Bazele americano-bulgare din Bulgaria nu vor fi folosite pentru un eventual atac american asupra Iranului, a declarat ministrul de externe de la Sofia, Nikolai Mladenov. El a facut declaratia inainte de sosirea secretarului de stat Hillary Clinton la Sofia. Ea va discuta cu oficialii bulgari despre chestiuni de securitate, inclusiv despre situatia din Iran si Siria, relateaza Sofia News Agency. Presa bulgara a citat saptamana aceasta surse guvernamentale care au spus ca Hillary Clinton ar urma sa ceara ca una dintre cele patru baze contractate de americani in Bulgaria sa fie utilizata in cazul unei eventuale operatiuni impotriva Iranului. La sfarsitul lui 2011, SUA au prezentat o astfel de cerere Turciei, dar fara succes. Baza militara mentionata de presa bulgara este Bezmer, din sud-est, facilitate de transport pentru fortele aeriene. Mladenov a subliniat ca Sofia nu intentioneaza sa permita americanilor sa foloseasca baze militare bulgare pentru o lovitura impotriva Iranului.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Statele Unite doresc să privilegieze calea diplomatică pentru a convinge Iranul să renunţe la controversatul său program nuclear, solicitând Israelului “să ofere sancţiunilor timpul necesar pentru a-şi produce efectul”.
Întrebat dacă SUA vor cere Israelului să nu bombardeze Iranul, deşi anterior secretarul american al Apărării, Leon Panetta, enunţase o astfel de posibilitate, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Mark Toner, a răspuns: “acesta este mesajul nostru”, transmite Agerpres. “Am impus sancţiuni fără precedent împotriva Iranului întrucât considerăm că diplomaţia încă mai are timp şi spaţiu să acţioneze”, a adăugat oficialul american.
Această declaraţie survine la o zi după apariţia unui articol în cotidianul Washington Post, în care se afirmă că secretarul american al Apărării estimează că Israelul ar putea ataca Iranul în lunile aprilie, mai sau iunie, înainte ca această ţară să reuşească să înceapă producerea de arme nucleare. Însă Panetta a refuzat să confirme cele publicate de cotidianul american, limitându-se să afirme că “Israelul a făcut cunoscut că are în vedere” lovituri aeriene, iar “noi ne-am exprimat îngrijorarea”.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a refuzat să confirme existenţa unei ameninţări israeliene faţă de Iran. “Nu ne îndoim de ameninţarea pe care Iranul o reprezintă pentru aliatul nostru, Israel, dar şi pentru toţi partenerii noştrii din regiune. (…) În consecinţă, înţelegem perfect şi împărtăşim preocupările serioase ale Israelului legate de programul nuclear iranian”, a afirmat oficialul american.

Armata americană a comunicat vineri planul detaliat de reducerea a efectivelor forţelor sale aeriene cu 10.000 de membri, în cadrul programului de redimensionare a capacităţilor şi de pregătire pentru confruntări armate viitoare.
Mai mult de jumătate din această reducere de efective, dar şi de avioane şi alte echipamente, se va face în cadrul Gărzii Naţionale Aeriene (Air National Guard) constituită, în principal, din civili aflaţi sub comanda guvernatorilor de state, dar care pot fi mobilizaţi de armata SUA în caz de război.
În schimb, efectivele Forţelor Aeriene (Air Force) vor fi reduse cu numai 900 de membri, conducătorii acestei unităţi afirmând că orice reducere suplimentară de efective va afecta capacitatea sa operaţională de a răspunde la mai multe crize simultan. Planul prezentat mai prevede şi renunţarea la unele avioane şi relocarea altora către alte baze militare.
Strategia americană privind apărarea, prezentată la începutul anului 2012 de preşedintele Barack Obama, va genera o schimbare profundă pentru forţele armate americane. După un deceniu de combatere a insurgenţei în Irak şi Afganistan, de unde trupele americane urmează să se retragă până la sfârşitul lui 2014, numărul militarilor va fi redus, măsura urmând să afecteze în special forţele terestre (US Army) şi marina.
Deşi nu au fost oferite cifre oficiale, forţele terestre ar urma să treacă de la 565.000 de militari în serviciul activ la 520.000 după 2014 şi ar putea scădea sub 500.000, potrivit unor observatori. Corpul infanteriştilor marini, care numără în prezent 202.000 de membri, va scădea cu 15.000 până la 20.000 de persoane. La sfârşitul lui august 2001, forţele terestre aveau 482.000 de militari, iar Marina 173.000.
În consecinţă, prezenţa US Army în Europa, unde sunt staţionaţi 43.000 de militari, în principal în Germania, va “evolua”, potrivit documentului care prezintă această strategie. Cel puţin o brigadă (3.500 de militari) va fi retrasă din această ţară, potrivit unor oficiali din cadrul apărării.

Un grup de foşti responsabili occidentali şi ruşi din sfera securităţii au recomandat vineri, la Munchen, SUA şi Rusiei să lanseze imediat discuţii pregătitoare privind eliminarea armelor nucleare tactice din bazele militare din Europa.
Grupul intitulat Comisia NATO-Rusia Global Zero a remarcat într-un comunicat că, la două decenii după sfârşitul războiului rece, armele nucleare tactice ale SUA şi Rusiei din Europa “practic nu au nicio utilitate în plan militar, presupun costuri financiare semnificative şi riscuri de securitate, inclusiv deturnarea lor de către terorişti, şi creează fricţiuni politice între NATO şi Rusia”, transmite Reuters. Odată lansate, aceste discuţii pot fi asociate cu negocierile vizând reducerea arsenalelor strategice american şi rus la un total de 1000 de arme fiecare.
“Comisia consideră că aceste reduceri vor crea condiţiile pentru următorul pas crucial către eliminarea tuturor armelor nucleare din lume: atragerea Chinei şi a altor ţări care dispun de arme nucleare în primele negocierile multilaterale consacrate armamentului nuclear din istorie”, se adaugă în comunicat.
Din această comisie fac parte 15 experţi şi foşti responsabili în domeniul securităţii, între care Richard Burt, fost negociator-şef al SUA pentru dezarmare, şi Viktor Iesin, fost şef de Stat Major al forţelor de rachete strategice ale Rusiei. Comisia face parte din mişcarea Global Zero, care susţine eliminarea globală a armelor nucleare.
La Munchen – unde are loc în aceste zile cea de-a 48-a ediţie a Conferinţei de Securitate -, grupul de experţi a prezentat un raport în care îşi susţine propunerea de reducere a armamentului tactic, subliniind că demersurile în acest sens au stagnat şi trebuie relansate. Grupul îşi exprimă totodată speranţa ca iniţiativa lor să găsească susţinere în rândul oficialilor din ţările membre ale NATO şi din Rusia participanţi la conferinţa din oraşul german.

Secretarul american al apărării, Leon Panetta, consideră că există o “foarte mare probabilitate” ca, în primăvară, Israelul să pornească o intervenţie militară împotriva instalaţiilor militare din Iran.
“Israelul a făcut cunoscut că are în vedere” lovituri aeriene, iar “noi ne-am exprimat îngrijorarea” din acest motiv, a declarat Panetta. Potrivit Washington Post, şeful Pentagonului este de părere că loviturile israeliene ar putea avea loc în aprilie, mai sau iunie, înainte ca Iranul să intre într-o “zonă de imunitate” şi să înceapă să producă bombe atomice.
Panetta a menţionat duminică, la postul de televiziune CBS, că Teheranul are nevoie de “aproximativ un an” ca să producă suficient uraniu îmbogăţit pentru o bombă atomică, dacă se hotărăşte să deţină arma nucleară, şi de încă un an sau doi pentru ca să o instaleze pe un vector”, cum ar fi o rachetă, transmite Agerpres. Statele Unite susţin că sancţiunile la adresa Iranului trebuie să-şi arate rezultatele şi continuă să privilegieze demersurile diplomatice cu scopul de a convinge Teheranul să renunţe la controversatul său program nuclear.
Israelul, care consideră ambiţiile nucleare iraniene ca pe o “ameninţare existenţială”, menţine suspansul în privinţa eventualelor lovituri aeriene asupra instalaţiilor nucleare ale Republicii Islamice. În octombrie, mass-media din Israel au dat asigurări că premierul Benjamin Netanyahu şi ministrul apărării, Ehud Barak, sunt favorabili loviturilor împotriva Iranului, dar că armata şi serviciile secrete, printre care Mossadul, se opun.
Cu toate acestea, în cursul unei vizite efectuate la Washington săptămâna trecută, şeful Mossadului, Tamir Pardo, a evocat, potrivit televiziunii israeliene, posibilitatea ca Israelul să atace unilateral Iranul.

În luna ianuarie, 450 de militari români s-au deplasat la Centrul Multinaţional Combinat pentru Pregătire de Luptă (JMRC) de la Hohenfels, în Germania.
Scopul deplasării a fost efectuarea de antrenamente predislocare individuale şi la nivel de unitate, precum şi pentru a participa la un exerciţiu de simulare a misiunii (MRE – „Mission Rehearsal Exercise”) cu Forţele Terestre ale SUA în vederea viitoarei dislocări a forţelor româneşti în Afganistan ca parte a Forţei Internaţionale de Securitate a NATO (ISAF). Unităţile militare româneşti participă de peste trei ani la antrenamente predislocare în Germania, iar până la această dată, acesta este cel mai numeros grup de militari români care au participat la un singur exerciţiu la JMRC.
Antrenamentul individual predislocare include cursuri de conducere şi utilizare a vehiculelor MRAP (protejate împotriva ambuscadelor şi rezistente la atacurile cu mine) şi a vehiculelor UAHMMWV (blindate de mare mobilitate cu multitracţiune). Militarii au fost de asemenea antrenaţi în privinţa identificării, contracarării şi evitării dispozitivelor explozive improvizate (IED).
La nivel de unitate, Forţele Terestre Române participă la MRE în cadrul JMRC împreună cu brigăzi de infanterie ale SUA şi cu echipe operative de pregătire şi legătură (OMLT) ale NATO care se pregătesc pentru dislocare în Afganistan şi Kosovo. Pe durata acestor exerciţii, România a contribuit cu unităţi până la nivel de batalion de infanterie. Acestea se antrenează umăr la umăr cu forţele SUA într-un mediu de contra-insurgenţă ce se aseamănă foarte mult cu condiţiile de luptă cu care se vor confrunta soldaţii atunci când vor fi dislocaţi în Afganistan.

Finanţare SUA pentru militarii din România şi R. Moldova

România poate participa la aceste cursuri şi exerciţii de pregătire datorită finanţării oferite de SUA prin Articolul 1206 din Legea privind autorizarea cheltuielilor pentru securitate naţională pentru anul fiscal 2006. Această autorizare pentru finanţare este menită să permită forţelor militare străine şi forţelor maritime de securitate străine să întreprindă operaţiuni contrateroriste (CT). Celălalt obiectiv al finanţării oferite prin Articolul 1206 este să permită forţelor militare străine să participe la sau să vină în sprijinul operaţiunilor militare şi de stabilitate la care participă forţele armate ale SUA.
Din 2010 până în prezent, România a primit aproximativ 30.000.000 de dolari care au acoperit costurile pregătirii a aproximativ 6.000 de militari şi achiziţionarea de echipament militar american pe care România îl foloseşte pentru antrenamentul forţelor sale în ţară şi pentru a-şi dota forţele dislocate, astfel încât acestea să îşi poată îndeplini misiunea în cadrul ISAF în Afganistan. Acest program de pregătire şi de dotare reflectă relaţiile militare excelente şi durabile dintre România şi Statele Unite.
KARADENIZ PRESS aminteşte că un contingent al Armatei Naţionale a Republicii Moldova  participă în premieră, la exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise”, organizat în perioada 1-25 februarie, la baza militară din Hohenfels, Germania. Armata Naţională adetaşat la acest exerciţiu 120 de militari profesionişti, care vor îndeplini misiuni specifice la nivel tactic şi de stat major.
Exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” este organizat de Comandamentul European al Corpului de Infanterie Marină al SUA. Cheltuielile asociate cu participarea contingentului Armatei Naţionale în exerciţiul din Germania, precum transportul, cazarea şi diurna militarilor, sunt suportate de Comandamentul SUA în Europa.

FMI a aprobat urmatoarea transa de 77,5 milioane dolari americani pentru Republica Moldova, ceea ce constituie 50 milioane de Drepturi Speciale de Tragere (DST), potrivit publika.md. Suma va fi pusa la dispozitia autoritatilor imediat dupa aprobarea acesteia de catre Consiliului director al FMI. FMI argumenteaza intr-un comunicat ca economia Moldovei a crescut viguros in 2011, chiar daca incetinirea asteptata in tarile – parteneri comerciali va tempera ritmul de crestere in 2012. “Guvernul a mentinut stabilitatea macroeconomica si financiara, a promovat o crestere balansata si a redus saracia in contextul Programului sustinut de FMI”, apreciaza FMI. Programul de asistenta al FMI pentru Republica Moldova, in valoare de 369,6 milioane DST, este prevazut pentru o perioada de trei ani, in perioada ianuarie 2010- iulie 2011 fiind eliberate patru transe, in valoare totala de 220  milioane DST.

Statele Unite speră să treacă, “în a doua jumătate a lui 2013″, de la o misiune de luptă la una de instruire şi asistenţă pentru forţele afgane, a afirmat, miercuri, secretarul american al apărării, Leon Panetta.
El a menţionat în acelaşi timp dorinţa Washingtonului de a vedea că toate ţările membre ale NATO angajate în Afganistan, printre care Franţa, “respectă” strategia elaborată în cursul summitului de la Lisabona, din noiembrie 2010, care prevede încheierea perioadei de transferare către forţele afgane a responsabilităţii în materie de securitate la sfârşitul lui 2014. “Putem spera că, spre jumătatea lui 2013 şi în a doua jumătate a anului, vom putea trece de la un rol de luptă la unul de instruire şi asistenţă”, a afirmat şeful Pentagonului, aflat la bordul unui avion cu destinaţia Bruxelles unde va participa la o reuniune ministerială a NATO.
“Am mers împreună acolo şi vom pleca împreună, dar trebuie să acţionăm ca o alianţă puternică şi pe baza angajamentelor solide asumate la Lisabona”, a adăugat el. Progresele înregistrate anul trecut de către coaliţia internaţională împotriva talibanilor şi creşterea puterii armatei afgane urmează să fie consolidate în acest an, a explicat Panetta. Anul 2013 va fi, în opinia lui, “crucial”, deoarece procesul de tranziţie a responsabilităţii în materie de securitate va demara pentru ultimele zone ale ţării.
“2014 va fi anul consolidării tranziţiei”, a explicat demnitarul american, precizând că nu este vorba despre o nouă strategie, ci despre punerea în aplicare a celei elaborate la Lisabona. Nu a fost luată “nicio decizie”, potrivit lui Panetta, în legătură cu numărul trupelor americane ce vor rămâne desfăşurate în Afganistan în 2013. În prezent cu un număr de 90.000 de militari, cifra va fi redusă la 68.000 până la sfârşitul verii.

SUA au anunţat miercuri că au adăugat trei companii româneşti pe lista neagră a entităţilor vizate de sancţiuni pentru trafic de droguri, acuzându-le că au legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
Cele trei firme – Geleri Import Export, Gelro Impex şi Mega Group – sunt înmatriculate pe o rază de 100 km în jurul Bucureştiului, se precizează într-un comunicat al Departamentului trezoreriei, transmite Agerpres. Acestea au legături cu Zeyneddin Geleri, care este un membru de rang înalt al PKK, considerat organizaţie teroristă de către SUA şi de către Uniunea Europeană, şi este de asemenea membru al unei grupări de trafic de narcotice din România.
Geleri, împreună cu alţi doi cetăţeni turci şi cu un altul domiciliat în România, sunt acuzaţi că ‘aparţin unei organizaţii de trafic de droguri cu sediul în România, care utilizează întreprinderi de export-import pentru activităţi ilegale în Europa’, conform comunicatului.
Din 2008, PKK este vizat de sancţiuni americane împotriva traficanţilor de droguri. Washingtonul consideră că traficul de opiu şi cannabis către Europa este una din principalele surse de venit ale acestuia, care îi permite ’să obţină arme şi material’.
KARADENIZ PRESS reaminteste ca un important membru al organizatiei teroriste kurde PKK, Aktay Mehmet Resit, a fost capturat de autoritatile romane si extradat la sfarsitul lunii mai 2011 in Turcia, dupa ce autoritatile din aceasta tara l-au dat in cautare internationala pentru implicarea in mai multe atentate.
Resit, membru cu state vechi al Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), fusese arestat de judecatorii Curtii de Apel pe 14 februarie 2011, iar potrivit datelor furnizate procurorilor romani de catre omologii turci “persoana extradabila este urmarita pentru a fi judecata ca urmare a acuzatiei de a fi membru la organizatia ilegala de terorism PKK si de a participa in numele acestei organizatii la actiuni cu arme de foc, precum si a celei de incercare de separare de sub administratia statului a unei parti din teritoriul aflat sub suveranitatea statului (Turcia – n.r.)”. Pentru faptele de care este acuzat Resit, Ankara aplica pedepse severe, in cazul de fata, inchisoarea pe viata.

Sefa diplomatiei americane, Hillary Clinton, care se va duce la Sofia la 5 februarie, ar urma sa ofere gratis autoritatilor bulgare cateva avioane la mana a doua de la armata americana, relateaza Sofia News Agency. Acesta ar urma sa fie un cadou, scrie cotidianul Trud. Bulgaria va trebui insa sa gaseasca bani pentru reparatii si pentru a le pune in serviciu. SUA ar urma sa ofere 4 avioane Block-25 fabricate in urma cu 20 de ani, parte a rezervelor blocate ale armatei americane. Trud citeaza experti care spun ca, pentru a le pune in serviciu, Bulgaria va trebui sa cheltuiasca 15-20 de milioane de leva (7,5-10 milioane de euro) pentru fiecare. De asemenea, au subliniat ca obiectivul administratiei americane este sa extinda piata in Balcani pentru astfel de echipament. in afara de aceasta suma, va trebui dezvoltata o baza logistica si va trebui format personal. De mai multi ani, pilotii bulgari se antreneaza cu fortele aeriene americane, pe aceste avioane. Hillary Clinton a mai fost in Bulgaria, dar in calitate de prima doamna, in octombrie 1998. In ultima vreme presa a speculat tot mai mult informatiile potrivit carora mai multe state din zona Balcanilor ar putea cumpara impreuna avioane americane multirol. Acest lucru face parte cadrul din programul “Smart Defence” al NATO. “Pentru regiune am putea discuta ca un grup de state sa isi asume un numar cert de avioane pentru ca patrularea aeriana sa fie facuta de statele NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care si-a asumat-o Romania la un moment dat. Sa spunem ca, in loc de 48 de avioane, poate ca in acest stadiu sau in perspectiva epuizarii avioanelor MiG 21 sa ne gandim la un numar mult mai mic de avioane daca si alte state din zona s-ar alatura acestei idei”, a declarat recent presedintele Traian Basescu.