Luptatori ai Brigazii antiteroriste a SRI

Presedintele Traian Basescu a declarat miercuri, intr-o conferinta de presa dupa bilantul SRI, ca a atras atentia la sedinta de bilant a SRI asupra riscului terorist, care ar putea creste urmare a interventiei din Libia, fara a avea Romania principala tinta si a cerut sa se ia din timp masuri. “Am atras atentia in cadrul bilantului si asupra riscului terorist care, in opinia noastra, ca urmare a interventiei din Libia va creste sigur, fara a avea Romania ca principala tinta. Dar, exista riscul ca urmare a interventiei sa avem o perioada de instabilitate in Nordul Africii, sa fie atrase grupari islamiste extremiste in activitati teroriste, ca urmare a interventiei din Libia si trebuie sa se ia din timp toate masurile pentru ca eventuale cresteri ale riscului terorist sa nu ne prinda nepregatiti”, a afirmat seful statului, intr-o declaratie sustinuta la finalul bilantului activitatii SRI pe anul 2010. Anul 2010 a fost anul performantei operationale, anul care a marcat poate cele mai importante succese ale SRI din ultimul deceniu, a declarat, miercuri, la bilantul Servicului Roman de Informatii, directorul institutiei, George Cristian Maior. “Daca 2007 si 2008 au fost au fost anii transformarii si reorganizarii SRI, anul 2009, anul cooperarii internationale si consolidarii acestor transformari din punct de vedere institutional, anul 2010 a fost, fara indoiala, si apreciem acest lucru in urma analizei noastre, anul performantei operationale. Practic, am inceput sa culegem roadele reformelor din anii anteriori – schimbari de structuri, imbunatatirea analizei, reorganizarea modului de lucru cu sursele secrete, flexibilizarea managementului – si s-au obtinut realizari importante pentru securitatea nationala. Anul 2010 marcheaza poate cele mai importante succese operationale ale SRI din ultimul deceniu”, a subliniat seful SRI, citat de Agerpres. Totodata Maior a precizat ca, desi 2010 a fost un an dificil din cauza restrictiilor bugetare, institutia a avut contributii importante in combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei si a crimei organizate. Acesta a tinut sa remarce ca performanta SRI obtinuta in 2010 nu ar fi fost posibila fara o cooperare stransa cu Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Public, Serviciul de Informatii externe si structurile de informatii ale Ministerului Apararii Nationale. Seful SRI a adaugat ca, odata cu procesele de descentralizare administrata, multe din riscurile si vulnerabilitatile actuale nu mai sunt gestionate la nivel central si, de aceea, consolidarea cooperarii cu autoritatile locale a fost una din prioritatile majore ale SRI in ultimii ani. “Cooperarea pe orizontala cu beneficiarii de informatii este o necesitate in prezent deoarece riscurile de securitate sunt mult mai dinamice, volatile si complexe”, a mai spus George Maior.

Fostul lider comunist, Marian Lupu, intensifica cruciada impotriva Romaniei

Preşedintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, fost lider comunist al Legislativului de la Chisinau, insistă că Moldova şi România trebuie să deţină un tratat politic şi unul de frontieră semnate de părţi, relateaza mass-media de la Chisinau. “Republica Moldova şi cu România, ca două state vecine, trebuie să dispună şi de un tratat politic de bază şi de un Acord care ar stabili într-adevăr linii directorii strategice în relaţiile interstatale dintre cele două entităţi de drept internaţional, cât şi un acord de frontieră“, a declarat Marian Lupu pentru agenţia de presa OMEGA, apropiata Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM).
Preşedintele Partidului Democrat, fost lider al PCRM, a accentuat că nu-şi va schimba poziţia, deoarece “asemenea acorduri şi tratate sunt prezente între România şi Ucraina, Rusia şi multe alte ţări, inclusiv şi acorduri de frontieră“. “Eu chiar nu văd nici un motiv de ce între cele două state, respectiv, Republica Moldova şi România, nu ar exista un asemenea pachet de acorduri“ a mai declarat Marian Lupu.

Parteneriat strategic

Agentia de presa de la Chisinau a mai adaugat ca ministrul român de externe, Teodor Baconschi, a declarat, recent, într-un interviu pentru publicaţia “Evenimentul Zilei“ că există Declaratia privind Parteneriatul strategic dintre România si Moldova. Documentul a fost semnat de presedintele interimar, Mihai Ghimpu, si Presedintele României, Traian Băsescu, la 27 aprilie 2010. Potrivit sefului diplomatiei române, anume acest document ”stabileste cadrul general al cooperării bilaterale”.
Ministrul român de externe a mai declarat că ”nu există discuţii privind încheierea unui tratat politic de bază între România şi Republica Moldova, ci doar negocieri pentru Acordul de Parteneriat European şi Tratatul privind cooperarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră”. Anterior, presedintele roman Traian Basescu a mai declarat că niciodată nu va semna cu Republica Moldova un tratat de frontieră. “Cine îşi poate imagina că un şef al statului român va semna un tratat prin care să consfinţească Pactul Ribbentrop-Molotov? Numai o minte care nu înţelege ce înseamnă responsabilitatea şefului statului român”, a declarat anterior preşedintele României, Traian Basescu.

Atac la Baconschi

La randul sau, premierul Vladimir Filat a declarat recent ca Republica Moldova va încheia cu România un Tratat de bază şi un document ce prevede modul de administrare al frontierei de stat moldo-române, în pofida afirmaţiilor ministrului român de externe, Teodor Baconschi. Vladimir Filat s-a arătat convins că Declaraţia privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnată la Chişinău pe data de 27 aprilie 2010 “nu poate să substituie Tratatul de bază deoarece o Declaraţie de nu are putere juridică, or, noi vorbim despre tratatul de bază care urmează să fie parafat de Guverne şi ratificat de Parlament“.
Totodată, Filat a ţinut să accentueze că actualmente continuă negocierile pentru semnarea Tratatului de bază şi a actului interguvernamental, care să stabilească modul de administrare a frontierei – document similar tratatului de frontieră. “Aceste două documente urmează să fie semnate. Este în continuare procesul de negocieri şi aceste documente eu îmi doresc să fie semnate cât mai curând, dacă nu se va reuşi sper că un pic mai târziu dar ele urmează a fi semnate“, a spus Filat.
Anterior, doi din cei patru lideri ai Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), Marian Lupu, presedintele PDM, si Serafim Urechean, presedintele Aliantei Moldova Noastra (AMN) au declarat mass-media că vor insista asupra negocierii si semnării cu România a tratatului de bază si a acelui de frontieră. Lupu a mai suslinut si că documentul semnat de Mihai Ghimpu la Bucureşti nu înlocuieşte Tratatul de bază şi cel de frontieră.

Presedintii de pe cele doua maluri ale Prutului, Traian Basescu si Mihai Ghimpu, au avut, marti, o convorbire telefonice in care au pus la punct detalii despre viitoarea vizita a liderului de la Chisinau la Bucuresti. Cei doi omologi au convenit asupra detaliilor ce tin de apropiata vizita a presedintelui Ghimpu la Bucuresti, in perioada 27-28 aprilie 2010, potrivit unui comunicat al Administratiei prezidentiale de la Chisinau. Totodata, interlocutorii s-au referit la stadiul de evolutie a proiectelor moldo-romane asupra carora s-a convenit in cadrul vizitei in Republica Moldova, in ianuarie, a presedintelui Romaniei Traian Basescu. Mihai Ghimpu l-a informat pe omologul sau roman ca miercuri va prezida o sedinta de lucru cu factorii de decizie, la care vor fi prezentate rapoartele ministerelor de resort cu referire la actiunile intreprinse de autoritatile din Republica Moldova in urma vizitei presedintelui Traian Basescu la Chisinau, precum si agenda de lucru a apropiatei sale vizite la Bucuresti. Romania a anuntat ca va pregati o suma nerambursabila de 100 de milioane de euro pentru pana in 2013 pentru ca Republica Moldova sa poate depasi cat mai usor criza financiara care a lovit economia de peste Prut. Reamintim ca prima vizita efectuata de seful statului roman peste hotare a fost una de doua zile in Republica Moldova.

Presedintele Traian Basescu a efectuat, joi, o vizita fulger in Afganistan unde s-a intalnit cu militarii romani din acest teatru de operatii. Liderul de la Cotroceni a fost intampinat pe aeroportul din Kandahar, de catre comandatul trupelor NATO in Afganistan, generalul Stanley McCrystal, si de generalul britanic Nick Carter. Basescu a mers apoi la Qalat, unde a decorat Drapelul de lupta al Batalionului 33 Vanatori de Munte Posada, in semn de recunostinta si apreciere a inaltului profesionalism si rezultatelor remarcabile obtinute de militarii romani in Afganistan. “Sunt astazi la voi pentru ca orice sef de stat are obligatia sa isi arate respectul pentru militarii aflati in misiune, nu doar prin declaratii, ci si prin a fi alaturi de ei, ori de cate ori are ocazia. Inaltul ordin cu care am decorat astazi Drapelul de lupta al batalionului este semnul respectului meu si al romanilor pentru ceea ce faceti”, a afirmat seful statului, care se afla joi intr-o vizita in Afganistan, la trupele romanesti dislocate in aceasta tara”, a declarat Basescu.

Beneficii pentru militari

Seful statului a mai adaugat ca, in tara, evenimentele din Afganistan preocupa institutiile statului si a anuntat ca, in zilele urmatoare, va promulga legea prin care serviciul militarilor voluntari se poate desfasura pana la varsta de 45 de ani cu asigurarea pensiei si considerarea timpului petrecut in teatrele de operatii ca timp dublu de serviciu in vederea pensiei. “De asemenea, noua lege prevede asigurarea serviciului medical gratuit pentru militarii voluntari pe tot timpul vietii lor. Este un mic semn de respect al tarii pentru lucrurile mari pe care le faceti aici”, a precizat Basescu. Presedintele le-a multumit militarilor in numele poporului roman, asigurandu-i ca eroismul lor aseaza tara noastra intr-o noua postura, astfel incat greutatea cuvantului Romaniei in structurile euroatlantice devine tot mai semnificativa. “Imi doresc mult ca, in timpul celui de-al doilea mandat al meu, sa se intample ceea ce s-a intamplat in primul mandat, atunci cand, in Irak, militarii romani au raportat misiune indeplinita”, a spus Traian Basescu.

Echipament militar suplimentar

Cu aceeasi ocazie, Traian Basescu i-a cerut comandantului trupelor NATO din Afganistan, Stanley McCristal, ca partea americana sa suplimenteze numarul de masini de lupta acordate trupelor romanesti, avand in vedere cresterea numarului de soldati romani dislocati in Afganistan. In Afganistan, Basescu a fost insotit de ministrul Apararii, Gabriel Oprea, si de seful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin. In urmatoarele luni, efectivul trupelor romane in Afganistan va fi de 1.800 de soldati, dupa ce CSAT a aprobat in urma cu cateva luni trimiterea unei contingent supplimentar de inca 600 de militari.

Presedintele roman Traian Basescu a vizitat statul central-asiatic

Dupa modelul aplicat in vizita recenta din Republica Moldova, presedintele Traian Basescu s-a deplasat miercuri, in cea de a doua zi a vizitei de lucru in Kazahstan, in regiunea Karaganda din nordul acestei tari, unde se afla intr-o vizita oficiala de doua zile, pentru a se intalni cu reprezentantii comunitatii romanesti din regiune si pentru a aduce un omagiu soldatilor romani care au murit in lagarul de prizonieri de razboi din Karaganda, intre anii 1941-1950. Seful statului roman a depus o coroana de flori la piatra funerara ridicata in memoria soldatilor romani in complexul memorial Spassk, intalnindu-se ulterior cu reprezentanti ai societatii romane “Dacia” din regiune, potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale. Piatra funerara in amintirea soldatilor romani a fost dezvelita in septembrie 2003. Societatea romana “Dacia” si-a inceput activitatea in 2009, incercand sa reprezinte interesele celor peste 3.500 de etnici romani care traiesc in regiune. Basescu a mai spus ca ca Romania este gata sa trimita in aceasta tara cadre didactice specializate in predarea limbii romane, in cadrul unor scoli duminicale. Seful statului a adaugat ca Romania si-a modificat semnificativ legislatia privind acordarea cetateniei, astfel incat cei care si-au pierdut fara voia lor cetatenia romana, sa o poata redobandi. Traian Basescu a precizat ca acest pas a fost facut inclusiv pentru ca aceia care traiesc in afara Romaniei sa poata beneficia de o serie de avantaje pe care le confera statutul de cetatean al UE, precum dreptul la libera circulatie in Uniunea Europeana, dreptul la munca, dar si de a studia la universitati din UE. In regiunea Karaganda opereaza in prezent si un joint-venture cu participarea partii romane, SA “PSV Company”, specializat in extractia de piatra ornamentala si piatra de constructii.

Romania, punte spre UE

Presedintele Traian Basescu i-a spus omologului sau kazah, Nursultan Nazarbaev, ca Romania a sustinut decizia comuna UE-Kazahstan privind revizuirea actualului cadru contractual bilateral in scopul stabilirii unui parteneriat avansat sau a unui nou acord intre Astana si Bruxelles. De asemenea, cei doi sefi de stat au discutat, cu prilejul vizitei de stat efectuate de presedintele Traian Basescu in Kazahstan, despre imbunatatirea relatiilor bilaterale, mai ales in domeniul economic. La finalul intrevederii care a avut loc marti la sediul Presedintiei din Astana oficialii romani si kazahi au semnat si o serie de acorduri bilaterale: Acordul de cooperare economica, Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, Acordul privind cooperarea in domeniul turismului, Acordul privind cooperarea in domeniul justitiei si Memorandumul de Intelegere in domeniul statisticii.

Presedintele Traian Basescu s-a intalnit miercuri dimineata cu omologul sau de peste Prut, Mihai Ghimpu cu care a discutat posibilitatile ca Republica Moldova sa devina membru al UE in viitorul apropiat. Din delegatia oficiala a Romaniei fac parte parte: Vasile Blaga, ministrul Administratiei si Internelor, Adriean Videanu, ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe, Radu Berceanu, ministrul Transporturilor si Infrastructurii, Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Catalin Predoiu, ministrul Justitiei, Eugen Tomac, secretar de stat pentru relatiile cu romanii de pretutindeni, Viorel-Riceard Badea, senator, Tudor Pantiru, deputat si Constantin Simirad, presedintele Consiliului Judetean Iasi. Dupa intalnirea cu Mihai Ghimpu, agenda vizitei va mai include ceremonia de decorare a presedintelui Traian Basescu cu Ordinul Republicii de catre Mihai Ghimpu, depuneri de flori la Monumentul lui Stefan cel Mare si la mormintele poetilor Grigore Vieru, Ion Vatamanu, a interpretilor Ion si Doina Aldea-Teodorovici si a oamenilor politici Anton Crihan, Gheorghe Ghimpu, Nicolae Costin. Tot astazi, presedintele Romaniei Traian Basescu va avea intrevederi cu prim-ministrul Vlad Filat, cu primarul general al municipiului Chisinau Dorin Chirtoaca, cu liderii/ reprezentantii fractiunilor parlamentare – Maria Postoico, Mihai Godea, Ion Hadarca, Dumitru Diacov, Vasile Balan si cu liderii Aliantei pentru Integrare Europeana – Mihai Ghimpu, Vladimir Filat, Marian Lupu, Serafim Urechean. In a doua zi a vizitei oficiale, Basescu, insotit de omologul sau, Mihai Ghimpu, Basescu se va deplasa la Cahul. Potrivit agendei, vor rosti alocutiuni in fata studentilor si profesorilor Universitatii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” si vor vizita sediul viitorului Consulat al Romaniei din Cahul.

Libera circulatie

Presedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, i-a solicitat, miercuri, presedintelui Traian Basescu, la inceputul intrevederii cu acesta, ca Romania sa fie primul stat care sa permita libera circulatie a cetatenilor moldoveni in UE, Basescu raspunzand ca trebuie respectate normele Uniunii. “Ma gandeam zilele acestea ca ar fi bine sa discutam, poate sa hotaram, nu intr-un an, doi, poate in trei… In acordul de asociere noi solicitam libera circulatie a cetatenilor Republicii Moldova in Europa. Ne-am gandit ca ar fi bine ca Romania sa fie prima tara care ar permite libera circulatie”, i-a spus Mihai Ghimpu lui Traian Basescula inceputul convorbirilor tete-a-tete. La randul sau, Traian Basescu a spus ca acordul de mic trafic de frontiera este un pas important in acest sens. “Dupa calculele noastre, 1,2 milioane de cetateni ai Republicii Moldova vor putea in intra in Romania. Circulatia in alte forme trebuie sa respecte normele Uniunii Europene, mai ales in perspectiva obtinerii liberei circulatii a cetatenilor Republicii Moldova in Europa”, a declarat Basescu.

Cetatenia pe primul loc

Edilul Capitalei Republicii Moldova, Dorin Chirtoaca, a declarat, pentru postul de radio RFI Romania, ca cetatenia romana ar fi prima cerinta adresata Bucurestiului de locuitorii R. Moldova, el sustinand ca trebuie modificata leagea, intrucat in prezent cetatenia se poate acorda doar celor cu domiciliul sau resedinta in Romania. “Cetatenia romana ar fi prima cerinta a locuitorilor Republicii Moldova si in sensul acesta trebuie modificata chiar legea cetateniei, pentru ca astazi, chiar daca s-a vorbit despre Agentia Nationala pentru Cetatenie, aceasta, conform legislatiei in vigoare, va permite acordarea cetateniei doar acelor solicitanti care in prezent au domiciliul sau resedinta in Romania, or acestia sunt in mare parte elevii si studentii din Republica Moldova. Cei care solicita cetatenia romana avand domiciliul in Republica Moldova sau in alta parte in continuare trebuie sa stea la consulat, or marea majoritate sunt aici, nu in Romania, cei care cer cetatenia”, a declarat Chirtoaca.

Seful diplomatiei de la Bucuresti, Teodor Baconschi, a confirmat vineri ca Marius Lazurca este propunerea Romaniei pentru postul de ambasador la Chisinau si s-a aratat totodata convins ca el va primi acceptul autoritatilor de peste Prut. Surse din MAE au confirmat inca de vineri dimineata pentru Karadeniz Press ca Lazurca va fi noua propunere a Romaniei pentru postul de ambasador. Marius Lazurca este un diplomat tanar in varsta de 38 de ani si a primit in 2003 titlul de doctor in istorie-antropologie la Universitea Paris IV-Sorbona. De asemenea, acesta este licentiat in literatura comparata si are un masterat in istorie-antropologie tot la Universitatea Paris IV-Sorbonne. Pana in prezent, Marius Gabriel Lazurca  a fost  ambasador pe langa Sfantul Scaun, calitate pe care o detine de la sfarsitul anului 2006. Lazurca este un bun cunoscator al limbilor engleza, franceza, italiana si latina si este autor al mai multor lucrari din domeniul antropologiei, istoriei, literelor.

Numire rapida

Numirea sa ar putea fi anuntata de presedintele Traian Basescu cu ocazia primei vizite oficiale pe care o va efectua in strainatate la inceputul celui de-al doilea mandat de sef al statului va fi in Republica Moldova, pe 27 ianuarie. In conformitate cu protocolul diplomatic, acum urmeaza sa se desfasoare procedura de acreditare. Lazurca va depune la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene (AIEA) al Republicii Moldova copiile scrisorilor de acreditare, iar originalul acestora il va inmana presedintelui interimar Mihai Ghimpu. „Cred ca in portretul robot al noului ambasador al Romaniei in Republica Moldova trebuie sa intre si o anumita anvergura intelectuala. Elitele din Moldova sunt foarte sensibile la aceasta dimensiune. Nu cred ca se asteapta ca interlocutorul permanent acolo sa fie un birocrat mai mult sau putin cenusiu. Nu uitati ca, de pilda, presedintele Academiei din Republica Moldova este membru de drept al Guvernului acolo. Vom cauta sa propunem o personalitate de elita, care sa combine sofisticarea diplomatica – este o situatie geopolitica complicata la Chisinau – cu anvergura intelectuala si cu capacitatea de a face din Ambasada Romaniei la Chisinau un centru de atractie pentru elitele locale”, declara recent Teodor Baconschi vizavi de profilul viitorul ambasador la Chisinau.

Verde de la Chisinau

Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu i-a oferit agrementul lui Marius Lazurca pentru ca acesta sa poata ocupa postul de ambasador al Romaniei la Chisinau. Serviciului de presa al Presedintiei de la Chisinau a mai anuntat ca Marius Lazurca ar putea fi oficial ambasadorul Romaniei la Chisinau, pana la vizita lui Traian Basescu in Republica Moldova programata la mijlocul saptamanii viitoare, potrivit portalul Unimedia.md. De circa noua luni de zile, Romania nu are un ambasador la Chisinau. Ultimul oficial in aceasta calitate a fost Filip Teodorescu, care a fost declarat persona non-grata, imediat dupa protestele anticomuniste desfasurate anul trecut in luna aprilie. Atunci, autoritatile comuniste conduse de Vladimir Voronin au incercat sa atribuie aceste manifestatii de strada autoritatilor de la Bucuresti.

Presedintele roman pregateste o vizita strategica la Chisinau

Presedintele roman, Traian Basescu, va efectua o vizita oficiala la Chisinau in luna februarie 2010, a declarat Iurie Leanca, ministrul de Externe al Republicii Moldova, citat de mass-media de peste Prut, preluata de agentia de stiri KARADENIZ PRESS. Conform acestuia, primul inalt oficial de la Bucuresti care va vizita Republica Moldova va fi ministrul de Externe roman, Teodor Baconschi, care va pregati detaliile vizitei sefului statului roman, care se afla pentru a treia oara in capitala fostei republici sovietice. “Vizita presedintelui Basescu se planifica pentru luna februarie. Inca nu am detalii mai multe. Este firesc sa se intalneasca intai ministrii de externe ale celor doua tari, sa pregateasca agenda si temele care urmeaza sa fie discutate”, a declarat Leanca, citat de mass-media locala.
La randul sau, noul ministru roman de Externe, Teodor Baconschi, a declarat ca intentioneaza sa faca o vizita la Chisinau pana la sfarsitul acestei luni. “Spre sfarsitul lunii ianuarie cred ca voi face o deplasare in Republica Moldova, desi mi-ar placea sa am intalnire prealabila cu omologul meu, Iurie Leanca, chiar la Bruxelles si eventual sa plecam impreuna de acolo la Chisinau”, a declarat ministrul, citat de mass-media de la Bucuresti. Teodor Baconschi a mai subliniat ca, pana la vizita in Republica Moldova, va avansa o propunere de nou ambasador al Romaniei la Chisinau. “Exista o lista de propuneri, dar decizia nu este luata”, a explicat oficialul roman.
Reamintim ca este prima vizita a presedintelui Traian Basescu in Republica Moldova, de la schimbarea de guvernare de la Chisinau, din vara lui 2009. Ultima a avut loc in august 2008, cand seful statului roman a fost primit de fostul presedinte moldovean comunist Vladimir Voronin. Ulterior, relatiile bilaterale s-au deteriorat, iar guvernul comunist de la Chisinau a acuzat Romania de implicare in revolta postelectorala din aprilie 2009, expulzandu-l pe ambasadorul roman la Chisinau.

Teme litigioase

Ministrul Teodor Baconschi, citat de mass-media de la Bucuresti, a dat de inteles ca isi propune o repozitionare drastica a relatiilor Romaniei cu Republica Moldova, dar si cu Federatia Rusa si Ucraina. Potrivit presei romane, printre temele “litigioase” in politica externa a Romaniei la care se refera Baconschi ar putea fi numeroase, avand in vedere ca legaturile romano-ruse s-au complicat din 1990 incoace pe fondul unor probleme precum semnarea Tratatului politic de baza, tezaurul romanesc trimis de Romania in Imperiul tarist in 1917 şi niciodata recuperat, implicarea Romaniei in solutionarea conflictului din Transnistria şi in general pozitionarea diplomatica a Bucureştiului fata de Republica Moldova, aderarea Romaniei la NATO, bazele puse la dispozitia armatei americane la tarmul Marii Negre sau contractele dezavantajoase pentru Romania semnate cu Gazprom.

Vizita strategica

Ajdunctul premierului rus, Igor Suvalov, va veni in aceasta luna la Chisinau, a anuntat Vladimir Filat, premierul Republicii Moldova, citat de mass-media locala. Potrivit sursei, dupa ce Rusia a decis scumpirea de urgenta a gazelor livrate Republicii Moldova, agentiile straine de stiri arata ca autoritatile de la Chisinau urmeaza sa decida in aceste zile detaliile finale privind imprumutul in valoare de 150 milioane de dolari pe care il va solicita Federatiei Ruse. Agentia azera oficiala de stiri APA face referinta la declaratia premierului Vladimir Filat, care a iterat ca decizia finala cu privire la acest imprumut se va lua in timpul vizitei adjunctului premierului rus, Igor Suvalov, ce urmeaza sa soseasca la Chisinau pana la sfarsitul acestei luni. Maa-media de la Chisinau reaminteste ca Republica Moldova va solicita Kremlinului un imprumut de aproximativ 150 milioane dolari americani pe un termen de 15 ani. In timpul guvernarii comuniste, fostul preşedinte Vladimir Voronin declara ca Federatia Rusa ar urma sa acorde R. Moldova un imprumut de peste jumatate de miliard de dolari
Reamintim ca in timpul vizitei presedintelui rus Dmitri Medvedev la Chisinau, cu ocazia summitului CSI de la inceputul lunii octombrie 2009, ministrul rus al finantelor, Aleksei Kudrin, anunta ca decizia privind alocarea creditului rus pentru Moldova va fi analizata in noiembrie. Tot Aleksei Kudrin declara ca suma creditului rus pentru Moldova nu a fost stabilita, dar ca in bugetul de stat al Federatiei Ruse au fost prevazute 150 milioane de dolari pentru Chisinau.

colaj foto: Cristian Andrei

Presa rusa se arunca intr-o noua ofensiva asupra presedintelui Traian Basescu etichetandu-l pe seful statului roman drept “dusmanul secret al Rusiei”. Unul dintre cele mai ascultate posturi de radio in spatiul vorbitorilor de limba rusa, Ecoul Moscovei, s-a repezit din nou la jugulara lui Basescu, “gratie” unei declaratii mai vechi a liderului de la Cotroceni care a declarat despre Romania si Republica Moldova: “Doua state, un singur popor”. Ma intreb retoric unde este greseala lui Basescu? De ce oare este atat de rea o asemenea declaratie si care e sursa veninului jurnalistilor moscoviti. Atat liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, cat si premierul Vladimir Putin nu ezita pe un ton mult mai transant sa apere interesele rusilor din fostul spatiu ex-sovietic. Ba mai mult. Recent, presedinte Medvedev a lansat o initiativa legislativa prin care Rusia isi rezerva dreptul de a-si apara cetatenii de peste hotare prin forta armelor. Un fel de justificare retroactiva a conflictului ruso-georgian din vara anului 2008. De asemenea, acesta nu s-a dat in laturi de a-l ameninta pe presedintele interimar de la Chisinau, liberalul Mihai Ghimpu vizavi de intentiile celui din urma de a schimba limba oficiala a statului din “moldoveanesca” in romana. “Sper ca autoritatile vor da dovada de o mai mare toleranta fata de interesele populatiei (din Moldova – nota mea) si nu vor lua decizii artificiale, pentru a nu restrange potentialul legaturilor dintre popoarele noastre si pentru a nu distruge mecanismul de comunicare din interiorul propriei lor tari”, a mai spus Medvedev. Aceasta reactie a venit atunci la circa o saptamana dupa ce Ghimpu a anuntat pe 1 decembrie 2009, de Ziua Nationala a Romaniei, ca el este „roman” si ca doreste modificarea textului Legii supreme a Republicii Moldova pentru ca limba romana sa fie adoptata ca limba oficiala pentru ca „rad si copii de noi”. Cronologia sagetilor veninoase nu s-a oprit aici. Pe 14 decembrie era randul abilei diplomatii ruse sa isi arate coltii. De data aceasta iesea la rampa purtatorul de cuvant al MAE rus, Andrei Nesterenko, care spunea ca Basescu ar trebui sa arate mai mult respect vizavi de politica externa a Kremlinului pentru faptul ca l-ar fi acuzat pe contracandidatul sau, social-democratul Mircea Geoana, de repetate vizite si negocieri la Moscova in secret. In cazul acesta, intrebarea legitima era: ce cauta Geoana la Moscova pentru astfel de intelegeri subterane in conditiile in care diplomatia secreta, mai ales in contextul fragilelor relatiile romane-ruse, sunt cel putin condamnabile. Apoi a venit randul ca informatia transmisa din centrala de la Moscova sa fie „cantata” in Romania de actualul ambasador rus, Alexandr Ciurilin care a declarat ironic ca Basescu ar trebui sa iasa dintr-o astfel de retorica pentru ca „vremea Razboiul Rece a trecut”. Da domnule Ciurlin, aveti dreptate, insa mentalitatea pe care o afiseaza Rusia la nivel oficial si pe diferite canale, inclusiv prin presa afiliata organelor puterii de la Moscova, va contrazice total. Sa nu uitati ca Traian Basescu declara la inceputul lui 2009, in momentul investitirii fostului ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, ca Romania trebuie sa „priveasca mai mult spre Est”, ca Romania trebuie sa isi alinieze relatiile cu Rusia intr-o logica pragmatica. Mesajul era clar, Romania este o democratie consolidata care nu vrea sa fie tratata ca o gubernie de mana a doua si dorim sa discutam de pe pozitii de tari suverane. Oare este prea mult sa cerum si noi respectul pe care d-voastra il pretindeti de la noi? Ranile pe care diferendele istorice dintre cele doua state le au, credeti ca pot fi sterse cu buretele si apoi mistificate? Cred ca cel putin aceleasi pretentii pe care d-voastra le ridicati, le pot pune pe masa si romani. Si sa nu uitati de paralela politicilor dintre Romania si Republica Moldova pe de o parte, si Rusia si Ucraina, pe de cealalta parte. Situatia seamana in mare parte, dar nu au auzit niciodata Rusia sa certe Estul pro-rus al Ucrainei care nu o data a manifestat dorinte de separarare fata de vestul pro-occidental. De ce aveti pretentia ca noi sa ne opunem sentimentelor fratilor de peste Prut? Dragostea cu de a sila se numeste viol, dar se pare ca Basarabia vrea in acelasi pat european cu Romania. As putea sa va intreb si eu ironic daca acest trend unionist vine numai de la cei 2,4% romani din totalul populatiei Republicii Moldova? Iar as dori sa nu uitati politica de deznationalitare pe care ati dus-o secole intregi impotriva Basarabiei, punctul culminant fiind atins la recensamantului din 2004 despre care vorbeam mai sus, cand, inchizitorii lui Voronin ii obligau pe oameni sa se declare „moldoveni” in catastif. Sa nu uitati si de elita basarabeana pe care ati trimis-o in gulag-uri siberiene. Sau ar trebui sa fim multumiti ca nu ati aplicat si in cazul lor „metoda cekista” de impuscare in ceafa asa cum s-a procedat la Katyn cu polonezii? Da, poate exagerez un pic, dar acestea sunt adevaruri care nu au cum sa fie mistificate iar pentru ranile ireparabile pe care ni le-ati provocat, sa va ganditi de doua ori inainte sa ne certati domnule ambasador, fost sef al Arhivelor de la Moscova, si la fel si dumneavoastra domnilor jurnalisti rusi, fidele „ecouri” ale libertatii de exprimare!

colaj Unimedia.md

Presa moscovita il ia din nou la tinta pe presedintele roman Traian Basescu pe care il catalogheaza drept dusmanul secret al Rusiei, in special, pentru declaratiile pe care le face vizavi de Republica Moldova. Replica “ Doua state, un singur popor” pare sa fie declaratia care a pecetluit imaginea de anti-rus pe care jurnalistii rusii doresc sa i-o acrediteze seful statului roman. Conform postului de radio Ecoul Moscovei, citat de portalul Unimedia, aceasta fraza a indicat cu precizie care va fi orientarea politicii externe a Romaniei in noul mandat al lui Traian Basescu. Jurnalistii rusi de la radioul citat precizeaza ca publicatiile ruse scriu despre Traian Basescu ca este “dusmanul secret al Federatiei Ruse”. Emisiunea de la Ecoul Moscovei se incheie cu concluzia ca Traian Basescu este un politician complex al vremurilor noastre, fin cunoscator al schimbarilor in mentalitatea electoratului, dar mult prea adâncit in atitudinea anti-ruseasca. Atacurile din presa rusa s-au inmultumit semnificativ odata cu venirea la putere a coalitiei Alianta pentru Integrare Europeana (AIE) si in special din cauza desemnarii presedintelui interimar al Republicii Moldova in persoana liberalului Mihai Ghimpu, lider carismatic la Chisinau care s-a declarat “roman” si a catalogat inventia moldovenismului drept o farsa a politicii anterioare a comunistilor condusi de la Vladimir Voronin. Totodata, acesta a declarat ca va schimba limba oficiala a statului din moldoveneasca in romana, veste ce a starnit imediat o retaliere a Moscovei prin intermediul unor amenintari voalate a presedintelui rus Dmitri Medvedev cu ocazia unui recent summit al jurnalisti care a avut loc la Moscova. Cu toate ca la inceput lui 2008, Traian Basescu indica Ministerului Roman al Afacerilor Externe “sa priveasca spre Est” si spunea ca relatiile cu Moscova trebuie dezvoltate intr-o logica pragmatica, jurnalistii rusi continua etichetarea sefului statului roman drept “anti-rus”. Chiar si discutiile din timpul summitului NATO desfasurat in aprilie 2008 la Bucuresti intre presedintele Basescu si omologul sau rus de atunci Vladimir Putin nu au reusit sa schimbe viziunea presei moscovite despre cadrul relatiilor bilaterale intre cele doua state.