Rusia reia tactica de presiune energetica asupra Republicii Moldova si reafirma ca autoritatile de la Chisinau sunt bune de plata pentru gazul consumat de industria separatista de peste Nistru. R.Moldova va fi nevoita sa achite datoriile Transnistriei pentru gazul rusesc in cazul in care nu va recunoaste statutul de egalitate deplina intre Chisinau si Tiraspol, a declarat reprezentantul rus pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, citat de Jurnal de Chisinau in editia electronica. Rogozin a subliniat ca R.Moldova trebuie sa recunoasca Transnistria drept partener cu drepturi egale. “Daca nu o va face, atunci apar mai multe intrebari si probleme, inclusiv de tip economic. Atunci datoria Tiraspolului pentru gaz va trebui achitata de Chisinau”, a declarat Rogozin la Tiraspol, citat de site-ul dniester.ru. Datoria totala a Transnistriei pentru gazul rusesc se ridica la peste trei miliarde de dolari. Aceasta s-a acumulat pentru ca tarifele pentru populatie sunt cu mult mai mici decat pretul de achizitie dar si pentru ca banii achitati de populatie sunt folositi de autoritatile separatiste in alte scopuri, precum acoperirea deficitului bugetar.

Dmitri Rogozin a dat de inteles, la Tiraspol, ca Rusia recunoaste de facto indepedenta regiunii separatiste transnistrene.
“Noi ne dorim ca Transnistria să stea sigur pe picioare şi să fie nu doar politic de sine stătătoare, dar şi economic”, a declarat emisarul de la Kremlin. De asemenea, Rogozin a subliniat că Rusia posedă drepturi exclusive de pacificator în stânga Nistrului, iar vizita delegaţiei ruse este anume pentru a demonstra că Rusia nu va permite ca pe acest pământ să se verse vreodată sânge. Potrivit oficialului rus, stabilitatea economică poate fi asigurată doar odată cu menţinerea păcii în regiune. „Militarii ruşi se vor afla aici atât timp cât va fi nevoie pentru ca republica să se întărească. şi, sub presiunea cuiva, noi de aici nu avem de gând să plecăm”, a conchis Rogozin, potrivit presei de la Tiraspol, citată de cea de la Chişinău.

Transnistria, recunoscută oficial, dacă R Moldova se uneşte cu România

„În prezent nu există claritate politică în ceea ce ţine de scopurile şi obiectivele conducerii de la Chişinău, inclusiv celor care pledează pentru unificarea cu România. Iată de ce chestiunea ce ţine de statutul Transnistriei, de colaborarea care poate fi între Tiraspol şi Chişinău nu este o chestiune de actualitate”, a mai spus Dmitri Rogozin.
„Chemările spre unirea cu România, care vin de la Chişinău sunt lipsite de logică şi denotă o închipuire distorsionată a istoriei. Când cei 200 de ani de relaţii moldo-ruse sunt considerate drept ocupaţie, există cazuri de presiuni asupra limbii ruse, multe lucruri par a fi o ofensă directă. Pentru principiul de statalitate trebuie să lupţi şi dacă Moldova vrea să lupte, atunci statalitatea se va fortifica. Dacă apar idei de unire cu România, atunci vrei nu vrei, Moldova va fi nevoită să accepte dorinţa Transnistriei de a avea o viaţă de sine stătătoare”, a mai declarat oficialul rus.
Acesta a subliniat că în prezent, Tiraspolul şi Chişinăul trebuie să se concentreze pe „subiecte pragmatice, curente”, iar principalul obiectiv este relansarea economiei în regiune,  transmite Olvia Press, preluată de Unimedia. „Timp de 20 de ani, republica moldovenească nistreană s-a autoafirmat ca o entitate economică şi spirituală mândră şi de sine stătătoare. Voi v-aţi apărat libertatea, securitatea, deci independenţa. Acum aveţi un preşedinte tânăr, energic. Salutăm aceste schimbări şi suntem dispuşi să vă ajutăm. Vom face cunoştinţă cu toate probleme voastre, astfel, ca odată reîntorşi la Moscova, să începem să le rezolvăm”, le-a transmis Dmitri Rogozin oficialilor separatişti.

Moscova nu va ceda la presiunile Occidentului si nu isi va abandona misiunea de mentinere a pacii din regiunea separatista moldoveana Transnistria, a declarat marti emisarul presedintelui rus in regiune, Dmitri Rogozin, citat de RIA Novosti. “Nu vedem nici un motiv pentru revizuirea misiunii noastre de mentinere a pacii”, a declarat Rogozin, care este de asemenea vicepremier rus. El a adaugat ca prezenta militara rusa garanteaza securitatea regionala. “Misiunea va continua”, a subliniat reprezentantul rus pentru Transnistria. Rusia mentine un batalion de infanterie motorizat in regiune in cadrul Fortei comune de mentinere a pacii, plus un numar de militari care pazesc cateva depozite de munitie din perioada sovietica. Transnistria si-a proclamat independenta fata de Republica Moldova dupa un scurt razboi in 1992, in urma destramarii Uniunii Sovietice, si vrea independenta deplina, insa Chisinaul este dispus sa-i acorde doar autonomie. O forta comuna de mentinere a pacii, formata din trupe ruse, moldovene si transnistrene, este mobilizata in regiune.

Moscova are in vedere modernizarea echipamentului militar folosit de contingentul de mentinere a pacii din Transnistria, a declarat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, citat de RIA Novosti. Rusia mentine un batalion de infanterie motorizat in regiune in cadrul Fortei comune de mentinere a pacii, plus un numar de militari care pazesc cateva depozite de munitie din perioada sovietica. “Militarii rusi din cadrul fortei de mentinere a pacii din Transnistria vor primi armament nou in conformitate cu planul de reinarmare a fortelor armate ruse (pana in 2020)”, a declarat luni Rogozin, care este si trimisul special al presedintelui rus in Transnistria, dupa o intalnire cu liderul transnistrean Evgheni Sevciuk. Ministrul rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, a vizitat contingentul rus din Transnistria. “El (ministrul Apararii) a tras unele concluzii care coincid cu ale mele, iar acestea vor avea cu siguranta un efect”, a afirmat Rogozin. “Pana la urma, nu este vorba despre un echipament de gherila, ci de unul militar”. Vorbind despre armamentul sovietic depozitat in regiune, Rogozin a declarat ca acesta va fi mentinut in conditii bune sau va fi dezmembrat.

Insistenta pentru consulat

Pe langa chestiunea militara, Rogozin va aborda astazi cu premierul Vlad Filat si chestiunea deschiderii unui consulat la Tiraspol, miscare ce practic va consfinti legarea unor relatii diplomatice directe intre Moscova si republica separatista. “Marti la Chișinau vom ridica repetat problema privind deschiderea consulatului rus la Tiraspol. Sau vom gasi alte metode care ne vor permite eliberarea numarului necesar de pasapoarte pentru cetatenii rusi care locuiesc in regiunea transnistreana”, a declarat Rogozin la finele intrevederii cu liderul de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk. Potrivit lui Rogozin, schimbul pasapoartelor este o problema foarte serioasa aparuta odata cu prabusirea Uniunii Sovietice. “Cetatenii din fosta URSS au dreptul sa aleaga cetatenia pe care o doresc. Si majoritatea din ei aleg cetatenia Federatiei Ruse”, a adaugat oficialul rus. “Rusia, in calitate de succesoare a Uniunii Sovietice, este responsabila pentru ca cetatenii sai sa traiasca in siguranta și bunastare,” a conchis Rogozin. La randul sau, seful administratiei nerecunoscute de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a declarat ca a discutat cu Rogozin despre posibilitatea cresterii exporturilor transnistrene in Federatia Rusa. Liderul rus Dmitri Medvedev l-a desemnat la sfarsitul lunii martie pe Dmitri Rogozin reprezentantul sau special pentru Transnistria, ceea ce a provocat critici in mediul politic si in societatea civila din Republica Moldova. Diplomatia de la Chisinau s-a declarat surprinsa de aceasta decizie, mentionand ca nu a fost discutata in prealabil cu autoritatile din republica. Rogozin a ironizat reactia Chisinaului, remarcand intr-o postare pe Twitter: “Nici nu am deschis gura si in cotet s-a facut zarva”.

Rusia ar putea amplasa la Tiraspol o staţie radar din clasa Voronej, în replică la elementele scutului american antirachetă desfăşurate în Europa şi în contrapondere la bazele NATO din România.
Potrivit Nezavisimaia Gazeta, citând surse din cercurile apropiate preşedintelui rus, numirea lui Rogozin în calitate de reprezentant special al Kremlinului pentru Transnistria şi coordonator din partea Rusiei în comisia interguvernamentală de cooperare economică cu Republica Moldova marchează debutul aplicării politicii preşedintelui ales Vladimir Putin în spaţiul CSI. Astfel, conducerea rusă ar intenţiona să acorde o atenţie deosebită Transnistriei. “Ţinând cont de vecinătatea regiunii cu o ţară NATO – România – în care se află deja patru baze NATO, iar procesele legate de integrarea Republicii Moldova în România se intensifică, Federaţia Rusă intenţionează să-şi menţină prezenţa militară în Transnistria, mai mult, propune instalarea unui radar Voronej”, au adăugat sursele citate.
Pe de altă parte, ministerul rus al Apărării a declarat că nu intenţionează să desfăşoare o staţie radar Voronej-DM în Transnistria. Conducerea instituţiei militare de la Moscova a decis construirea unor asemenea staţii exclusiv pe teritoriul Federaţiei Ruse – în regiunile Leningrad, Kaliningrad, la Armavir  şi în Irkuţk.
Rogozin a afirmat, luni seara, la Tiraspol, că trupele armatei ruse din Transnistria vor fi înzestrate în conformitate cu planurile Ministerului Apărării de la Moscova, iar muniţiile aflate în depozitele din regiunea separatistă se vor păstra în condiţii corespunzătoare.
El a precizat că, înainte să meargă în Republica Moldova a discutat cu ministrul rus al Apărării, care a inspectat pe 12 aprilie subunităţile din Transnistria şi că s-au pus de acord în privinţa tuturor problemelor. Rogozin a subliniat că Rusia va face tot posibilul ca muniţiile de pe teritoriul autoproclamatei republici să se menţină într-o stare bună. “Fie va fi prelungită perioada de exploatare a acestora, fie proiectilele vor fi distruse la termen”, a spus vicepremierul rus.

În urma reglementării transnistrene, Republica Moldova trebuie să fie un stat funcţional, care să asigure, totodată, continuarea procesului de integrare europeană, a declarat luni preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în cadrul unei întrevederi cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, reprezentantul Kremlinului pentru Transnistria.
Nicolae Timofti a reiterat poziţia Republicii Moldova, conform căreia reglementarea conflictului transnistrean trebuie să aibă la bază principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, în cadrul căreia regiunea transnistreană va beneficia de un statut special, potrivit unui comunicat remis de preşedinţie.
Dmitri Rogozin a avut luni o întrevedere şi cu premeirul Vlad Filat, în cadrul căreia s-a convenit în privinţa creării unui grup de lucru bilateral în vederea avansării pe calea soluţionării problemelor din sectorul energetic. În privinţa procesului de reglementare a problemei transnistrene, cei doi oficiali şi-au exprimat speranţa că, în cadrul negocierilor oficiale în formatul 5+2, care se vor desfăşura la Viena pe 17-18 aprilie, vor fi identificate soluţii pentru subiectele incluse în agendă.
În cadrul întrevederii au fost abordate subiecte ce ţin de stadiul actual al colaborării dintre cele două state, aprofundarea cooperării economice, sociale şi culturale, avansarea dialogului pe marginea problematicii transnistrene, potrivit unui comunicat al guvernului de la Chişinău. Dmitri Rogozin întreprinde o vizită de două zile în Republica Moldova, în cadrul căreia are preconizate întrevederi şi cu reprezentanţi ai administraţiei nerecunoscute de la Tiraspol.

Un nou incident s-a petrecut, joi, la Vadul lui Voda, acolo unde trupele de „pacificatori” de pe Nistru au provocat populatia locala printr-o serie de masuri in acest punct de control. Motivul nemultumirii cetatenilor este faptul ca militarii au reinstalat barierele si blocurile de beton la punctul de trecere. Potrivit Info-Prim Neo, Presedintele raionului Dubasari, Grigore Policinschi, a declarat: „A fost o provocare din partea fortelor transnistrene, care au incercat sa instaleze baraje la postul de pacificare respectiv. Au intervenit localnicii, inclusiv lucratorii din cadrul Consiliului raional Dubasari si colaboratorii de politie, au fost intreprinse masuri pentru a fi scoase imediat aceste baraje. Militarii de acolo au opus insa rezistenta”. insa nimeni nu a avut de suferit in altercatie, iar situatia este monitorizata. Totodata, Anatol Croitoru, presedintele Asociatiei de Cultura si Drept „Transnistria” a declarat ca ”pacificatorii au incercat sa instaleze blocuri si stalpi de beton, iar dupa o ora, in urma unor interventiei a politistilor moldoveni, acestea au fost scoase”, potrivit arena.md. Acesta a mai precizat cu toate ca la fata locului sunt cu zece pacificatori rusi mai mult decat de obicei si se mai afla o masina militara cu prelata in care nu se stie ce este, situatia la postul de pacificare este calma. In data de 1 ianuarie, la postul de pacificare de la Vadul lui Voda un tanar de 18 ani din satul Parata, Dubasari, a fost ranit mortal de catre un militar rus. Ca rezultat, dupa mai multe proteste ale locuitorilor din satele invecinate, de la postul de pacificare au fost inlaturate barajele metalice si blocurile de beton de pe partea carosabila.

Partidul Liberal din Republica Moldova a cerut miercuri guvernului să nu accepte vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin, numit recent şi ca reprezentant al Kremlinului pentru Transnistria, şi să nu recunoască mandatul acestuia.
Prim-vicepreşedintele formaţiunii, Ion Hadârcă a remarcat într-o conferinţă de presă că Dmitri Rogozin a fost numit reprezentant pentru Transnistria în aceeaşi zi în care au fost numiţi şi reprezentanţii pentru cele două regiuni secesioniste Osetia de Sud şi Abhazia, care au fost recunoscute anterior de Federaţia Rusă. Aceste acţiuni, potrivit lui Hadârcă, ar putea însemna un prim pas în recunoaşterea Transnistriei de către Federaţia Rusă.
El nu a exclus că numirea oficialului rus să aibă legătură şi cu “dezgheţarea” relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol, “or, Dmitri Rogozin este cunoscut pentru retorica sa de forţă”, a declarat Ion Hadârcă.

Rogozin si alipirea Transnistriei la Rusia

“Partidul Liberal apreciază decizia preşedintelui Federaţiei Ruse drept un gest care e la limita amestecului în treburile interne ale Republicii Moldova, sfidează integritatea sa teritorială în frontierele recunoscute de toate statele lumii, inclusiv de Federaţia Rusă, şi aduce o gravă atingere suveranităţii Republicii Moldova asupra teritoriului din stânga Nistrului”, potrivit acestuia.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev l-a desemnat acum două săptămâni pe Dmitri Rogozin reprezentantul său special pentru Transnistria, ceea ce a provocat critici în mediul politic şi în societatea civilă din Republica Moldova. Diplomaţia de la Chişinău s-a declarat surprinsă de această decizie, menţionând că nu a fost discutată în prealabil cu autorităţile moldoveneşti. Rogozin s-a raportat ironic la reacţia Chişinăului, remarcând într-o postare pe Twitter: “Nici nu am deschis gura, şi în coteţ s-a făcut zarvă”.
Presa de la Chişinău a publicat şi citate dintr-o carte a lui Dmitri Rogozin scrisă în anul 2006, în care acesta se declara un adept al alipirii regiunii secesioniste din estul Republicii Moldova la Federaţia Rusă. Rogozin, fost ambasador al Rusiei la NATO, s-a remarcat anul trecut şi printr-o serie de declaraţii antiromâneşti, în contextul acordului româno-american privind scutul antirachetă. El urmează să întreprindă prima vizită de lucru în Republica Moldova în perioada 16-17 aprilie.

Declaraţia Partidului Liberal

La 21 martie a.c., preşedintele Federaţiei Ruse, prin decret prezidenţial, l-a numit pe viceprim-ministrul Dmitri Rogozin, responsabil de complexul militar-industrial şi de complexul apărării, reprezentantul său special pentru Transnistria. Dmitri Rogozin este cunoscut pentru faptul că a participat deosebit de activ, ca voluntar, la agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Republicii Moldova din anul 1992, încheiată prin semnarea Acordului de pace Elţin-Snegur.
Titulatura oficială a dlui Rogozin, din care se remarcă flagrant lipsa vreunei menţiuni de apartenenţă a Transnistriei la Republica Moldova, denotă faptul că Federaţia Rusă nu tratează raioanele din stânga Nistrului ca parte integrantă a Republicii Moldova, ci ca pe un teritoriu aflat sub jurisdicţia rusă. Mai mult, numirea prin decretele nr. 319 din 21 martie a.c. şi nr. 305 din 16 martie a.c. a unor reprezentanţi speciali similari pentru Osetia şi Abhazia doreşte să sugereze nu numai o paralelă cvazi-perfectă între situaţiile celor trei regiuni separatiste, ci şi o abordare egală din partea autorităţilor ruse: nerecunoaşterea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi a suveranităţii sale asupra Transnistriei, la fel ca şi în cazul altor regiuni separatiste, sprijinite  de Federația  Rusă pe toate căile:  militar, financiar, energetic etc.
Pornind de la cele sus-menţionate, Partidul Liberal apreciază decizia preşedintelui Federaţiei Ruse drept un gest care e la limita amestecului în treburile interne ale Republicii Moldova, sfidează integritatea sa teritorială în frontierele recunoscute de toate statele lumii, inclusiv de Federaţia Rusă, şi aduce o gravă atingere suveranităţii Republicii Moldova asupra teritoriului din stânga Nistrului.
Partidul Liberal consideră că, atât timp cât viceprim-ministrul rus poartă titulatura de „reprezentant special pentru Transnistria”, Guvernul nu trebuie să recunoască mandatul acestuia şi să respingă vizitele sale pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în Transnistria.  
Partidul Liberal solicită Guvernului să întreprindă demersurile necesare pe lângă conducerea Federaţiei Ruse în scopul de a o determina să reconsidere titulatura „reprezentantului special pentru Transnistria” în spiritul tratatelor şi acordurilor bilaterale semnate, precum şi să precizeze cu exactitate mandatul şi împuternicirile sale. 

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău califică drept regretabil interviul acordat de ambasadorul Republicii Moldova la Moscova în care acesta declară că retragerea militarilor ruşi din Transnistria ar fi inoportună şi reiterează necesitatea retragerii de pe teritoriul Republicii Moldova a forţelor militare ruseşti.
“Anumite declaraţii făcute în acest interviu regretabil lasă loc pentru interpretări. În acest sens reiterăm că în conformitate cu angajamentele internaţionale şi prevederile constituţionale ale Republicii Moldova, autorităţile moldoveneşti pledează ferm pentru retragerea necondiţionată de pe teritoriul ţării a forţelor militare ruseşti, inclusiv a muniţiilor stocate la Cobasna”, potrivit unui comentariu al diplomaţiei de la Chişinău, oferit marţi pentru Agerpres.
Potrivit aceluiaşi comentariu, Republica Moldova depune eforturi susţinute în vederea transformării misiunii de pacificare într-o misiune civilă sub mandat internaţional. Reacţia diplomaţiei de la Chişinău vine după ce ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţă a declarat într-un interviu publicat luni de Itar-Tass că retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune. Aceste declaraţii au fost criticate şi de politicieni de la Chişinău, potrivit cărora acestea nu ar corespunde poziţiei oficiale a Republicii Moldova.
În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de un regim separatist prorus, sunt depozitate, potrivit unor surse, între 20.000 şi 40.000 de tone de arme şi muniţii, care sunt păzite de un contingent militar rusesc format din aproximativ 1.500 de persoane. Rusia şi-a asumat încă din 1999 obligaţia de a-şi retrage muniţiile de pe teritoriul Republicii Moldova, lucru pe care nu l-a dus însă la bun sfârşit. În opinia experţilor şi politicienilor, prezenţa trupelor şi muniţiilor ruseşti în regiune constituie unul din motivele principale care împiedică reglementarea conflictului transnistrean.

Declaratiile ambasadorului Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguta, potrivit carora retragerea militarilor rusi din Transnistria nu ar fi oportuna, nu corespund pozitiei oficiale a Chisinaului in aceasta privinta, au declarat mai multi politicieni din Republica Moldova, citati de Agrepres. Declaratiile ambasadorului Neguta nu reprezinta pozitia oficiala a Ministerului Afacerilor Externe, a declarat deputatul liberal Ana Gutu, membru al comisiei parlamentare pentru politica externa si integrare europeana. Potrivit acesteia, Andrei Neguta, care ar fi trebuit rechemat demult din aceasta functie, lasa sa se inteleaga ca doreste mentinerea militarilor rusi in Transnistria. ‘Prin aceste declaratii vrea sa insiste asupra necesitatii pastrarii statu quo-ului, ca nu este oportuna sa cerem retragerea armatei a XIV-a si eu nu sunt de acord cu aceste declaratii’, a spus ea. Aceasta declaratie vine in contradictie cu etapele stabilite in strategia guvernului privind solutionarea conflictului transnistrean, iar una dintre etape prevede demilitarizarea zonei transnistrene si transformarea misiunii de pacificatori, potrivit presedintelui fractiunii liberal-democrate, Valeriu Strelet. ‘(Declaratia lui Andrei Neguta n.red) este o opinie personala si nu are nimic in comun cu strategia guvernului la acest capitol”, a mentionat Strelet. si liderul fractiunii parlamentare a Partidului Democrat, Dumitru Diacov, considera ca aceste declaratii nu corespund statutului de diplomat. ‘Ambasadorii nostri cateodata isi permit sa comenteze mai mult decat trebuie sa o faca. Eu nu stiu ce este asta – o parere personala, o parere spusa pe coridoare, asta nu este de competenta ambasadorilor’, potrivit lui Diacov.

Diplomatia de peste Prut, amana reactia

Diploatia de la Chisinau nu a avut o reactie oficiala la declaratia ambasadorului Andrei Neguta care a afirmat recent intr-un interviu publicat luni de ITAR-TASS ca retragerea inainte de termen a militarilor rusi din Transnistria ar pune in pericol atat Republica Moldova, cat si intreaga regiune. In regiunea transnistreana a Republicii Moldova, controlata de un regim separatist prorus, sunt depozitate, potrivit unor surse, intre 20.000 si 40.000 de tone de arme si munitii, care sunt pazite de un contingent militar rusesc format din aproximativ 1.500 de persoane. Rusia si-a asumat inca din 1999 la summitul OSCE de la Istanbul obligatia de a-si retrage munitiile de pe teritoriul Republicii Moldova, lucru pe care nu l-a dus insa la bun sfarsit. in opinia expertilor si politicienilor, prezenta trupelor si munitiilor rusesti in regiune constituie unul din motivele principale care impiedica reglementarea conflictului transnistrean.