Seful diplomatiei romane, Cristian Diaconescu, a discutat sambata, la Conferinta pentru securitate din Munchen, cu omologul turc, Ahmet Davutoğlu, despre noul stadiu al relatiilor bilaterale, iar, in acest sens, cele doua parti urmeaza sa elaboreze in perioada urmatoare un Plan de actiune. Ministrul roman de externe a salutat noul stadiu al relatiilor bilaterale dintre Romania si Turcia, ridicate la nivel de Parteneriat Strategic, in decembrie 2011, prin semnarea unei Declaratii Comune. Ambii demnitari au exprimat interesul pentru convenirea unor proiecte concrete in vederea implementarii Parteneriatului Strategic. in acest sens, cele doua parti urmeaza sa elaboreze in perioada urmatoare un Plan de actiune, informeaza MAE. Cei doi ministri au evidentiat nivelul crescut al cooperarii economice dintre cele doua state, reliefand potentialul existent pentru dezvoltarea, in continuare, a schimburilor economice si a investitiilor reciproce. A fost realizat un schimb de opinii cu privire la cooperarea regionala si agenda de securitate, cu accent pe Summit-ul NATO din luna mai a acestui an.

Frigul care se abate asupra Europei resuscita interesul UE pentru proiectul Nabucco, gazoduct de a carui constructie depinde alternanta surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Totul pentru a se reduce dependenta UE de gaze rusesti. Proiectul gazoductului Nabucco este serios compromis, sustin mai multi experti, in special din cauza deciziilor Turciei. De la semnarea de catre Ankara, in iulie 2009, a acordului interguvernamental asupra acestui gazoduct, care ar urma sa permita transportul a peste 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Asia Centrala spre Europa, prin Turcia si ocolind Rusia, mai multe evolutii, precum si deciziile autoritatilor turce au pus in pericol proiectul. Neintelegerile repetate intre Rusia si Ucraina asupra preturilor, care au cauzat intreruperi ale aprovizionarilor, au impins in 2009 Uniunea European sa-si lanseze propriul proiect al unui coridor sudic de gaze (Southern Gas Corridor), pentru care Nabucco ar fi piesa centrala. In decembrie insa, Turcia a permis Rusiei sa treaca gazoductul South Stream prin apele sale din Marea Neagra, iar constructia acestei conducte, care ar trebui sa transporte 63 de miliarde de metri cubi pe an, ar urma sa inceapa in acest an. “Nabucco era in coma, chiar cu mult inainte de acordul asupra South Stream”, sustine Necdet Pamir, fost director adjunct al companiei turce de hidrocarburi TPAO. “Insa nimeni nu a spus ca Nabucco este mort”, a adaugat el, citat de AFP. Turcia a semnat, de asemenea, in decembrie un acord cu Azerbaidjanul pentru construirea gazoductului TransAnatolia, aruncand un nou semn de intrebare asupra fezabilitatii Nabucco, ce a avut inca de la inceput dificultati in a garanta un nivel de aprovizionare suficient. Oficial, Turcia, unul din cei sase parteneri, sustine in continuare proiectul. “Ne vom continua eforturile pentru ca acest proiect sa devina realitate”, a declarat recent ministrul turc al energiei, Taner Yildiz. insa expertii au dubii serioase. “Turcia nu a intrat cu adevarat in joc”, a spus Andrew Neff, expert pentru IHS Global Insight. “Turcia se vede un arbitru in domeniul energiei”, a adaugat el. Ross Wilson, fost ambasador american in Turcia si in prezent director al Dinu Patriciu Eurasia Center, in SUA, sustine ca, prin semnarea intelegerii cu Rusia, Turcia si-ar putea creste ‘puterea de negociere’ cu europenii in ceea ce priveste coridorul sudic.

Alternative energetice

Coridorul sudic ar putea include Nabucco, TAP (Trans-Adriatic Pipeline) sau Interconnector (ITGI), aceste ultime doua plecand din Turcia spre Italia si manifestandu-si interesul de a colabora cu TransAnatolia. “Nabucco este un proiect incomplet, de la inceput”, spune Mete Goknel, fost director al companiei nationale turce de distributie Botas, unul din partenerii Nabucco. “Cine va pompa gaz in conducta?”, s-a intrebat el. Asia Centrala este “curtea din spate” a Rusiei, iar tensiunile dintre Uniunea Europeana si Iran asupra problemei nucleare exclud Teheranul de pe lista potentialilor furnizori pentru Nabucco. Elnur Sultanov, expert in energie al Academiei Diplomatice din Azerbaidjan, sustine ca proiectul Southeast Europe Pipeline (SEEP), sprijinit de gigantul britanic BP, este ‘cea mai buna solutie posibila’. La fel ca Nabucco, si aceasta conducta ar avea ca tinta finala Austria, insa la un cost mai redus, cu o capacitate mai slaba la pornire si folosind infrastructuri existente. Cu toate acestea, expertii remarca faptul ca, beneficiind chiar si de un proiect de anvergura Nabucco, Europa, cu nevoile sale tot mai mari, nu va putea sa-si reduca semnificativ dependenta de Rusia. Conform previziunilor BP, importurile europene de gaz se vor dubla pana in 2030.

SUA au anunţat miercuri că au adăugat trei companii româneşti pe lista neagră a entităţilor vizate de sancţiuni pentru trafic de droguri, acuzându-le că au legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
Cele trei firme – Geleri Import Export, Gelro Impex şi Mega Group – sunt înmatriculate pe o rază de 100 km în jurul Bucureştiului, se precizează într-un comunicat al Departamentului trezoreriei, transmite Agerpres. Acestea au legături cu Zeyneddin Geleri, care este un membru de rang înalt al PKK, considerat organizaţie teroristă de către SUA şi de către Uniunea Europeană, şi este de asemenea membru al unei grupări de trafic de narcotice din România.
Geleri, împreună cu alţi doi cetăţeni turci şi cu un altul domiciliat în România, sunt acuzaţi că ‘aparţin unei organizaţii de trafic de droguri cu sediul în România, care utilizează întreprinderi de export-import pentru activităţi ilegale în Europa’, conform comunicatului.
Din 2008, PKK este vizat de sancţiuni americane împotriva traficanţilor de droguri. Washingtonul consideră că traficul de opiu şi cannabis către Europa este una din principalele surse de venit ale acestuia, care îi permite ’să obţină arme şi material’.
KARADENIZ PRESS reaminteste ca un important membru al organizatiei teroriste kurde PKK, Aktay Mehmet Resit, a fost capturat de autoritatile romane si extradat la sfarsitul lunii mai 2011 in Turcia, dupa ce autoritatile din aceasta tara l-au dat in cautare internationala pentru implicarea in mai multe atentate.
Resit, membru cu state vechi al Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), fusese arestat de judecatorii Curtii de Apel pe 14 februarie 2011, iar potrivit datelor furnizate procurorilor romani de catre omologii turci “persoana extradabila este urmarita pentru a fi judecata ca urmare a acuzatiei de a fi membru la organizatia ilegala de terorism PKK si de a participa in numele acestei organizatii la actiuni cu arme de foc, precum si a celei de incercare de separare de sub administratia statului a unei parti din teritoriul aflat sub suveranitatea statului (Turcia – n.r.)”. Pentru faptele de care este acuzat Resit, Ankara aplica pedepse severe, in cazul de fata, inchisoarea pe viata.

Preşedintele Adunării Populare din autonomia găgăuză, Anna Harlamenko, a declarat că premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a acceptat invitaţia sa de a vizita Republica Moldova la sfârşitul primăverii.
Anna Harlamenko a vorbit în timpul unei conferinţe de presă recente despre rezultatele vizitei unei delegaţii de legislatori găgăuzi la Ankara şi Istanbul. Potrivit preşedintelui parlamentului din Gagauz Yeri, delegaţia a avut întrevederi cu preşedintele turc Abdullah Gul, cu prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan şi cu preşedintele Marii Adunări Naţionale, Cemil Cicek. Anna Harlamenko a spus că tematica economică a fost subiectul-cheie al negocierilor purtate în Turcia.
Delegaţia de deputaţi din Unitatea teritorial-administrativă găgăuză a discutat despre crearea companiilor mixte şi despre investiţii în agricultura regiunii la Camera de Comerţ şi Industrie din Turcia, la agenţia de dezvoltare internaţională TIKA şi cu un şir de mari companii. Parlamentarii găgăuzi au primit asigurări de susţinere în eforturile lor de a face recunoscute diplomele de studii moldoveneşti în Turcia şi de a consolida spaţiul informaţional al Gagauz Yeri.

Autoritatile siriene au anuntat ca in noaptea de vineri spre sambata au impiedicat un grup de teroristi inarmati sa intre in tara de pe teritoriul turc. Potrivit agentiei oficiale Sana, combatantii au incercat sa traverseze frontiera in apropiere de satul El-Janoudiya, din nord-vestul tarii, dar au fost detectati de o patrula militara. In timpul operatiunii de prindere a lor, “mai multi teroristi au fost ucisi si raniti, iar altii s-au retras pe teritoriul turc”, precizeaza sursa citata. Presa internationala a scris ca Turcia ofera bazele sale Armatei siriene libere, un grup de dezertori care se lupta cu trupele siriene loiale regimului lui Bashar al-Assad. Damascul sustine ca, de la inceputul anului, numarul de militarti si agenti de securitate ucisi de opozanti s-a triplat. Siria se confrunta cu proteste din luna martie, peste 5.000 de persoane pierzandu-si viata in ciocnirile violente care au loc constant de atunci.

Liga Araba isi suspenda misiunea

In paralel, Liga Araba a decis sa suspende misiunea observatorilor sai in Siria din cauza “recrudescentei violentelor”, a anuntat sambata secretarul general al acestei organizatii, Nabil el-Arabi,. “Decizia de suspendare a misiunii de observatori a fost luata dupa o serie de consultari cu ministrii arabi de Externe din cauza recrudescentei violentelor carora le cad victime civilii nevinovati si dupa ce Guvernul sirian a optat pentru escaladare, ceea ce a dus la cresterea numarului de victime”, a declarat el intr-un comunicat. seful misiunii de observare a Ligii Arabe in Siria a declarat vineri ca violentele s-au intensificat in mod semnificativ de marti, in special la Homs, Hama si Idleb, in nordul si nord-vestul tarii.  “Situatia actuala, in ceea ce priveste violentele, nu ajuta la pregatirea unei atmosfere (…care sa permita) ca toate partile sa se aseze la masa negocierilor”, principalul obiectiv al planului arab de iesire din criza, a adaugat el intr-un comunicat.

Statele Unite s-au pronunţat marţi în favoarea “bunelor relaţii” dintre Franţa şi Turcia”, la o zi după adoptarea de către Senatul francez a unei legi prin care este penalizată negarea genocidului armenilor în 1915, puternic contestată de autorităţile de la Ankara.
“Sincer, aceasta afacere priveşte Turcia şi Franţa”, a declarat în cursul unui briefing purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat american, Victoria Nuland. “Dar ne dorim să vedem bune relaţii între cele două ţări care sunt aliate ale Statelor Unite”, a continuat ea. “Părerea noastră în această problemă este bine cunoscută şi nu s-a schimbat. Am informat guvernul francez şi le-am spus cum am gestionat această chestiune”, a adăugat Victoria Nuland.
Preşedintele Barack Obama a comemorat în aprilie anul trecut cea de-a 96-a aniversare a masacrului armenilor din Imperiul Otoman, cerând autorităţilor de la Ankara “completa” recunoaştere a acestor crime, dar fără să le califice ca “genocid”, deşi în campania electorală din 2008 preconizase să folosească termenul în cauză, transmite Agerpres. După adoptarea legii în Adunarea Naţională de la Paris, un alt purtător al diplomaţiei americane, Mark Toner, s-a mărginit să precizeze că administraţia de la Washington continuă “să susţină normalizarea relaţiilor dintre Turcia şi Armenia”.
Primul ministru turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat marţi drept “discriminatoare şi rasistă” legea aprobată luni seară de Senatul francez. “Ne vom anunţa planul de acţiune în funcţie de evoluţiile din acest dosar”, a adăugat şeful guvernului turc, indicând faptul că “Turcia se află încă într-o perioadă de răbdare”. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, are la dispoziţie 15 zile pentru a promulga legea în cauză.

Dupa lungi dezbateri si tatonari, Legislativul de la Paris a adoptat luni seara propunerea de lege care incrimineaza penal negarea genocidului armean din 1915 in urma unui ultim vot in Senat, cu riscul amplificarii crizei dintre Paris si Ankara, un partener economic si strategic major. Senatul a ratificat cu 127 de voturi la 86 acest text, deja adoptat de Adunarea Nationala pe 22 decembrie. Astfel, textul este adoptat definitiv de catre Parlament. Doar 237 de senatori din totalul de 347 au luat parte la vot. Respingerea la inceputul serii de luni a unei motiuni de respingere sugera un vot final in favoarea proiectului de lege, un text sustinut de presedintele Nicolas Sarkozy. Luni seara, presa turca scria ca premierul Recep Tayyip Erdogan a urmarit indeaproape, alaturi de colaboratorii sai, dezbaterile din Senatul francez, finalizand riposta prevazuta de Guvernul sau in caz de adoptare. Imediat dupa votul Senatului, ministrul turc al Justitiei Sadullah Ergin a criticat dur votul parlamentarilor francezi, apreciind ca reflecta “o lipsa totala de respect” si o “mare nedreptate” fata de Turcia. Ministrul a adaugat, pentru CNN Turk, ca, pentru Turcia, aceasta lege este “nula si neavenita”. in plus, Ankara a reiterat amenintarile cu represalii “permanente” impotriva Frantei, in cazul in care legea care prevede pedepse penale pentru negarea genocidului armean adoptata de Senat va fi promulgata in zilele urmatoare. “Daca legea este promulgata de catre Guvern, consecintele vor fi permanente. Franta este pe cale sa piarda un partener strategic”, a declarat pentru AFP purtatorul de cuvant al Ambasadei Turciei la Paris, Engin Solakoglu. Armenia a apreciat, din contra, prin intermediul ministrului sau de Externe Edouard Nalbandian, ca votul parlamentarilor francezi constituie o “initativa istorica ce va contribui la prevenirea altor crime impotriva umanitatii”.

Pedepse legiferate

“Aceasta zi va fi scrisa cu litere de aur nu doar in istoria prieteniei intre popoarele armean si francez, dar si in analele apararii drepturilor omului in intreaga lume”, a subliniat ministrul, citat intr-un comunicat. Luni, vicepremierul turc Bulent Arinc a avertizat ca Turcia s-ar putea adresa Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), in vederea unei condamnari a Frantei, in cazul in care legea este adoptata. De asemenea, televiziunea turca TRT a amenintat ca va pune capat participarii sale la Euronews, cel mai important post international de televiziune de stiri din Europa, cu sediul in Franta, in cadrul careia este actionar cu o cota de 15,5%. Proiectul prevede pedepsirea cu un an de inchisoare si o amenda in valoare de 45.000 de euro a negarii genocidelor recunoscute de catre legea franceza, inclusiv genocidul armean. Parisul a recunoscut in 2001 existenta unui genocid al armenilor in Anatolia, intre 1915 si 1917. Armenii afirma ca este vorba despre 1,5 milioane de morti. Pana in prezent, Franta recunoaste existenta a doua genocide, si anume cel impotriva evreilor, in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, si cel al armenilor, dar pedepseste doar negarea genocidului impotriva evreilor.

Armenia saluta decizia

Condamnarea genocidului armean este o “initativa istorica ce va contribui la prevenirea altor crime impotriva umanitatii”, a declarat marti Edouard Nalbandian, ministrul armean de Externe, potrivit AFP. “Aceasta zi va fi scrisa cu litere de aur nu doar in istoria prieteniei intre popoarele armean si francez, dar si in analele apararii drepturilor omului in intreaga lume”, a subliniat ministrul, citat intr-un comunicat. Acest vot “va consolida, in plus, mecanismele existente de prevenire a crimelor impotriva umanitatii”, se mai arata in comunicat.

Turcia se pregateste pentru riposta

Turcia, care refuza utilizarea termenului “genocid”, in pofida faptului ca recunoaste existenta unor masacre soldate cu moartea a aproximativ 500.000 de armeni, a incercat sa exercite presiuni asupra Parlamentului francez pana in ultimul moment, pentru a-l determina sa renunte. “Am stabilit in prealabil masurile pe care prevedem sa le adoptam daca acest text este adoptat. Nimeni nu trebuie sa se indoiasca de acest lucru”, a amenintat luni ministrul turc de Externe Ahmet Davutoglu, care a anulat o vizita la Bruxelles, unde urma sa asiste la o reuniune a ministrilor europeni ai Afacerilor Externe. Adoptarea textului de catre deputati pe 22 decembrie a antrenat chemarea, timp de cateva saptamani, a ambasadorului Turciei in Franta. Dar, mai ales, Turcia, tara membra NATO, a inghetat cooperarea sa politica si militara cu Parisul, care considera Ankara un partener esential in vederea solutionarii crizei din Siria, in care Franta incearca sa fie foarte activa. De aceasta data, Turcia ar putea sa isi recheme sine die reprezentantul la Paris si sa adopte masuri de represalii in domeniul comercial si economic, potrivit unor surse de la Ankara.

Senatul francez votează luni un proiect de lege care sancţionează negarea genocidului armean, text susţinut de preşedintele Nicolas Sarkozy şi care a declanşat o criză majoră între Paris şi Ankara.
Eforturile de ultimă oră ale Turciei pentru a convinge Franţa să retragă textul care prevede pedeapsa cu un an de închisoare şi amendă de 45.000 de euro pentru negarea genocidelor recunoscute ca atare de legea franceză, între care şi genocidul armean, nu par să fi avut rezultatul scontat. În timpul week-end-ului, ministrul turc al afacerilor externe, Ahmet Davutoglu, a apelat pentru ultima oară la senatorii francezi să respingă acest text ‘contrar drepturilor omului’. ‘Vor exista noi sancţiuni, de această dată permanente, până când Franţa îşi va schimba poziţia’, a avertizat ministrul.
După o îngheţare a cooperării sale militare şi politice cu Parisul, guvernul turc a avertizat că o a doua serie de măsuri ar putea urma. Potrivit unor surse din Ankara, Turcia ar intenţiona să-şi reducă reprezentarea diplomatică în Franţa şi să organizeze o ripostă în domeniul comercial şi economic, transmite Agerpres. Relaţiile între cele două ţări s-au degradat puternic după venirea la putere în 2007 a preşedintelui Nicolas Sarkozy, care nu şi-a ascuns niciodată opoziţia faţă de intrarea Turciei în UE.

Acuzatii dure

Guvernul turc l-a acuzat pe şeful statului francez de oportunism electoral o dată cu apropierea alegerilor prezidenţiale, în care voturile comunităţii armene (600.000 de persoane) contează. Proiectul de lege nu întruneşte adeziunea unanimă în Franţa, ministrul afacerilor externe, Alain Juppe, criticându-l ca fiind ‘inoportun’ pentru relaţiile cu Turcia, care joacă un rol-cheie în mai multe dosare din Orientul Mijlociu, în special în Irak şi în Siria.
Şi comisia juridică a Senatului a respins săptămâna trecută acest text, considerându-l ‘contrar Constituţiei’. Dar, susţinut de preşedintele Sarkozy şi de candidatul socialist la alegerile prezidenţiale Francois Hollande, textul urmează să fie votat în şedinţa de luni a Senatului. Turcia respinge termenul de genocid, chiar dacă recunoaşte comiterea unor masacre şi faptul că aproximativ 500.000 de armeni au pierit în Anatolia între anii 1915-1917, în timp ce armenii evocă uciderea a 1,5 milion de persoane.

Seful diploamatiei de la Bucuresti, Teodor Baconschi, va participa luni la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE), care se va desfasura la Bruxelles, avand pe agenda evolutiile din vecinatatea sudica, in special Siria si Egipt, dar si situatia din Serbia si Kosovo. Ministrii de externe europeni vor aborda situatia din Serbia/Kosovo, precum si stadiul dialogului Belgrad-Pristina, in perspectiva viitoarelor decizii privind statutul de candidat al Serbiei la UE, precizeaza MAE. Romania a spus intotdeauna ca sprijina acordarea statutului de candidat pentru Serbia. tara noastra este printre putinele din UE care nu au recunoscut independenta Kosovo, dar incurajeaza dialogul Belgrad-Pristina si o solutie de comun convenita intre parti. Ministrul croat de externe va participa, pentru prima data, in calitate de observator, la Consiliul Afaceri Externe.  Dezbaterile ministrilor de externe din statele membre UE vor viza, pe de alta parte, evolutiile din vecinatatea sudica (cu focus pe Siria si Egipt), procesul de pace din Orientul Mjlociu, situatia din Sudan/Sudanul de Sud, Iran si Belarus, precum si dezvoltarile recente din Birmania/Myanmar.

Turcia, liant spre Orientul Mijlociu

In marja CAE va avea loc un dejun de lucru, la care va participa si ministrul turc al afacerilor externe. Subiectele aflate pe agenda discutiilor sunt evolutiile din regiune, procesul de pace din Orientul Mijlociu, relatiile cu Siria si Iran, precum si demersurile turce in Africa (in particular, in Somalia). In Siria, situatia se complica tot mai mult, iar Liga Araba urmeaza sa prezinte concluziile vizitei observatorilor trimisi in regiune. In Egipt, primele alegeri democratice au consfintit ascensiunea la putere a formatiunilor de sorginte islamista, dar procesul de tranzitie este inca in curs si necesita o urmarire atenta. In ceea ce priveste Iranul, dosarul nuclear este din nou in actualitate, iar UE ar urma sa se pronunte asupra unui nou pachet de sanctiuni.

Administraţia americană a respins marţi afirmaţiile referitoare la Turcia ale lui Rick Perry, candidat la învestitura republicană pentru alegerile prezidenţiale din luna noiembrie, care a afirmat că ţara este condusă de “terorişti”, şi a salutat în acest membru al NATO un “aliat cu greutate”.
Turcia a protestat vehement împotriva declaraţiilor făcute luni de guvernatorul Texasului în cadrul unei dezbateri care precede alegerile primare din Carolina de Sud, obligând Departamentul de Stat american să se distanţeze public de afirmaţiile lui Rick Perry, deşi nu are obiceiul de a reacţiona la afirmaţiile candidaţilor la învestitura republicană, transmite Agerpres. “Suntem în profund şi total dezacord cu această afirmaţie”, a afirmat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Mark Toner, în cadrul unei conferinţe de presă, referitor la afirmaţiile făcute de Perry în legătură cu Turcia.
“Turcia este unul dintre cei mai vechi membri ai NATO, un aliat fidel al Alianţei Nord-Atlantice şi un aliat cu greutate al SUA”, a adăugat Mark Toner.
Rick Perry a afirmat luni că Turcia ar trebui exclusă din NATO, ca răspuns la o întrebare al unui ziarist de la Fox News, care a spus că Ankara a ameninţat cu o acţiune militară Israelul şi Ciprul. “Evident, atunci când aveţi o ţară care este condusă de ceea ce multe persoane consideră că sunt terorişti islamişti, atunci când veţi începe să vedeţi acest gen de iniţiative (…), atunci da”, această ţară trebuie exclusă din NATO, a răspuns Perry.
Namik Tan, ambasadorul Turciei la Washington, a estimat într-un comunicat că ţara descrisă de către Rick Perry “pur şi simplu nu există”, declarându-se “dezamăgit şi îngrijorat” în legătură cu afirmaţiile acestuia.