Alianta Nord-Atlantica mizeaza pe "smart defence"

Secretarul de stat in MAE roman, Bogdan Aurescu a avut ieri, 8 februarie 2012, o întrevedere cu o delegaţie americană condusă de adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, Marie Yovanovitch, şi adjunctul asistentului secretarului apărării pentru politica europeană şi NATO, James Townsend, relateaza serviciul de presa al MAE, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În cadrul discuţiilor, secretarul de stat Bogdan Aurescu a abordat stadiul proiectelor bilaterale de cooperare în cadrul dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic româno-american. Astfel, Aurescu a salutat intrarea în vigoare a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice în România şi a discutat stadiul pregătirii aranjamentelor de implementare a acestuia. De asemenea, cele două părţi au mai trecut în revistă perspectivele declarării capabilităţii interimare a NATO cu prilejul Summit-ului NATO de la Chicago (20-21 mai 2012), respectiv ale iniţiativei Smart Defense, o temă care figurează de asemenea pe agenda Summit-ului. Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pe care România îl acordă iniţiativei Smart Defense, ca alternativă viabilă în contextul dificultăţilor financiare globale.

Eforturi comune

Bogdan Aurescu a avut cu această ocazie şi o întrevedere separată cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, concentrată pe aspecte legate de eforturile comune de consolidare a Parteneriatului Strategic România – SUA. Oficialul român a prezentat demersurile făcute deja pentru operaţionalizarea prevederilor Declaraţiei Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI, adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011, şi a mulţumit demnitarului SUA pentru efortul depus ca negociator-şef al Declaraţiei pentru partea americană. Discuţiile au oferit, de asemenea, oportunitatea abordării şi altor aspecte de interes de pe agenda bilaterală, precum cooperarea economică, inclusiv în contextul recentei creări a American-Romanian Business Council.
Totodata, cei doi oficiali au abordat pe larg şi perspectivele României de accedere în Programul Visa Waiver (VWP), oficialul român subliniind interesul major pe care ţara noastră îl acordă îndeplinirii acestui obiectiv, care ar contribui la consolidarea cooperării bilaterale într-o arie vastă de domenii.

Băsescu: Ne vom implica în toate proiectele de tipul “smart defense”

„(…) Vom continua să se implicăm în toate proiectele de tipul smart defense”, a declarat, la sfarsitul lunii ianuarie 2012, preşedintele roman Traian Băsescu, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. “Am menţionat că, până la intrarea în NATO, România a fost o ţară care nu a avut o securitate garantată. Abia după intrarea României în NATO avem cu toţii sentimentul că securitatea României este bine garantată şi asigurată. Cu certitudine, ştim că securitatea nu se face cadou. Şi că atunci când eşti într-un club care are ca obiectiv securitatea colectivă trebuie să ai propriile contribuţii”, a spus preşedintele, conform Mediafax.
Traian Băsescu a adăugat că, în acest context, a discutat cu secretarul general problema scutului antirachetă “care va avea elemente poziţionate pe teritoriul României, în relaţia bilaterală cu SUA”. “Am exprimat speranţa că la summit-ul de la Chicago acestea vor fi menţionate ca fiind parte a sistemului interimar antirachetă al NATO, ieşind din statutul de sistem bilateral în relaţia România-SUA”, a explicat preşedintele roman. Basescu a mai adaugat ca la nivelul NATO exista 168 de programe de “smart defense” din care 31 cu participare romaneasca, seful statului anuntand ca Bucurestiul se va implica in astfel de proiecte in continuare.

Subiecte strategice

Anterior intalnirii cu Rasmussen, presedintele roman Basescu a declarat ca unul din principalele subiecte ce vor fi discutate cu inaltul oficial NATO va fi conceptul de “”smart defense””, liderul roman adăugând că în ceea ce priveşte apărarea aeriană a statelor NATO, România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave. “În conceptul de “smart defense” putem construi şi altfel, adică mai multe state din zonă să asigure capacităţile aeriene necesare în mod deosebit pentru patrularea aeriană pe timp de pace, dar şi pentru intervenţii în afara teritoriului. Acest lucru ar degreva statele de o parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume, mai ales acum, în perioadă de criză. Spre exemplu, pentru regiune s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat. Să spunem, în loc de 48 de avioane, poate că în acest stadiu sau în perspectiva epuizării resurselor avioanelor MIG-21 Lancer, să gândim la un număr mult mai mic de avioane, dacă şi alte state din regiune ar intra împreună cu noi într-un astfel de pachet care să garanteze securitatea aeriană a regiunii în primă instanţă”, a mai explicat Băsescu, citat de mass-media de la Bucuresti.
El a punctat că România ar putea fi un contributor important la conceptul smart defence, şi anume la securitatea cibernetică, precizând că ţara noastră are “atâţia hackeri talentaţi”, care ar putea fi folosiţi în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor NATO, fie că este vorba de sisteme civile sau militare.

Smart Defense pe scurt

Iniţiativa Smart Defense, lansată de Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la reuniunea miniştrilor apărării NATO din luna martie 2011, vizează utilizarea în mod cooperativ a resurselor limitate din domeniul apărării, în scopul acoperirii deficitelor de capacităţi ale NATO, în contextul situaţiei financiare dificile din majoritatea statelor membre şi al reducerii, pe acest fond, a bugetelor de apărare din statele membre. Smart Defense îşi propune să abordeze problematica gestionării acestor reduceri în mod deschis, fiind în egală măsură un instrument de eficientizare a cheltuielilor de apărare şi de evitare a duplicării eforturilor. Problematica Smart Defense se va afla pe agenda reuniunii ministeriale comune a miniştrilor de apărare şi externe NATO din luna aprilie a acestui an, precum şi pe agenda Summit-ului NATO de la Chicago.
România a manifestat un sprijin constant faţă de iniţiativa cooperării multinaţionale şi a arătat interes pentru unele dintre proiectele propuse sub egida acestei iniţiative, se arata intr-un comunicat al MAE roman. Declaraţia Comună de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI a fost adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011, în cadrul vizitei Preşedintelui României, delegaţia americană de negociere fiind condusă de Marie Yovanovitch, iar cea română de Bogdan Aurescu.

Preşedintele Traian Băsescu va efectua în zilele de 12 şi 13 decembrie o vizită de stat în Republica Turcia, la invitaţia omologului său, Abdullah Gül.
În cadrul vizitei, şeful statului român va avea convorbiri oficiale cu preşedintele Republicii Turcia, Abdullah Gül, cu primul-ministru Recep Tayyip Erdogan, precum şi cu preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Turcia, Cemil Cicek. În prima zi a vizitei, preşedintele Traian Băsescu se va întâlni cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Republica Turcia. De asemenea, în cea de-a doua zi, vizita va prilejui participarea şefului statului la un Forum de afaceri turco-român, la Istanbul.
Traian Băsescu a mai fost în Turcia, in augist 2008. “România este o ţară exemplu în zonă, care reuşeşte să se identifice cu structurile euroatlantice. România este un aliat al nostru care are o contribuţie foarte importantă la stabilitatea şi la pacea din zona Mării Negre şi a Balcanilor. Avem o cooperare foarte strânsă şi în cadrul /Blackseafor/. De asemenea cu România avem relaţii foarte strânse pentru că ei ne susţin în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Traian Băsescu, în timpul conferinţei de presă comună cu preşedintele Abdullah Gül.
“Suntem de părere şi acordăm o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor dintre ţările noastre în toate domeniile, mai ales că avem înclinaţii comune în politica externă, avem relaţii interumane şi economice foarte strânse, foarte dense. Cei aproximativ 80.000 de etnici turci din România ne leagă şi mai mult şi aceştia constituie de fapt o punte între ţările noastre. Oamenii de afaceri turci, ale căror investiţii în România au ajuns la două miliarde de dolari, ne fac să ne bucurăm foarte mult. În Balcani, Turcia şi România sunt cei mai mari parteneri reciproc, economici, comerciali.”, a mai spus Băsescu.

Preşedintele României, Traian Băsescu, va întreprinde în perioada 1-2 noiembrie o vizită în Republica Serbia, a declarat duminică, preşedintele Comitetului Drepturilor Omului din Negotin, Duşan Prvulovici. Potrivit sursei citate, după discuţiile pe care înaltul oaspete le va avea cu preşedintele Boris Tadici şi alţi reprezentanţi ai Guvernului de la Belgrad, se va întâlni cu liderii entităţilor culturale din Provincia Autonomă Voivodina şi din ţinuturile istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, transmite Timoc Press. ‘Preşedintele Băsescu va vizita sediul Protopopiatului Dacia Ripensis şi Biserica ortodoxă română din Malainiţa unde vor ajunge o parte din cei 300.000 de românii din Serbia de nord-est’, a precizat Prvulovici. În context acesta a mai arătat că îi va solicita preşedintelui Băsescu sprijin pentru înfiinţarea unei reţele de învăţământ privat în limba română şi susţinerea financiară a unor proiecte referitoare la mass-media în limba maternă a etnicilor români. ‘Autorităţile sârbe continuă să ne vitregească de aceste drepturi. De aceea considerăm oportun să fim ajutaţi să ne facem propriile noastre şcoli în Timoc, Morava şi sudul Dunării, aşa cum am început cu zidirea de biserici’, a afirmat Prvulovici. În opinia sa, vizita lui Traian Băsescu în comunitatea românească din Serbia este un bun prilej pentru încercarea soluţionării aşa numitei ‘chestiuni timocene’ şi, astfel, a asigurării renaşterii naţionale a românilor care trăiesc majoritar în 154 de sate româneşti şi alte 48 de localităţi mixte.

Dmitri Rogozin

Declaratii ca cele ale ambasadorului rus la NATO, Dmitri Rogozin, care aprecia ca scutul antiracheta este un “cal Traian”, nu trebuie sa fie luate in seama si asta deoarece Rogozin face parte din “echipa de zgomote”, a declarat luni seara, la TVR, Traian Basescu. “Domnul face parte din echipa de zgomote, intodeauna, daca ati observat, reactioneaza domnul acesta… Mai este cineva din Duma de Stat. Stiti cand sa facem o discutie serioasa? Cand va reactiona presedintele Medvedev sau premierul Putin, sau ministrul de Externe, Lavrov. Deci eu v-am spus cand trebuie sa luam in serios, in rest sunt mesaje de consum intern”, a spus Basescu. Cat priveste garantiile juridice cerute de ministrul de Extern rus SUA, presedintele a comentat: “Ce, Romania are vreo garantie juridica de la vreo putere nucleara? Ne-a dat noua Federatia Rusa vreo garantie juridica? Sau ne-a dat Pakistan vreo garantie juridica, ca-i putere nucleara?”. Intrebat daca au fost discutii cu partea rusa, Basescu a precizat: “Nu, nu este nevoie. Discutiile care sunt sunt unde, pana unde merge nivelul de cooperare. La summitul NATO de la Lisabona s-a stabilit foarte clar: nu va fi un singur scut care sa protejeze Europa. NATO va avea scutul sau, Federatia Rusa scutul sau de protectie antiracheta. Ceea ce va trebui sa faca tehnicienii este nivelul de cooperare, nivelul de transfer al informatiilor de la un comandament la altul”. Traian Basescu a mai spus ca nu exista motive de “inflamare” intre Moscova si Bucuresti. “Chestiunile cu domnul de la Bruxelles, ambasadorul de la NATO al Federatiei Ruse, trebuie considerate o declaratie si atat. Nu sunt motive de inflamare. Si am convingerea ca nu exista motive de inflamare nici Moscova-Bucuresti, nici Moscova-Washington”, a conchis seful statului.

Pretentiile Rusiei

Rusia va cere de la NATO garantii ca sistemul european de aparare antiracheta nu va ameninta arsenalul nuclear rus, declara saptamana trecuta generalul de armata Nikolai Makarov, seful Statului Major al armatei ruse. Alianta Nord-Atlantica a anuntat anterior implementarea unor interceptoare de rachete nu departe de granitele Federatiei Ruse. SUA si Romania au convenit cu privire la desfasurarea pe teritoriul romanesc a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta. In acest context, scrie presa rusa, Moscova nu a primit din partea NATO garantii juridice privitoare la faptul ca preconizatul sistem de aparare antiracheta al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi indreptat impotriva potentialului militar strategic rus. “Intentionam sa solicitam garantii maxime solide ca sistemul de aparare european antiracheta nu este indreptat impotriva capacitatilor nucleare ale Rusiei”, a reiterat generalul Makarov, in finalul reuniunii Consiliului Rusia-NATO la nivel de sefi de stat major. “Asteptam propuneri din partea NATO si contam pe intelegere din partea partenerilor nostri europeni”, a mai spus generalul rus, subliniind ca “este inadmisibil ca situatia privind securitatea in Europa sa fie in intregime dependenta de acordurile dintre Rusia si SUA, asa ca in perioada Razboiului Rece”. “Vedem ca amplasarea de elemente ale scutului antiracheta in Europa devanseaza acordurile deja elaborate. Acesta este un motiv de ingrijorare, deoarece arhitectura sistemului de aparare antiracheta este ca si creata. Ne-ar placea sa auzim o explicatie in acest sens”, a afirmat seful Statului Major rus, comentand cu privire la acordul privind implementarea unor interceptoare de rachete americane in Romania. Makarov a mai spus ca in 5-7 mai urmeaza sa aiba o intalnire cu Michael Mullen, seful Statului Major Interarme din SUA, si intentioneaza sa abordeze toate aceste chestiuni cu el. Rusia si NATO au covenit cu privire la sistemul de aparare european antiracheta la summitul Rusia-NATO de la Lisabona in noiembrie 2010. Dupa cum a declarat anterior comandantul Fortelor balistice ruse, general-locotenentul Oleg Ostapenko, Federatia Rusa este dispusa sa lucreze “cu expertii NATO in domeniul antibalistic pentru dezvoltarea unei arhitecturi de aparare antiracheta, de la conceptie pana la variantele de amplasare a radarelor si interceptoarelor de rachete si pana la exploatarea in comun a centrelor de dirijare si colectare a datelor”. Potrivit generalului Ostapenko, un sistem european antiracheta este mai bine de conceput dupa principiul teritorial de impartire a responsabilitatilor individual pe fiecare stat sau pe grupuri de state pentru detectarea si distrugerea rachetelor intr-un anumit sector de aparare. Aceste declaratii intervin in contextul in care Rusia a solicitat marti seara noi garantii juridice din partea SUA ca sistemul de aparare american antiracheta implementat in Europa nu este indreptat impotriva fortelor strategice nucleare ruse, dupa ce presedintele Traian Basescu a anuntat ca Bucurestiul si Washingtonul au convenit asupra locului de instalare a interceptoarelor de rachete la baza Deveselu, din judetul Olt, in apropiere de granita cu Bulgaria. De asemenea, presa rusa vorbea chiar despre anexarea Moldovei. De altfel, in noiembrie 2010 Basescu si-a declarat lipsa de incredere in Rusia. “Nu suntem confortabili cu trupe ruse desfasurate de-a lungul granitei noastre nordice in Transnistria. Nu suntem deloc confortabili cu mobilizarea extinsa a flotei ruse la Sevastopol”, scrie presa rusa. “Conducerea Romaniei a incercat in mod deschis sa anexeze Moldova. Una este sa iei in considerare in mod deschis o interventie in afacerile unui stat suveran vecin, si alta este cand ai rachete americane in spate”, comenteaza Rossiiskaya Gazeta. “In acest context, rachetele nu sunt principala ingrijorare, ci amenintarea unui conflict real intre SUA si Rusia, adusa de actiunile provocatoare ale partilor terte. Georgia se afla peste Marea Neagra. In 2008, liderii sai au incercat sa se joace de-a geopolitica pentru a rezolva dispute teritoriale. Carnagiul care a urmat nu a fost oare de ajuns?”, conchide cotidianul rusesc.

Marian Lupu si Traian Basescu

Presedintele Traian Basescu a anuntat, joi, ca a stabilit, impreuna cu presedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, sa fie elaborat in cel mai scurt timp planul de actiune pentru punerea in aplicare a declaratiei privind Parteneriatul strategic pentru integrare europeana. De asemenea, la randul sau, Marian Lupu i-a multumit joi sefului statului roman, Traian Basescu, pentru sprijinul financiar acordat Republicii Moldova, fara de care, spune oficialul moldovean, reconstructia caselor in urma inundatiilor de anul trecut ar fi fost “o misiune imposibila”. “Am avut discutii foarte bune, consistente, care se inscriu deja in traditia dialogului intre Bucuresti si Chisinau din ultimii doi ani -sa speram ca vom consolida aceasta traditie – si mai ales, s-a mai creat un lucru, poate extrem de important pentru relatia romano-moldoveana, si anume ca ceea ce stabilim se intampla. Am convingerea ca vom continua acest mod de lucru in relatia bilaterala. Cu domnul Presedinte am abordat practic toata gama de probleme politice interne si externe. Mesajul nostru catre domnul Presedinte si catre partidele din Alianta este ca ne dorim o alianta cat mai solida, care sa garanteze evolutia spre Europa a Republicii Moldova. Am stabilit impreuna cu domnul Presedinte ca, in cel mai scurt timp, va trebui sa elaboram planul de actiune pentru a pune in aplicare declaratia privind Parteneriatul strategic pentru integrare europeana dintre Romania si Republica Moldova, declaratia semnata intre mine si presedintele Ghimpu, la acel timp”, a declarat Traian Basescu. “De asemenenea, in discutiile noastre am abordat prioritatile Republicii Moldova in raport cu Uniunea Europeana si l-am asigurat pe domnul presedinte Lupu de tot sprijinul nostru atat pentru acordul de libera circulatie, acordul privind vizele, pentru acordul aprofundat privind crearea unui spatiu economic european, pentru inceperea negocierilor in vederea unui acord de asociere. Nu in ultimul rand, am abordat prioritatile in relatia bilaterala, si ele s-au asezat in sectorul energetic in mod deosebit, proiectele de cuplare, de interconectare a retelelor noastre energetice si a retelelor de transport gaze; si, de asemenea, am avut discutii atat la nivelul plenului delegatiei, au fost si discutiile bilaterale intre ministri, in ceea ce priveste utilizarea banilor alocati prin Parteneriatul Estic”, a incheiat Basescu.

Multumiri pentru ajutorul financiar

“Am dat curs acestei invitatii si, la scurt timp, aceasta vizita are loc, o vizita care, in viziunea mea, ne va permite sa determinam, pentru viitor, liniile directorii de consolidare si aprofundare a relatiilor bilaterale dintre Republica Moldova si Romania, in context strict bilateral, cat si intr-un context mai larg; ma refer la cel european. Vreau, la fel, sa constat ca discutiile pe care le-am purtat atat in format restrans, cat si in formatul delegatiilor oficiale, au fost foarte constructive si foarte pozitive. Am constatat un progres deosebit in relatiile noastre pe parcursul anului 2010, in special prin dezvoltarea foarte importanta a cadrului juridic al raporturilor bilaterale dintre tarile noastre. Au fost semnate circa 24 de instrumente juridice bilaterale, lucru care imi permite sa constat ca deja, la etapa zilei de astazi, am constituit un cadru legal, un cadru juridic solid si promitator, care ne permite in continuare sa avansam pe calea unor actiuni, programe si proiecte concrete, practice. Intre acele documente juridice semnate este si Acordul privind micul trafic la frontiera, de o importanta deosebita pentru Republica Moldova. Aici m-as referi si la Acordul privind colaborarea in domeniul culturii, Acordul privind recunoasterea reciproca a diplomelor, un document semnat de Republica Moldova cu Romania in premiera, in calitate de stat membru al Uniunii Europene. La fel, prezinta un interes deosebit pentru noi, nu in ultimul rand, Tratatul privind regimul de frontiera. Si aici vreau sa va spun ca am gasit o limba comuna si am stabilit un numitor comun cu domnul Presedinte privind sincronizarea procedurilor de ratificare a acestui acord. Tot aici, am convenit sa continuam dialogul la subiectul unui document politic larg, care ar stabili reperele strategice de colaborare strategica dintre Republica Moldova si Romania, de lunga durata, care ar depasi ciclurile electorale”, a spus Marian Lupu. “Tot aici, vreau sa ii multumesc domnului Presedinte pentru initiativa domniei sale de acordare a unui suport financiar deosebit de valoros pentru Republica Moldova, in valoare de 100 de milioane de euro, un program care a inceput sa fie deja valorificat. Importanta deosebita a acestui gest consta si in faptul ca acest suport financiar vine in conditii destul de grele pentru Romania, conditii economice, financiare. Cu atat mai mult este apreciat acest gest, repet, de importanta practica pentru noi, fiindca pe aceasta cale Republica Moldova a obtinut un suport real, un suport financiar pentru promovarea unui sir de proiecte de importanta deosebita pentru noi. Ar fi de mentionat, tot aici, pe filiera dialogului politic, si deschiderea Consulatelor Romaniei la Ungheni si Balti-Cahul, multe alte actiuni care sunt foarte relevante pentru consolidarea relatiilor bilaterale dintre statele noastre. Nu in ultimul rand, relatiile economice, relatiile comerciale au fost puse in discutie in cadrul sedintei de astazi, intrevederii de astazi. Romania este un partener strategic si, in acest sens pentru Republica Moldova, plasandu-se pe locul doi in sensul exporturilor moldovenesti si pe locul trei in sensul importurilor in Republica Moldova. Am mentionat interesul statului meu pentru atragerea masiva a investitiilor romanesti in economia Republicii Moldova, avand astazi o pondere de circa 8% din totalul investitiilor. Sunt convins ca exista posibilitati si rezerve suplimentare la acest capitol. Am adus multumirile noastre domnului Presedinte pentru sustinerea Republicii Moldova, demersului european al tarii noastre. Republica Moldova la moment face parte din Parteneriatul Estic, aderand cu alte cinci tari”, a mai declarat presedintele interimar al R. Moldova.

Sprijin pentru aderarea la UE

“Vreau sa ii multumesc inca o data domnului presedinte Traian Basescu pentru suportul Romaniei in sustinerea Moldovei in cadrul negocierilor pe care le purtam cu Uniunea Europeana, pe marginea unui proiect de acord de asociere, dialogul privind liberalizarea regimului de vize si negocierile, care sper, vor incepe de curand, pe marginea unui acord de liber-schimb. Nu uitam ca Romania a fost unul din initiatorii ideii de formare a unui grup de prieteni ai Moldovei, atragand un numar impunator de state membre ale Uniunii Europene, si acest grup este un suport foarte si foarte valoros pentru parcursul european al Republicii Moldova. Voi profita de aceasta ocazie pentru a inainta domnului presedinte Basescu invitatia sa efectueze o vizita oficiala in Republica Moldova, la momentul cand domnia sa va considera posibil acest lucru” a incheiat oficialul de peste Prut. Marian Lupu si-a inceput joi vizita oficiala de doua zile in Romania, fiind primit la Palatul Cotroceni de seful statului roman, Traian Basescu. Programul vizitei lui Marian Lupu include si convorbiri cu presedintele Senatului, Mircea Geoana, presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, premierul Emil Boc si cu liderii grupurilor parlamentare. Mai sunt prevazute intalniri si cu oameni de afaceri, potentiali investitori, prin intermediul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei. Din componenta delegatiei Republicii Moldova, aprobata miercuri de Guvernul de la Chisinau, fac parte trei ministri – vicepremierul si ministrul Economiei si Comertului, Valeriu Lazar, ministrul Mediului, Gheorghe Salaru, si cel al Dezvoltarii Regionale si Constructiilor, Marcel Raducan. Marian Lupu va fi insotit si de deputatul Igor Corman, presedintele Comisiei parlamentare pentru politica externa si integrare europeana, si de o serie de functionari din cadrul guvernului si ai presedintiei. Vizita are loc la un an de la cea a predecesorului sau, Mihai Ghimpu, care a semnat cu Traian Basescu, la 27 aprilie 2010, instituirea unui parteneriat strategic intre cele doua tari pentru integrarea europeana a Republicii Moldova. Tot atunci, a fost semnat si acordul prin care Romania se angajeaza sa acorde un ajutor financiar nerambursabil Republicii Moldova de 100 de milioane de euro, pe parcursul a patru ani.

U.S. Air Force photo

Consiliul Suprem de Apararea a Tarii a aprobat luni, 28 martie, intr-o sedinta tinuta la Cotroceni, dislocarea si operarea pe aerodromuri din Romania a unor aeronave ale fortelor aeriene ale SUA, pentru realimentare in aer, utilizate in operatia de impunere a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU. Practic, acesta decizie inseamna ca Romania incepe sa contribuie la loviturile militare impotriva regimului Gaddafi, actiuni care au loc, deocamdata, in afara deciziilor NATO. La sedinta condusa de Traian Basescu au mai participat si prim-ministrul Romaniei, Emil Boc, ministrul Administratiei si Internelor, Traian Igas, ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea, ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Ialomitianu, ministrul Justitiei, Catalin Marian Predoiu, directorul Serviciului Roman de Informatii, George Cristian Maior, directorul Serviciului de Informatii Externe, Mihai Razvan Ungureanu, seful Statului Major General, general-maior Stefan Danila, consilierul prezidential pentru securitate nationala, Iulian Fota, consilierul prezidential Anca Ilinoiu, sef al Departamentului Relatii Internationale, secretarul CSAT, general-locotenent Ion Oprisor si consilierul prezidential Valeriu Turcan, purtatorul de cuvant al presedintelui Romaniei. “In cadrul sedintei s-a analizat dislocarea si operarea pe aerodromuri din Romania a unor aeronave ale fortelor aeriene ale SUA, pentru realimentare in aer, utilizate in operatia de impunere a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU. In conformitate cu procedurile juridice legale, presedintele Romaniei, dupa consultarea membrilor Consiliului, a aprobat aceasta solicitare, urmand ca, ulterior, sa informeze Parlamentul Romaniei. Solicitarea si aprobarea au la baza prevederile din cadrul Parteneriatului Strategic dintre Romania si Statele Unite ale Americii”, se arata in comunicatul oficial al administratiei prezidentiale. Pe 22 martie, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat participarea Romaniei la actiunea NATO de impunere a embargoului impotriva Libiei cu 205 militari de la bordul fregatei Regele Ferdinand si doi ofiteri de stat major din fortele navale. Aliatii au convenit saptamana trecuta organizarea unei misiuni navale, care, initial, va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. In cadrul sedintei de marti, de la Palatul Cotroceni, s-a discutat pozitia Romaniei privind aportul la misiunea NATO din Libia. In acest context, s-a hotarat participarea Romaniei cu forte si mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor (Arms Embargo) impotriva Libiei, constand in fregata „Regele Ferdinand” cu 205 militari si doi ofiteri de stat major specializati in forte navale. “Fac un comentariu legat de situatia din Libia si de evolutiile in actul de decizie la nivel NATO. Dupa cum stiti probabil, pe data de 20 martie a fost aprobat planul de operatii pentru impunerea embargoului cu privire la vanzarile de armament catre Libia. Pe data de 22 martie, adica astazi, a fost aprobat Planul de operatii privind zona de interdictie aeriana. Tot astazi, in jurul orei 16, NAC, Consiliul Nord-Atlantic, a aprobat directiva de executie pentru impunerea embargoului impotriva Libiei, in baza rezolutiei 1970 a Consiliului de Securitate. Deci, odata cu aprobarea directivei de executie, se trece la punerea in aplicare a planului de operatii. Este decizia politica pe care o ia NATO cu privire la declansarea unei operatiuni. Fiind luata decizia astazi, am convocat CSAT – este adevarat, cu putin inainte de adoptarea deciziei, pentru ca stiam ca se va adopta decizia, se va dopta directiva de executie pentru embargo – si CSAT a decis implicarea Romaniei in impunerea conditiilor de respectare a embargoului cu fregata “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat major din Fortele Navale. Asta inseamna ca Romania va participa cu 205 militari la bordul fregatei “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat-major, in total 207 militari, ofiteri si subofiteri. In cel mai scurt timp, Guvernul trebuie sa aloce resursa financiara necesara pentru ca fregata “Regele Ferdinand” sa opereze in Marea Mediterana in conformitate cu directiva NATO. Pentru operarea timp de trei luni in Marea Mediterana sunt necesare 4,5 milioane euro, pe care ii va aloca Guvernul in urmatoarea sedinta de guvern”, a declarat atunci Traian Basescu.

Fregata Regele Ferdinand (foto MApN)

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat participarea Romaniei la impunerea embargoului impotriva Libiei cu 205 militari de la bordul fregatei Regele Ferdinand si doi ofiteri de stat major din fortele navale. Aliatii au convenit marti organizarea unei misiuni navale, care initial va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. In cadrul sedintei de marti, de la Palatul Cotroceni, s-a discutat pozitia Romaniei privind aportul la misiunea NATO din Libia. In acest context, s-a hotarat participarea Romaniei cu forte si mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor (Arms Embargo) impotriva Libiei, constand in fregata „Regele Ferdinand” cu 205 militari si doi ofiteri de stat major specializati in forte navale. De asemenea, CSAT a aprobat participarea Romaniei cu 66 de jandarmi la misiunea NATO de instruire a fortelor afgane de politie, pana la incheierea acesteia si au fost analizate situatia contingentului roman de jandarmi din Kosovo si executiile bugetare ale structurilor cu atributii in domeniul securitatii nationale. La sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, condusa de presedintele Romaniei, Traian Basescu, au participat prim-ministrul Romaniei, Emil Boc; ministrul Administratiei si Internelor, Traian Igas; ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea; ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Ialomitianu; ministrul Economiei, Comertului si Mediului de afaceri, Ion Ariton; ministrul Justitiei, Catalin Marian Predoiu; directorul Serviciului Roman de Informatii, George Cristian Maior; directorul Serviciului de Informatii Externe, Mihai Razvan Ungureanu; seful Statului Major General, general-maior Stefan Danila; consilierul prezidential pentru securitate nationala, Iulian Fota; secretarul de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Doru Costea; consilierul prezidential Anca Ilinoiu, sef al Departamentului Relatii Internationale; secretarul CSAT, general-locotenent Ion Oprisor; purtatorul de cuvant al Presedintelui Romaniei, Valeriu Turcan.

Nu se pune inca problema participarii Fortelor Terestre

Seful Statului Major al Fortelor Terestre, generalul de brigada Ariton Ionita, a declarat, miercuri, intrebat daca Romania ar avea cum sa participe la o interventie terestra in Libia, ca Fortele Terestre se vor plia pe ceea ce li se va cere, el subliniind insa ca discutarea subiectului in acest moment ar fi prematura. El a adaugat ca, daca se va lua o astfel de decizie, va fi facuta o analiza pentru “a vedea ce este de facut”. “In momentul in care se va lua o decizie in acest sens – daca se va lua, vedeti bine ca nu s-a luat – o sa analizam si atunci o sa vedem ce este de facut si hotararea pe care o vom lua. Bineinteles ca ne pliem pe ce se va cere, dar deocamdata este prematur sa discutam”, a spus generalul, citat de Mediafax. Conducerea Fortelor Terestre a fost audiata, marti, timp de 90 de minute in Comisia de aparare a Camerei. Deputatii din Comisia de aparare vor audia, saptamana viitoare, conducerea Statului Major al Fortelor Navale.

Basescu: Romania raspunde in limita posibilitatilor

„Fac un comentariu legat de situatia din Libia si de evolutiile in actul de decizie la nivel NATO. Dupa cum stiti probabil, pe data de 20 martie a fost aprobat planul de operatii pentru impunerea embargoului cu privire la vanzarile de armament catre Libia. Pe data de 22 martie, adica astazi, a fost aprobat Planul de operatii privind zona de interdictie aeriana. Tot astazi, in jurul orei 16, NAC, Consiliul Nord-Atlantic, a aprobat directiva de executie pentru impunerea embargoului impotriva Libiei, in baza rezolutiei 1970 a Consiliului de Securitate. Deci, odata cu aprobarea directivei de executie, se trece la punerea in aplicare a planului de operatii. Este decizia politica pe care o ia NATO cu privire la declansarea unei operatiuni. Fiind luata decizia astazi, am convocat CSAT – este adevarat, cu putin inainte de adoptarea deciziei, pentru ca stiam ca se va adopta decizia, se va dopta directiva de executie pentru embargo – si CSAT a decis implicarea Romaniei in impunerea conditiilor de respectare a embargoului cu fregata “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat major din Fortele Navale. Asta inseamna ca Romania va participa cu 205 militari la bordul fregatei “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat-major, in total 207 militari, ofiteri si subofiteri. In cel mai scurt timp, Guvernul trebuie sa aloce resursa financiara necesara pentru ca fregata “Regele Ferdinand” sa opereze in Marea Mediterana in conformitate cu directiva NATO. Pentru operarea timp de trei luni in Marea Mediterana sunt necesare 4,5 milioane euro, pe care ii va aloca Guvernul in urmatoarea sedinta de guvern”, a declarat Traian Basescu. “Interventia a fost exact pentru protectia populatiei impotriva unui lider politic care nu mai raspunde niciunui parametru pentru a putea ramane sef al acelui stat. Un lider politic care omoara propria lui populatie. Este adevarat, poate ca este bine – si nu vreau sa dau nimanui lectii, dar atentionez doar – este bine ca, atunci cand se vorbeste despre populatia din Libia si despre interese si despre solutii, sa se aiba in vedere ca discutam despre o populatie fragmentata in foarte multe triburi, cu origini tribale diferite. Chiar si atunci cand se intrevede solutia de sfarsit, ea nu poate sa fie analizata in parametrii unei natiuni unitare. Deci cei care vor sa faca analize cu privire la urmatoarele evenimente sau prognoze cu privire la ce se poate intampla in Libia, sa aiba in vedere ca vorbim de triburi diferite, care sunt mai mult sau mai putin usor de conciliat intre ele”, a mai spus presedintele. “Si, in ceea ce priveste fortele armate ale Romaniei, ele vor pleca atunci cand trebuie, acolo unde trebuie si in limitele posibilitatilor pe care armata Romaniei le are de a actiona sub mandate ale Consiliului de Securitate sau sub mandat NATO. Romania ramane un sustinator al ideii ca operatiunile militare trebuie sa se desfasoare nu numai sub mandat al Consiliului de Securitate, dar si sub un mandat NATO, exact pentru ca asta ne ajuta pe toti la solidaritate si, in acelasi timp, chiar aduna toate resursele atat cat sunt ele in fiecare stat. Romania va continua sa raspunda pozitiv, in limita posibilitatilor pe care le are si in momentul in care se va pune problema angajarii in actiuni umanitare. Deocamdata, ceea ce putem sa facem si in baza directivei de executie adoptata de NATO astazi, vom participa, asa cum v-am spus, cu fregata “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de Stat Major la impunerea embargoului in ceea ce priveste vanzarile de armament catre Libia”, a incheiat Traian Basescu.

Fregata “Regele Ferdinand”

La inceputul lunii decembrie 2010, in Portul Militar Constanta, a avut loc ceremonia militara prilejuita de intoarcerea din misiune a Fregatei “Regele Ferdinand”. Nava a participat, in perioada 1–30 noiembrie, la Operatia “Active Endeavour” din Marea Mediterana. Fregata “Regele Ferdinand” este comandata de capitan-comandorul Mihai Panait si are la bord un echipaj alcatuit din 205 marinari. Misiunea a reprezentat a sasea participare a Fortelor Navale Romane la Operatia “Active Endeavour”, operatie prin care tara noastra contribuie activ la sporirea securitatii in Europa. “Active Endeavour” este o operatie initiata si condusa de Alianta Nord Atlantica in scopul descurajarii actiunilor teroriste. Conceptia militara a NATO cu privire la apararea impotriva terorismului prevede, printre altele, desfasurarea de catre forta operationala “Active Endeavour” a unor actiuni de supraveghere si control pe marile culoare de navigatie din Marea Mediterana.

Caracteristici tehnice

Deplasament (To): 4900 (incarcare maxima)

Dimensiuni (metri: lungime x latime x pescaj): 148,2 x 14,75 x 4,6

Propulsie: 4 turbine Rolls-Royce

Viteza (Noduri): 30

Numar punti: 7

Autonomie: 4500 Mm

Armament:

• tun super-rapid 76 mm Oto Melara

• instalatii lansare torpile

• sistem de comanda asistat de calculator

• instalatii de bruiaj pasiv TERMA

• sisteme de lupta electronica

• 9 sisteme radar

Fregata este incadrata cu 205 militari profesionisti:

• 18 ofiteri

• 76 maistri militari

• 1 subofiter

• 110 soldati si gradati voluntari

Luptatori ai Brigazii antiteroriste a SRI

Presedintele Traian Basescu a declarat miercuri, intr-o conferinta de presa dupa bilantul SRI, ca a atras atentia la sedinta de bilant a SRI asupra riscului terorist, care ar putea creste urmare a interventiei din Libia, fara a avea Romania principala tinta si a cerut sa se ia din timp masuri. “Am atras atentia in cadrul bilantului si asupra riscului terorist care, in opinia noastra, ca urmare a interventiei din Libia va creste sigur, fara a avea Romania ca principala tinta. Dar, exista riscul ca urmare a interventiei sa avem o perioada de instabilitate in Nordul Africii, sa fie atrase grupari islamiste extremiste in activitati teroriste, ca urmare a interventiei din Libia si trebuie sa se ia din timp toate masurile pentru ca eventuale cresteri ale riscului terorist sa nu ne prinda nepregatiti”, a afirmat seful statului, intr-o declaratie sustinuta la finalul bilantului activitatii SRI pe anul 2010. Anul 2010 a fost anul performantei operationale, anul care a marcat poate cele mai importante succese ale SRI din ultimul deceniu, a declarat, miercuri, la bilantul Servicului Roman de Informatii, directorul institutiei, George Cristian Maior. “Daca 2007 si 2008 au fost au fost anii transformarii si reorganizarii SRI, anul 2009, anul cooperarii internationale si consolidarii acestor transformari din punct de vedere institutional, anul 2010 a fost, fara indoiala, si apreciem acest lucru in urma analizei noastre, anul performantei operationale. Practic, am inceput sa culegem roadele reformelor din anii anteriori – schimbari de structuri, imbunatatirea analizei, reorganizarea modului de lucru cu sursele secrete, flexibilizarea managementului – si s-au obtinut realizari importante pentru securitatea nationala. Anul 2010 marcheaza poate cele mai importante succese operationale ale SRI din ultimul deceniu”, a subliniat seful SRI, citat de Agerpres. Totodata Maior a precizat ca, desi 2010 a fost un an dificil din cauza restrictiilor bugetare, institutia a avut contributii importante in combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei si a crimei organizate. Acesta a tinut sa remarce ca performanta SRI obtinuta in 2010 nu ar fi fost posibila fara o cooperare stransa cu Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Public, Serviciul de Informatii externe si structurile de informatii ale Ministerului Apararii Nationale. Seful SRI a adaugat ca, odata cu procesele de descentralizare administrata, multe din riscurile si vulnerabilitatile actuale nu mai sunt gestionate la nivel central si, de aceea, consolidarea cooperarii cu autoritatile locale a fost una din prioritatile majore ale SRI in ultimii ani. “Cooperarea pe orizontala cu beneficiarii de informatii este o necesitate in prezent deoarece riscurile de securitate sunt mult mai dinamice, volatile si complexe”, a mai spus George Maior.

Fostul lider comunist, Marian Lupu, intensifica cruciada impotriva Romaniei

Preşedintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, fost lider comunist al Legislativului de la Chisinau, insistă că Moldova şi România trebuie să deţină un tratat politic şi unul de frontieră semnate de părţi, relateaza mass-media de la Chisinau. “Republica Moldova şi cu România, ca două state vecine, trebuie să dispună şi de un tratat politic de bază şi de un Acord care ar stabili într-adevăr linii directorii strategice în relaţiile interstatale dintre cele două entităţi de drept internaţional, cât şi un acord de frontieră“, a declarat Marian Lupu pentru agenţia de presa OMEGA, apropiata Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM).
Preşedintele Partidului Democrat, fost lider al PCRM, a accentuat că nu-şi va schimba poziţia, deoarece “asemenea acorduri şi tratate sunt prezente între România şi Ucraina, Rusia şi multe alte ţări, inclusiv şi acorduri de frontieră“. “Eu chiar nu văd nici un motiv de ce între cele două state, respectiv, Republica Moldova şi România, nu ar exista un asemenea pachet de acorduri“ a mai declarat Marian Lupu.

Parteneriat strategic

Agentia de presa de la Chisinau a mai adaugat ca ministrul român de externe, Teodor Baconschi, a declarat, recent, într-un interviu pentru publicaţia “Evenimentul Zilei“ că există Declaratia privind Parteneriatul strategic dintre România si Moldova. Documentul a fost semnat de presedintele interimar, Mihai Ghimpu, si Presedintele României, Traian Băsescu, la 27 aprilie 2010. Potrivit sefului diplomatiei române, anume acest document ”stabileste cadrul general al cooperării bilaterale”.
Ministrul român de externe a mai declarat că ”nu există discuţii privind încheierea unui tratat politic de bază între România şi Republica Moldova, ci doar negocieri pentru Acordul de Parteneriat European şi Tratatul privind cooperarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră”. Anterior, presedintele roman Traian Basescu a mai declarat că niciodată nu va semna cu Republica Moldova un tratat de frontieră. “Cine îşi poate imagina că un şef al statului român va semna un tratat prin care să consfinţească Pactul Ribbentrop-Molotov? Numai o minte care nu înţelege ce înseamnă responsabilitatea şefului statului român”, a declarat anterior preşedintele României, Traian Basescu.

Atac la Baconschi

La randul sau, premierul Vladimir Filat a declarat recent ca Republica Moldova va încheia cu România un Tratat de bază şi un document ce prevede modul de administrare al frontierei de stat moldo-române, în pofida afirmaţiilor ministrului român de externe, Teodor Baconschi. Vladimir Filat s-a arătat convins că Declaraţia privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnată la Chişinău pe data de 27 aprilie 2010 “nu poate să substituie Tratatul de bază deoarece o Declaraţie de nu are putere juridică, or, noi vorbim despre tratatul de bază care urmează să fie parafat de Guverne şi ratificat de Parlament“.
Totodată, Filat a ţinut să accentueze că actualmente continuă negocierile pentru semnarea Tratatului de bază şi a actului interguvernamental, care să stabilească modul de administrare a frontierei – document similar tratatului de frontieră. “Aceste două documente urmează să fie semnate. Este în continuare procesul de negocieri şi aceste documente eu îmi doresc să fie semnate cât mai curând, dacă nu se va reuşi sper că un pic mai târziu dar ele urmează a fi semnate“, a spus Filat.
Anterior, doi din cei patru lideri ai Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), Marian Lupu, presedintele PDM, si Serafim Urechean, presedintele Aliantei Moldova Noastra (AMN) au declarat mass-media că vor insista asupra negocierii si semnării cu România a tratatului de bază si a acelui de frontieră. Lupu a mai suslinut si că documentul semnat de Mihai Ghimpu la Bucureşti nu înlocuieşte Tratatul de bază şi cel de frontieră.

Presedintii de pe cele doua maluri ale Prutului, Traian Basescu si Mihai Ghimpu, au avut, marti, o convorbire telefonice in care au pus la punct detalii despre viitoarea vizita a liderului de la Chisinau la Bucuresti. Cei doi omologi au convenit asupra detaliilor ce tin de apropiata vizita a presedintelui Ghimpu la Bucuresti, in perioada 27-28 aprilie 2010, potrivit unui comunicat al Administratiei prezidentiale de la Chisinau. Totodata, interlocutorii s-au referit la stadiul de evolutie a proiectelor moldo-romane asupra carora s-a convenit in cadrul vizitei in Republica Moldova, in ianuarie, a presedintelui Romaniei Traian Basescu. Mihai Ghimpu l-a informat pe omologul sau roman ca miercuri va prezida o sedinta de lucru cu factorii de decizie, la care vor fi prezentate rapoartele ministerelor de resort cu referire la actiunile intreprinse de autoritatile din Republica Moldova in urma vizitei presedintelui Traian Basescu la Chisinau, precum si agenda de lucru a apropiatei sale vizite la Bucuresti. Romania a anuntat ca va pregati o suma nerambursabila de 100 de milioane de euro pentru pana in 2013 pentru ca Republica Moldova sa poate depasi cat mai usor criza financiara care a lovit economia de peste Prut. Reamintim ca prima vizita efectuata de seful statului roman peste hotare a fost una de doua zile in Republica Moldova.