alaturi de apararea antiracheta in Europa.

Turcia şi Comisia Europeană au lansat joi la Ankara, cu ocazia unei vizite a comisarului european însărcinat cu extinderea, Stefan Fule, un mecanism de dialog complementar pentru a da un nou impuls negocierilor de aderare aflate în impas.
“Facem astăzi un nou pas în vederea surmontării blocajelor din rapoartele noastre. Dăm startul unei noi perioade care, sperăm noi, va aduce un nou elan negocierilor de aderare ale Turciei” la Uniunea Europeană, a declarat ministrul turc pentru afaceri europene Egemen Bagis în faţa presei. În ceea ce-l priveşte, Fule a salutat “o zi specială” în relaţiile dintre UE şi Turcia, subliniind că “agenda pozitivă” ar urma să se traducă printr-un “nou dinamism şi un nou elan pentru relaţiile noastre după o perioadă de stagnare”.
Mecanismul implementat prevede constituirea unor grupuri de lucru Turcia-UE, care să se ocupe de capitolele de negociere blocate şi să promoveze reforme de partea turcă fără deschiderea oficială a acestor capitole, astfel încât eforturile de aliniere la normele europene să fie destul de avansate în momentul în care deschiderea unui nou capitol de negociere va fi deblocat. Stefan Fule a insistat asupra faptului că acest mecanism nu vizează înlocuirea negocierilor de aderare propriu-zise, ci este “un mijloc complementar de a sprijini aceste negocieri”.
Turcia, care a început în 2005 negocierile de aderare cu UE, trebuie să ducă la bun sfârşit negocierile asupra a 35 de capitole tematice. Însă discuţiile se află de mai multă vreme într-un punct mort. Ciprul şi Franţa, mai ales, blochează deschiderea de noi capitole. Numai un singur capitol din cele 35, cel referitor la ştiinţă şi cercetare, este închis.

Fortele armate turce au a acuzat joi Israelul ca a incalcat spatiul aerian al entitatii turce din Cipru, afirmand ca avionul intrus a fost respins in urma interventiei unor avioane de vanatoare turce intr-o zona controversata de prospectiune pentru gaze si petrol. Incidentul s-a produs luni, iar avionul, al carui tip nu a fost precizat, “a incalcat in cinci randuri” spatiul aerian al Republicii Turce a Ciprului de Nord (RTCN), recunoscuta doar de catre Turcia, se arata intr-un comunicat postat pe Internet al Statului Major turc, care nu precizeaza daca avionul era civil sau militar. Doua avioane turce de tip F-16 au escortat avionul intrus, potrivit Statului Major turc. Ciprul (cipriotii greci, recunoscut international) si Israelul sunt angajate de anul trecut in prospectiuni submarine, in largul partii de sud a insulei mediteraneene, carora Turcia li s-a opus, argumentand cu privire la drepturile entitatii din nordul Ciprului. Turcia si-a lansat propriile operatiuni de forare, impreuna cu RTCN, la nord de insula. Turcia se afla in relatii reci cu Israel, dupa ce comandouri israeliene au ucis noua cetateni turci care incercau sa sparga blocada impusa Fasiei Gaza, la bordul unui feribot turc, in mai 2010. Ankara refuza ca Ciprul sa procedeze la explorari, argumentand ca autoritatile cipriote grecesti, care detin controlul asupra partii de sud a insulei, nu pot exploata resursele naturale ale intregii insule.

Ministrul german de Externe consideră că Europa ar trebui să îi ofere o perspectivă de aderare Turciei şi că progresele în acest sens “ar trebui să depindă de meritele Ankarei şi nu de considerente interne” din statele membre.
Procesul de aderare al Turciei la Uniunea Europeană ar putea beneficia de pe urma alegerilor din Europa, mai ales din Franţa, a apreciat marţi la Istanbul ministrul german de externe Guido Westerwelle. “Relaţiile dintre europeni şi turci şi negocierile de aderare trebuie redinamizate. De prea multă vreme nu a mai fost deschis nici măcar un singur capitol de negocieri”, a declarat Westerwelle cu ocazia unui discurs rostit la Universitatea Sabanci din Istanbul. “Sunt optimist în legătură cu faptul că alegerile recente din Europa vor consolida acest principiu”, a spus Westerwelle, într-o aluzie la alegerile prezidenţialele franceze în urma cărora socialistul Francois Hollande l-a înlocuit la Elysee pe Nicolas Sarkozy, un opozant declarat al unei intrări a Turciei musulmane în UE.
Ministrul liberal este numărul doi în cadrul guvernului condus de cancelarul Angela Merkel, la rândul său opusă unei integrări a Ankarei în UE. Negocierile de aderare ale Turciei, deschise în 2005, sunt îngheţate din cauza, mai ales, a impasului cipriot. Ankara refuză să îşi aplice uniunea vamală în partea cipriotă-greacă a insulei divizate, care este membră a UE, pe care ea nu o recunoaşte. În replică, UE a îngheţat o serie de capitole de negociere.
Guido Westerwelle a făcut din nou apel la Turcia să aplice “Protocolul de la Ankara” pentru a surmonta impasul cipriot şi a continua să avanseze pe calea reformelor democratice. Guido Westerwelle a ajuns luni, în Turcia, pentru o vizită de lucru şi s-a întâlnit la Ankara cu omologul său turc Ahmet Davutoglu.

Autoritatile turce au retinut, luni, un diplomat suedez acuzat ca ar fi incercat sa scoata ilegal din tara diverse relicve, in timp ce revenea dintr-o vacanta, informeaza agentia Anadolu. Barbatul, care lucreaza in cadrul Ministerului de Externe din Stockholm, a fost oprit in timp ce el si sotia sa se intorceau acasa dupa o vacanta. Diplomatul avea o piatra de marmura in bagaje. “Piatra de marmura de zece centimetri” era o relicva istorica, iar barbatul este suspectat ca incerca sa o scoata din tara, potrivit cotidianului national Expressen. Sotia diplomatului a declarat ca nimeni nu i-a informat ca transportul acestor pietre este interzis. “Este ridicol. Nu aveam idee ca nu putem lua acasa aceste pietre ca suvenir”, a precizat femeia. “Nu stim ce se va intampla acum sau cat va trebui sa asteptam o decizie, dar este o greseala”, a adaugat ea. Ministerul de Externe a confirmat ca barbatul este retinut, iar membri ai personalului de la Consulatul din Istanbul au fost sa-l viziteze.

În a doua jumătate a anului 2012, la Ankara, Turcia, ar putea fi semnat Acordul privind anularea regimului de vize între Republica Moldova şi Republica Turcia şi Acordul de readmisie între cele două state.
Anunţul a fost făcut, sâmbătă, la Chişinău, de vicepremierul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, după întrevederea cu omologul său turc, Ahmet Davutoglu, aflat într-o vizită de două zile în R. Moldova. Leancă a anunţat că, în perioada imediat următoare, experţi din cele două state se vor întâlni pentru a negocia prevederile celor două documente, care urmează să fie semnate deja în a doua jumătate a anului curent, la Ankara, de premierii Republicii Moldova şi Turciei.
Ahmet Davutoglu a reiterat intenţia de a semna, în cel mai scurt timp, cele două acorduri, fapt ce va impulsiona şi mai mult dezvoltarea relaţiilor bilaterale moldo-turce. Şeful diplomaţiei turce a constatat că volumul schimburilor comerciale dintre cele două state este în ascensiune, astfel, din 2003 şi până în prezent, acest indicator s-a majorat de cinci ori şi a atins nivelul de 450 milioane de dolari americani.
La conferinţa de presă, cei doi miniştri au semnat Protocolul interguvernamental de colaborare în domeniul arhivelor.

Prima vizită în R Moldova a unui şef al diplomaţiei turce

Vizita ministrului Afacerilor Externe al Republicii Turcia este prima vizită în R. Moldova a unui şef al diplomaţiei turce în istoria relaţiilor bilaterale dintre cele două state şi este prilejuită de marcarea a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Moldova şi Turcia. Oficialul turc a mai avut întrevederi cu preşedintele Nicolae Timofti şi premierul Vlad Filat. Programul vizitei delegaţiei de la Ankara a prevăzut, de asemenea, vizitarea Unităţii Teritorial Administrative Gagauz-Yeri, unde aua vut loc întrevederi cu conducerea regiunii.
În cadrul întrevederii dintre Ahmet Davutoglu şi Vlad Filat, au fost abordate subiecte şi ce ţin de consolidarea relaţiilor bilaterale dintre cele două state, dezvoltarea colaborării comercial-economice, implementarea în R. Moldova a mai multor proiecte investiţionale. “Avem încă multe de realizat împreună, iar dacă ne dorim sincer acest lucru, atunci cu siguranţă vom reuşi”, a precizat Vlad Filat. Premierul a mulţumit Guvernului turc pentru sprijinul pe care îl acordă autonomiei găgăuze.
“Turcia nu are frontieră comună cu Republica Moldova, dar noi vă considerăm un stat vecin prieten şi ne dorim să intensificăm cooperarea dintre ţările noastre. Ne dorim relaţii strategice cu R. Moldova”, a spus Ahmet Davutoglu. Ahmet Davutoglu a transmis premierului salutări din partea conducerii ţării sale, precizând că Vlad Filat este aşteptat în vizită în Turcia.