Numarul drogatilor din Federatia Rusa a crescut vertiginos

Surse oficiale din cadrul Ministerului rus al Sanatatii, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca in Federatia Rusa exista peste un milion si jumatate de persoane depedente de consumul de heroina. Sursele citate au precizat ca peste 500.000 de persoane sunt inregistrate in mod oficial ca dependente de droguri, dar a precizat ca numarul lor real este de trei ori mai mare si ca aceste persoane sunt consumatoare de heroina. De asemenea, oficialii au mai declarat ca peste trei milioane de rusi au incercat pe parcursul vietii lor, la un moment dat, droguri considerate „grele”, consumul de droguri afectând in mod special noua generatie din Federatia Rusa, precum si imigrantii din statele din fosta URSS, cunosct sub numele de Comunitatea Statelor Independente (CSI)

Talibanii drogurilor

Federatia Rusa se confrunta cu o crestere fara precedent a cantitatii de heroina care ajunge in fosta republica sovietica, in mod special din Afganistan. Conform datelor prezentate de oficiali ai serviciilor secrete occidentale, citate de mass-media, aceasta tara produce peste 90% din cantitatea totala de opiu la nivel mondial, principala materie prima pentru heroina, precum si principala sursa de venit pentru insurgenta condusa de talibani. Dupa ce regimul taliban a fost indepartat de la putere de catre o coalitie internationala condusa de Statele Unite, in 2001, productia afgana de opiu a inregistrat o crestere semnificativa.
Surse oficiale de Kabul, citate de cotidianul local Payam-e-Mojahed, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca insurgenta talibana este finantata in proportie de peste 95% de fonduri provenite din traficul de droguri din Afghanistan catre alte state. Sursele citate au mai apreciat ca insurgenta talibana foloseste relatiile din cadrul diasporei afghane din Occident pentru a transporta si valorifica cantitati impresionante de droguri, fondurile obtinute fiind folosite pentru achizitionarea de arme de catre insurgentii din Afghanistan si Pakistan.

Heroina ucigasa

Federatia Rusa este una dintre cele mai afectate tari, unde consumul de heroina a cunoscut o crestere accentuata in ultimele decenii. Rusia a fost cel mai important consumator al heroinei afgane in 2008, in aceasta tara ajungând 21% din productia realizata in Afganistan, se arata intr-un raport ONU, intitulat „Dependenta, Crima si Insurgenta“, care a fost publicat recent de organizatia internationala. Reamintim ca potrivit datelor medicale oficiale prezentate de autoritatile medicale rusesti, aproximativ 30.000 de persoane mor anual in Rusia din cauza consumului de heroina, in timp ce alte aproximativ un milion de persoane mor din cauza unor boli provocate de consumul de alcool si tutun. Organizatiile non-guvernamentale locale contesta datele oficiale prezentate de Moscova, inaintand cifre duble pentru cei afectati de catre droguri.

Coreea de Nord a anuntat ca este gata “sa arunce in aer” Coreea de Sud si Statele Unite, la cateva ore dupa ce Seulul si Washingtonul au dat startul exercitiilor militare anuale, pe care Phenianul le considera ca fiind o repetitie pentru un atac, potrivit mass-media internationala, citata de Karadeniz Press. SUA si Coreea de Sud au inceput luni dimineata exercitii militare de-a lungul Coreii de Sud, care vor dura 11 zile si care au ca scop pregatirea pentru o eventuala desfasurare de urgenta a SUA in Peninsula Coreeana. Cele doua parti implicate sustin ca exercitiile, care includ trageri din partea navelor Marinei americane, atacuri aeriene si instruire pentru un razboi urban, sunt pur defensive. Cu toate aceastea, Coreea de Nord sustine ca acestea ar fi de fapt pregatiri pentru un atac si a cerut anularea lor.

Mobilizare generala

Armata nord-coreeana a transmis un comunicat luni, atentionand ca exercitiile creeaza o situatie tensionata si ca trupele sale sunt “pe deplin pregatite” sa ii “arunce in aer” pe cei doi aliati odata ce va fi transmis un ordin in acest sens. Phenianul si-a pus de asemenea militarii activi si pe cei in rezerva in stare de alerta pentru “a-i zdrobi fara mila pe agresori” daca vor incalca chiar si putin teritoriul nord-coreean, se arata in declaratia transmisa de agentia centrala de stiri din Coreea de Nord. Anterior, regimul de la Phenian a amenintat duminica ca isi va dezvolta capacitatile nucleare si ca va rupe dialogul cu SUA ca raspuns la exercitiile militare. Armata sud-coreeana a monitorizat indeaproape manevrele Phenianului, insa nu a vazut niciun semn de activitati suspecte din partea trupelor nord-coreene, conform Statului Major al Armatei de la Seul. Circa 18.000 de militari americani si un numar neprecizat de soldati sud-coreeni iau parte la exercitii. Acestea vin in contextul in care SUA si alte puteri regionale fac presiuni asupra Nordului pentru a reveni la negocierile privind dezarmarea, menite sa puna capat programului sau nuclear in schimbul unui ajutor. Coreea de Nord s-a retras din negocierile in format de sase si a organizat anul trecut cel de-al doilea test nuclear, atragand sanctiuni mai dure din partea ONU. Circa 28.500 de militari americani stationeaza in prezent in Coreea de Sud.

Generalul iranian Ahmed Vahidi ameninta cu un nou jihad

Ministrul iranian al Apararii, Ahmad Vahidi, a declarat duminica ca Iranul a lansat productia unei nou tip de racheta antinave cu raza scurta de actiune, capabila sa “sa distruga tinte de 3.000 de tone, relateaza mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Racheta denumita Nasr-1 este “o racheta cu raza scurta de actiune ce poate fi lansata de pe coasta sau de pe nave si va fi adaptata, pentru a putea fi folosita din elicoptere si de pe submarine”, a precizat oficialul militar iranian, citat de agentia iraniana IRNA. In prealabil, pe fondul dosarului nuclear iranian tot mai tensionat, liderii de la Teheran au facut mai multe anunturi in legatura cu fabricarea de noi rachete mai performante. Ministrul apararii a inauguat in februarie instalatiile de dezvoltare a unei rachete sol-aer antielicoptere numita Qaem si a unei rachete antitanc “cu doua focoase” numita Tufan. Teheranul a mai spus ca a pus la punct o racheta sol-aer capabila sa distruga elicoptere de atac americane Apache, precum si un sistem antiracheta prezentat ca oferind aceleasi performante cu cele ale sistemului rus S-300, cumparat de Teheran, dar a carui livrare este intarziata de Moscova. Anuntul vine in timp ce SUA si-au consolidat arsenalul antirachete din Golf, pentru a putea para un eventual atac iranian. in decembrie, Teheranul a testat o “versiune ameliorata” a rachetei sale cu raza medie Sejil-2, care poate, potrivit Iranului, sa loveasca Israelul, dar si principalii vecini ai Teheranului.

Rampe pentru rachete

Pe langa fabricarea de noi rachete, Iranul va construi o noua rampa pentru lansarea de rachete, “probabil in colaborare” cu Coreea de Nord, informeaza revista cu profil militar, Jane’s Intelligence Review, bazandu-si afirmatiile pe mai multe imagini surprinse de sateliti. Rampa este in constructie la centrul spatial din Senman, la est de Teheran, si ar putea servi la lansarea unei noi rachete spatiale in curs de asamblare, numita Simorgh (Phoenix), potrivit revistei. Aceasta racheta, cu o lungime de 27 de metri, are 85 de tone si patru motoare. Ea ar urma ca peste doi ani sa plaseze un satelit de 100 kilograme pe o orbita la 500 kilometri. Lucrarile in curs “demonstreaza probabilitatea unei colaborari cu Coreea de Nord in programul de rachete”, potrivit revistei. Ea subliniaza ca “platformele din turnul de lansare surprinse din satelit seamna cu cele ale noii rampe de lansare din Coreea de Nord, la Tongchang”. Un crater sapat in fata rampei corespunde, de asemenea, in partea vestica, noului amplasament de lansare al Phenianului. “Œn plus, prima faza a rachetei Simorgh seamana mult cu Unha-2 a Coreei de Nord”, potrivit publicatiei. Noua rampa, aflata la patru kilometri nord-est de centrul spatial Semnan, este pe jumatate construita, iar un alt santier este in curs, la 2,5 kilometri sud-vest. Toate aceste activitati arata ca “Teheranul pare decis sa continue dezvoltarea rachetelor, in pofida tentativelor SUA de a obtine sustinerea necesara pentru sanctiuni suplimentare”, se mai arata in paginile publicatiei citate.

Presedintele Traian Basescu a efectuat, joi, o vizita fulger in Afganistan unde s-a intalnit cu militarii romani din acest teatru de operatii. Liderul de la Cotroceni a fost intampinat pe aeroportul din Kandahar, de catre comandatul trupelor NATO in Afganistan, generalul Stanley McCrystal, si de generalul britanic Nick Carter. Basescu a mers apoi la Qalat, unde a decorat Drapelul de lupta al Batalionului 33 Vanatori de Munte Posada, in semn de recunostinta si apreciere a inaltului profesionalism si rezultatelor remarcabile obtinute de militarii romani in Afganistan. “Sunt astazi la voi pentru ca orice sef de stat are obligatia sa isi arate respectul pentru militarii aflati in misiune, nu doar prin declaratii, ci si prin a fi alaturi de ei, ori de cate ori are ocazia. Inaltul ordin cu care am decorat astazi Drapelul de lupta al batalionului este semnul respectului meu si al romanilor pentru ceea ce faceti”, a afirmat seful statului, care se afla joi intr-o vizita in Afganistan, la trupele romanesti dislocate in aceasta tara”, a declarat Basescu.

Beneficii pentru militari

Seful statului a mai adaugat ca, in tara, evenimentele din Afganistan preocupa institutiile statului si a anuntat ca, in zilele urmatoare, va promulga legea prin care serviciul militarilor voluntari se poate desfasura pana la varsta de 45 de ani cu asigurarea pensiei si considerarea timpului petrecut in teatrele de operatii ca timp dublu de serviciu in vederea pensiei. “De asemenea, noua lege prevede asigurarea serviciului medical gratuit pentru militarii voluntari pe tot timpul vietii lor. Este un mic semn de respect al tarii pentru lucrurile mari pe care le faceti aici”, a precizat Basescu. Presedintele le-a multumit militarilor in numele poporului roman, asigurandu-i ca eroismul lor aseaza tara noastra intr-o noua postura, astfel incat greutatea cuvantului Romaniei in structurile euroatlantice devine tot mai semnificativa. “Imi doresc mult ca, in timpul celui de-al doilea mandat al meu, sa se intample ceea ce s-a intamplat in primul mandat, atunci cand, in Irak, militarii romani au raportat misiune indeplinita”, a spus Traian Basescu.

Echipament militar suplimentar

Cu aceeasi ocazie, Traian Basescu i-a cerut comandantului trupelor NATO din Afganistan, Stanley McCristal, ca partea americana sa suplimenteze numarul de masini de lupta acordate trupelor romanesti, avand in vedere cresterea numarului de soldati romani dislocati in Afganistan. In Afganistan, Basescu a fost insotit de ministrul Apararii, Gabriel Oprea, si de seful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin. In urmatoarele luni, efectivul trupelor romane in Afganistan va fi de 1.800 de soldati, dupa ce CSAT a aprobat in urma cu cateva luni trimiterea unei contingent supplimentar de inca 600 de militari.

Armele nucleare ale SUA, expulzate din Europa

Germania, Belgia, Luxemburg, Norvegia si Olanda au cerut Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord /NATO/ lansarea unei dezbateri privind politica nucleara a Aliantei, a anuntat Ministerul belgian de Externe, aducand astfel in actualitate problema retragerii armelor atomice americane din Europa, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ministrii de externe din cele cinci tari i-au transmis vinerea trecuta (n.r. – 26 februarie 2010) secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, o scrisoare “in care-i cer ca o mare dezbatere privind politica nucleara a Aliantei Atlantice sa aiba loc la viitoarea conferinta a ministrilor de externe din tarile NATO, pe 22 aprilie, la Tallinn”, se poate citi in comunicatul sevicului de presa al MAE belgian. “Armele nucleare tactice din Europa reprezinta de fapt o chestiune esentiala in obiectivul unei lumi denuclearizate”, se mai arata in comunicat.
Deoarece Germania este prima care si-a facut publica intentia de a cere retragerea ogivelor americane aflate inca pe teritoriul sau, NATO a convenit la sfirsitul lui 2009 ca orice decizie sa fie luata in cadrul multilateral al NATO si nu unilateral. Obiectivul este de a elimina cele circa 240 de bombe atomice B-61, care pot fi lansate de avioane militare, pe care SUA le are inca amplasate in baze militare din cinci state membre ale NATO, si anume Germania, Belgia, Italia, Olanda si Republica Turcia.

Obama fara arme

Reamintim ca presedintele american Barack Obama si-a exprimat viziunea sa a unei lumi fara arme nucleare in cadrul unui discurs sustinut in Praga in aprilie 2009. “Statele Unite vor lua masuri concrete pentru o lume fara arme nucleare. Pentru a opri gandirea specifica Razboiului Rece, noi vom reduce rolul armelor nucleare in strategia noastra nationala si vom indemna si pe altii sa faca la fel. Sa nu intelegeti gresit, cat timp exista aceste arme, Statele Unite vor mentine un arsenal eficient pentru securitate si pentru a impiedica orice adversar, si pentru a garanta apararea aliatilor nostri, incluzand Republica Ceha”, a declarat Obama. Totodata, administratia americana va prezenta politica sa nucleara in aceasta luna Congresului american, intr-un document intitulat Reanaliza Posturii Nucleare. Intre timp, guvernul german a cerut inlaturarea armelor americane tactice de pe solul sau si de pe solul european.

Opozitie diplomatica

Fostul secretar general al NATO George Robertson considera ca acest lucru este o idee rea. “Cred ca ei nu au realizat inca pe deplin ce importanta are protectia nucleara americana, si cat de periculos si riscant ar fi daca o componenta din garantia nucleara americana va fi inlaturata fara luarea in considerare a tuturor consecintelor”, a declarat Robertson. El sustine ca una dintre consecinte ar putea fi extinderea nucleara, daca natiunile nu se simt in siguranta. Acesta a mai adaugat ca structura principala europeana a securitatii este alianta NATO, formata din 28 de tari, incluzand majoritatea statelor Europei, Statele Unite si Turcia, printre altele. Articolul 5 din Carta sa garanteaza securitatea colectiva.
“Cred ca natiunile est-europene s-au alaturat Aliantei in mare parte datorita faptului ca ei au primit o garantie din partea NATO in privinta integritatii lor teritoriale, si acel lucru inseamna ca nu va exista un razboi in Europa. Nu doar ca nu va exista nici un razboi nuclear in Europa, dar nici un razboi conventional, sau o agresiune conventionala. NATO a fost cea mai de succes alianta de aparare din istorie, in mare parte datorita faptului ca a avut un element nuclear la garantia oferita de Articolul 5 al Cartei sale”, a declarat Franklin Miller, fost oficial al Pentagonului.
Analistul in securitate Kori Schake, de la prestigiosul Institutul Hoover, a declarat ca „rusii au 5.400 de arme nucleare tactice. Este in interesul NATO si as sustine ca este in interesul Rusiei ca aceste arme sa fie aduse sub controlul unui tratat care este verificabil si care construieste securitatea in Europa”, a declarat Schake. Raportul este intitulat “Germania redeschide Cutia Pandorei”, dar Robertson sustine ca noua dezbatere este pozitiva.
“De fapt, dezbaterea deschide usa unei noi oportunitati de a reduce numarul total de arme nucleare de raza scurta din Europa prin negocierea cu Rusia – efectul fiind reducerea numarului armelor in ambele tabere. Acest lucru este in sine un targ benefic si prin urmare ne-am putea deplasa de la riscul ridicat, care este sugerat de politica prezenta, la un nivel de risc care sa reasigure Rusia, sa reduca numarul de arme nucleare din Europa si sa mentina solidaritatea Aliantei”, a declarat Robertson. Analistii mai sustin ca dezbaterea asupra armelor nucleare din Europa ar putea afecta in cele din urma acordurile comunitatii internationale cu Iranul, deoarece membra NATO Turcia are granita comuna cu Iranul si cu alte natiuni din Orientul Mijlociu. Schake sustine ca acel lucru a dominat politica externa a Turciei. “Noi, aliatii NATO, trebuie sa ajutam turcii sa se simta in siguranta si sa ia niste alegeri care sunt bune pentru noi toti.”

Strategie nucleara

Mass-media germana atrage atentia ca cererea de retragere a armelor nucleare americane vine in contradictie cu strategia coalitiei de guvernamant conservatoare (CDU-CSU) a Angelei Merkel, care doreste sa pastreze Germania integrata intr-un sistem de aparare nucleara. Motivul pentru care coalitia de la Berlin nu s-ar simti in siguranta este din nou Iranul cu programul sau nuclear scapat de sub controlul comunitatii internationale. „Cata vreme exista arme nucleare in lume, nu ne putem descurca (fara arsenalul nuclear al SUA – n.r.).Trebuie sa ne protejam pentru a nu deveni intr-o buna zi ostatici ai unui stat precum Iranul”, a explicat anterior purtatorul de cuvant CDU, Eckart von Klaeden, citat de mass-media germana.
Solicitarile de retragere s-au intensificat in contextul in care o investigatie recenta realizata de US Air Force a aratat ca cele mai multe situri nucleare americane de pe teritoriul european nu mai raspund unor standarde minime de siguranta cerute de Departamentul pentru aparare american. In raport se arata ca inspectorii americani au gasit in Europa „o problema de securitate nucleara mai mare decat se stia”. Brese in securitate au fost remarcate in ceea ce priveste cladirile adiacente, iluminarea si sistemele de alarma. Nici personalul nu este intotdeauna cel mai adecvat si nici echipamentul. Prin urmare, fortele americane planuiesc sa-si retraga unitatile nucleare cel putin din una dintre bazele europene si eventual sa isi consolideze celelalte situri. Cele cateva sute de arme termonucleare americane sunt stocate in locatii subterane din Germania, Belgia, Olanda si Italia. Armele se afla sub controlul americanilor pe timp de pace, dar pot fi folosite si de fortele respectivului stat gazda pe timp de conflict, daca se cere acordul SUA. Trecerea in revista a armelor americane si a felului in care sunt stocate a avut loc dupa ce, in 2007, US Air Force a pierdut urma, timp de mai bine de o zi, a sase focoase nucleare chiar deasupra SUA.

Varsovia, gata sa gazduiasca sistemele Patriot

Guvernul de la Varsovia a decis sa aduca amendamente la acordul privind scutul american antiracheta semnat cu Washingtonul in august 2008, pentru a-l adapta noului proiect al administratiei conduse de Barack Obama, relateaza mass-media internationala, preluata de agentiile de presa de la Bucuresti. Varsovia “accepta semnarea unui protocol de modificare a acordului incheiat de guvernele polonez si american privind desfasurarea de rachete interceptoare in Polonia”, conform unei rezolutii a consiliului de ministri. “Cele doua parti au considerat necesara actualizarea acordului, cu schimbarile care il adapteaza la instalarea in Polonia a diverse tipuri de aparare antiracheta” au declarat surse oficiale poloneze.

Varianta romaneasca

Dupa violentele proteste diplomatice din partea Rusiei, SUA au abandonat in septembrie 2009 proiectul scutului antiracheta din Europa Centrala, initiat de administratia republicana condusa de George W. Bush, si care prevedea instalarea unui puternic radar in Republica Ceha si a zece interceptoare de rachete balistice cu raza lunga in Polonia. Dupa reevaluarea amenintarii balistice iraniene, Administratia Obama a prezentat un nou proiect, care include si Romania. Spre deosebire de planul administratiei prezidentiale precedente, noul proiect al SUA este menit sa contracareze rachete cu raza scurta si medie de actiune, Varsovia declarandu-se pregatita sa participe la acest proiect.
Reamintim ca Washingtonul este in discutii si cu autoritatile de la Bucuresti in legatura cu gazduirea de catre Romania a 20 de rachete interceptoare in cadrul scutului american antiracheta din Europa.

Negociatorii americani si rusi, reuniti la Geneva, pentru a discuta incheierea unui nou tratat privind reducerea arsenalului nuclear strategic, nu au reusit inca sa ajunga la un acord, relateaza mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform agentiilor de presa, care citeaza declaratia purtatorului de cuvant al misiunii americane, cele doua delegatii au decis reluarea negocierilor in data de 9 martie 2010. Noul acord ar trebui sa inlocuiasca Tratatul pentru Reducerea Armelor Strategice (START – 1), incheiat in 1991 si care a expirat pe data de 5 decembrie 2009. Acesta limita numarul de focoase nucleare si rachete pe care cele doua state le pot desfasura. Saptamana trecuta, in cadrul unei convorbiri telefonice, presedintele american, Barack Obama, si omologul sau rus, Dmitri Medvedev, au convenit asupra faptului ca, in baza noului tratat, cele doua state isi vor reduce numarul focoaselor nucleare pana la 1.500 – 1.600. Ulterior, seful Statului Major al armatei ruse, generalul Nikolai Makarov, a declarat ca acest acord va fi incheiat in curand, dar a subliniat faptul ca unul din principalale obstacole il reprezinta planurile americane de amplasare a unui scut antiracheta in Europa de Est, impotriva unui eventual atac venit din partea Iranului sau a Coreei de Nord. In acelasi timp, se pare ca Washingtonul si Moscova nu au reusit inca sa cada de acord asupra mecanismelor de verificare si monitorizare.

Laude diplomatice

Reamintim ca la inceputul saptamanii, presedintele rus Dmitri Medvedev, anunta in timpul unei conferinte de presa cu omologul sau francez Nicolas Sarkozy, ca Federatia Rusa si Statele Unite sunt “aproape de un acord” in negocierea unui tratat de dezarmare nucleara care isi va produce efectele dupa expirarea acordului START 1 incheiat in 1991. “Suntem aproape de un acord in toate aspectele” negocierii, a declarat presedintele rus in cadrul unei conferinte de presa comune cu omologul sau francez Nicolas Sarkozy, in cadrul primei zile a unei vizite de stat pe care o efectueaza in Franta. Totodata, liderul francez a refuzat sa accepte orice forma de reducere a arsenalului militar francez, cerand SUA si Federatiei Ruse sa implementeze masuri menite sa aduca arsenalul lor nuclear pe picior de egalitate cu cel francez.
Tratatul de dezarmare asupra caruia delegatiile rusa si americana negociaza la Geneva ar urma sa ia locul acordului START 1, semnat in 1991, si care si-a incetat valabilitatea la 5 decembrie 2009. De la inceputul anului, Moscova si Washington au anuntat ca sunt foarte aproape de un acord, dar convorbirile par sa se prelungeasca, fara ca cele doua parti sa faca precizari asupra motivelor intarzierii. Presedintii Dmitri Medvedev si Barack Obama si-au definit in iulie 2009 obiectivul de a reduce numarul de focoase nucleare de la 1.500-1.675 in cazul ambelor tari, precum si numarul vectorilor capabile sa le transporte la 500-1.000.

Kremlinul arunca in lupta port-elicopterele Mistral

Autoritatile georgiene au inaugurat cel mai recent sistem radar destinat supravegherii zonei de coasta a statului pontic, fiind al patrulea radar de productie americana instalat de regimul de la Tbilisi dupa razboiul ruso-georgian din august 2008, in urma caruia Federatia Rusa si alte state au recunoscut independenta Abhaziei si Osetiei de Sud. Ambasadorul SUA la Tbilisi, John Bass, a participat la ceremonia de inaugurare din localitatea Gonio, situata pe malul Marii Negre, in republica autonoma Adjaria (n.r.-sudul Georgiei), declarand ca “este vorba de o investitie a noastra pe termen lung care va ajuta paza de coasta sa apere frontierele tarii cu scopul de a pune capat traficului cu persoane si a celui cu arme”. “Construind acest radar, SUA si-au reafirmat angajamentul privind garantarea securitatii Georgiei si a populatiei sale” a mai declarat diplomatul american, citat de mass-media locala. Potrivit surselor citate, constructia sistemului radar si a infrastructurii aferente a necesitat investitii de peste un milion de dolari SUA, noul radar fiind compatibil cu sistemul de protectie a coastelor maritime implementat de autoritatile georgiene. Surse militare georgiene au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca noul radar, a carui raza de actiune acopera in intregime zona de coastra controlata de regimul separatist abhaz, va sprijini eforturile autoritatilor georgiene de combatere a traficului naval ilegal catre porturile abhaze.
Decizia georgiana de consolidare a controlului traficului naval a fost criticata de catre autoritatile Republicii Abhazia, liderul regimului de la Suhumi, Serghei Bagapsh, amenintand cu riposta militara impotriva incercarilor georgiene de abordare si controlare a navelor care se indreapta catre porturile abhaze.

Sperietoarea Mistral

Franta si Rusia au inceput ieri “negocieri exclusive” pentru achizitionarea de catre Moscova a patru nave de razboi franceze de tip Mistral, a afirmat presedintele francez Nicolas Sarkozy, in cadrul unei conferinte de presa de la Paris, la care a participat si omologul sau rus, Dmitri Medvedev. Anuntul sec al liderului francez vine la scurt timp dupa ce Jacques de Lajugie, director international al Directiei generale pentru armament (DGA) din Ministerul francez al Apararii, a confirmat ca Franta va vinde Federatiei Ruse patru nave de razboi tip Mistral, fiind initiate negocieri si pentru alte categorii de armament naval ofensiv si defensiv, inclusiv nave antisubmarin si de patrulare.
Conform unor surse militare, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, pretul final unei astfel de nave de razboi, care poate juca rolul atat de port-elicopter, cat si nava de comanda si transport, depaseste suma de 700 de milioane de euro. Fiabilitatea navei a fost demostrata de interventia din timpul conflictului din Liban din 2006, cand flota franceza a desfasurat o nava Mistral in regiune pentru a asigura evacuarea cetatenilor straini si coordonarea eforturilor umanitare. Potrivit surselor militare citate, aceste nave au un deplasament de aproximativ 22 de mii de tone cand sunt incarcate, beneficiind de o viteza de 19 mile marine si o raza de actiune de peste 15 mii de kilometrii. Echipajul standard este format din 20 de ofiteri, 80 de subofiteri si marinari, precum si din 20 de persoane din echipajul auxiliar. Mistral poate transporta un desant de 900 de soldati intr-un teatru de razboi similar celui din Marea Neagra, precum si un batalion de tancuri sau mecanizat. Cand este folosit in rolul de port-elicopter, Mistral poate transporta intre 16 si 35 de elicoptere de mai multe tipuri, inclusiv de atac, transport sau destinate lupte antinava sau antisubmarin. Mistral mai poate fi folosita cu deosebit succes si in calitate de centru operational in actiuni militare terestro-aero-navale combinate, dupa cum au demonstrat amplele manevre navale militare franceze din 2008 si 2009, in care Mistral a jucat rolul principal.
Reamintim ca in 2008, autoritatile franceze au incercat sa vanda astfel de nave si Chinei, provocand reactia dura a Statelor Unite si Taiwan-ului, care este amenintat periodic de autoritatile comuniste de la Beijing cu invazia. Totodata, surse oficiale din servicile secrete franceze au declarat ca spioni chinezi au fost implicati in actiuni de spionaj industrial impotriva industriei militare franceze, fiind vizate inclusiv planurile navelor din clasa Mistral.

Temeri regionale

Reamintim ca la sfarsitul anului 2009, ministrii apararii din Letonia, Lituania si Estonia s-au intalnit in capitala letona Riga, pentru a discuta pe marginea consecintelor pe care le are achizitionarea de catre Moscova a navelor franceze model Mistral. Oficialii militari ai celor 3 republici baltice considera ca aparitia in cadrul Flotei Ruse de la Marea Baltica a unei nave de asemenea calibru va inclina decisvi militar-politica din zona estica a acestei mari. ‘Am dezbatut posibilele planuri privind achizitionarea de catre Rusia a unei nave de desant franceze. Fara indoiala, suntem ingrijorati ca prezenta unei asemenea nave la Marea Baltica ar putea modifica situatia privind securitatea in zona’, si-a exprimat temerile ministrul leton al apararii, Imants Viesturs Liegis.
La randul sau, Georgia si-a manifestat ingrijorarea fata de decizia franceza, flota militara rusa, cu baza principala la Sevastopol jucand un rol pivotal in operatiunile militare ruse care au distrus infrastructura militara si civila georgiana. Reamintim ca Flota militara a Marii Negre a debarcat mii de soldati rusi pe coastra georgiana, a blocat sau ocupat principalele porturi maritime ale statului pontic, distrugand minuscula flota georgiana intr-o sangeroasa confruntare in largul portului Poti. Si analistii militari din Romania iau in calcul si varianta in care Rusia va cumpara nave din clasa Mistral si le va integra in Flota militara rusa ancorata in portul ucrainean Sevastopol, inclinand balanta si mai mult in favoarea Moscovei, care dispune deja de cea mai importanta flota militara din Marea Neagra, cu exceptia tangentiala a Turciei.

Riposta georgiana

Surse militare georgiene, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca Tbilisi analizeaza posibilitatea achizitionarii unui numar de nave militare, destinate protejarii tarmului georgian si apelor teritoriale ale republicii caucaziene. Conform acelorasi surse, o importanta delegatie georgiana se va deplasa in Israel pentru a negocia cumpararea unor nave de fabricatie israeliana, model Super Dvora Mk III sau Shaldag, considerate a fi printre cele mai fiabile din lume. Navele din aceste clase si-au dovedit fiabilitatea in timpul campaniilor militare israeliene din Fasia Gaza si Liban, putand atinge o viteza de 50 de noduri. Super Dvora Mk III poate fi inarmata cu tunuri de calibru 25-30 de mm, model Typhoon, precum si cu alte sisteme foc, inclusiv rachete antinava.
Conform surselor militare georgiene, citate de KARADENIZ PRESS, Tbilisi a mai negociat si cu alte state, membre ale NATO, pentru a cumpara nave militare destinate refacerii flotei georgiene, oficialii din aceste state refuzand insa sa antagonizeze Rusia prin vanzarea sau donarea unui astfel de echipament militar,

Flota consolidata

Federatia Rusa intentioneaza sa isi consolideze Flota militara a Marii Negre, cu baza in portul Sevastopol din peninsula Crimeea, cu doua fregate si trei submarine pana in anul 2015, a anuntat recent un inalt oficial militar din Statul Major al Flotei ruse, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Amiralul rus a comentat informatiile din mass-media locala, conform carora Rusia planuieste dotarea Flotei militare a Marii Negre cu doua corvete si trei submarine. RIA Novosti noteaza ca modelele de fregate ce vor fi achizitionate sunt vase de lupta de talie medie, mai bine inzestrate decat corvetele, care sunt vase mici, utilizate pentru misiuni in zona de coasta. “Zona de actiune a Flotei ruse a Marii Negre cuprinde intreaga regiune a Mediteranei. Mai mult, vasele Flotei Marii Negre sunt angajate in operatiuni anti-piraterie in cornul Africii. Misiunile in largul marii nu pot fi indeplinite decat de fregate dotate cu armament universal”, a explicat responsabilul rus.
Anterior, generalul Vladimir Popovkin, ministru adjunct al Apararii, insarcinat cu inarmarea a declarat ca Rusia isi va consolida capacitatile de aparare mobilizate in “regiunea sudica” a tarii, inclusiv flota Marii Negre. Considerat un apropiat al Kremlinului, generalul rus a afirmat ca, dupa o analiza amanuntita a “rezultatului conflictului din Osetia de Sud”, Ministerul Apararii a propus o serie de masuri pentru cresterea numarului de miltiari in regiunea de sud a tarii, precum si a flotei Marii Negre.
Popovkin a precizat ca unitatile navale din Flota rusa a Marii Negre vor fi dotate cu noi submarine electrice diesel Lada Project 677, versiuni modernizate de submarine de clasa Varsavianka, sisteme mobile de rachete de coasta Bal-U, precum si un numar de nave capitale. El a reiterat angajamentul partii ruse de a sprijini Republica Abhazia in dezvoltarea unei „flote eficace” pentru combaterea „pirateriei georgiene”, subliniind ca marina abhaza va fi dotata cu noi nave de patrulare pentru protejarea coastei si a liniilor de comunicatie maritima.
In legatura cu fortele aeriene ale Flotei militare ruse din Marea Neagra, el a declarat ca va fi finalizata modernizarea avioanelor de vanatoare MiG-29 Fulcrum, avioanele de atac la sol Su-25 Frogfoot si elicopterele militare Mi-28H Night Hunger, iar in acelasi timp vor fi furnizate noi avioane militare (inclusiv Su-27SM, Su-30MK-2) si elicoptere de lupta (inclusiv Ka-52, Mi-28N, Mi-24M si Mi-8MTB5), capabile sa sustina actiunile navale din Marea Neagra. El nu a exclus posibilitatea ca fortele de aparare aeriana care protejeaza bazele militare navale din Novorosiisk si regiunea abhaza sa fie dotate cu sisteme de rachete aer-sol Pantsir-S modernizate.
Mass-media rusa a speculat in mod repetat ca Moscova analizeaza posibilitatea infiintarii unor baze militare navale permanente in Yemen, Siria and Libia. Oficiali militari rusi au confirmat pentru mass-media locala ca Moscova ar putea sa-si construiasca o prezenta permanenta in Marea Mediterana, pentru a compensa posibila pierdere a Sevastopolului. Aceasta masura completeaza recenta semnare a unui acord cu autoritatile abhaze privind mentinerea pe teritoriul republicii caucaziene a unei baze militare navale rusesti pentru o perioada de 49 de ani, cu posibilitatea de prelungire.
Flota militara rusa a Marii Negre are termen sa paraseasca baza de la Sevastopol in mai 2017, cand expira acordul pe 20 de ani cu Republica Ucraina. Prezenta acesteia in Peninsula Crimeea a provocat grave conflicte diplomatice intre Moscova si Kiev. Federatia Rusa doreste prelungirea temenului de stationare a flotei sale, insa autoritatile actuale de la Kiev exclud aceasta posibilitate. Republica Autonoma Crimeea, unde se afla portul militar Sevastopol, este considerata o zona strategica in Marea Neagra, peninsula fiind populata majoritar de etnici rusi, colonizati dupa 1944, cand populatia tatara a fost deportata de autoritatile URSS.

Strategie regandita

Planurile SUA de a mobiliza elemente ale unui scut antiracheta in Romania vor determina anumite ajustari in rolul Flotei Ruse a Marii Negre, a declarat presedintele comisiei de politica maritima nationala din Consiliul Federatiei, citat de Interfax. “Flota Marii Negre indeplineste o serie de functii privind protejarea intereselor Federatiei Ruse si ale aliatilor nostri in acea regiune. Si orice schimbari ale potentialului militar al altor tari acolo vor necesita si ajustarea sarcinilor noastre”, a declarat Viaceslav Popov, fost comandant al Flotei Ruse Nordice. “Acesta este un proces natural si nu ar trebui trasa nici o concluzie politica de aici”, a spus el. “Daca aceasta (mobilizarea de elemente ale scutului antiracheta) are loc, sarcinile Statului Major, Comandamentului Central al Marinei si comandantului flotei vor fi modificate in consecinta. Ele ar trebui sa raspunda situatiei care se schimba”, a spus Popov. “Luand in considerare lungimea granitelor noastre maritime si marimea zonei noastre economice exclusive si a platoului continental, marina se confrunta cu o provocare uriasa de a apara interesele nationale ale Rusiei la nivel maritim”, a declarat el.

Regimul stramtorilor

Recent serviciul de presa al Ministrului Afacerilor Externe al Federatiei Ruse anunta ca a avut loc o discutie telefonica dintre ministrul rus de externe, Serghei Lavrov si secretarul de Stat al SUA, Hilary Clinton. Potrivit sursei citate, in cadrul convorbirii partile au discutat, pe langa alte subiecte, planurile SUA de instalare a elementelor sistemului antiracheta in tarile Europei de Est, in legatura cu intentiile Romaniei de a plasa pe teritoriul sau scutul antiracheta. Lavrov a mentionat in discutia cu Clinton ca trebuie sa se porneasca de la intelegerile la care au ajuns presedintii celor doua parti cu privire la petrecerea unei analize comune a pericolelor si a riscurilor de proliferare a rachetelor. De asemenea, ministerul rus de Externe anunta ca, anterior, in legatura cu planurile SUA de a instala sisteme antiracheta in Romania, Rusia a amintit Washingtonului despre Conventia de la Montreux, care limiteaza trecerea navelor militare prin stramtorile Marii Negre, care a fost semnata si de Romania.
Conventia privind regimul stramtorilor Marii Negre a fost adoptata la conferinta din Elvetia din luna iulie 1936, la care au luat parte URSS, Turcia, Marea Britanie, Franta, Bulgaria, Romania, Grecia, Iugoslavia, Australia si Japonia. Acest document prevede instituirea unui regim de aflare a navelor maritime in Marea Neagra.

Baze permanente

Federatia Rusa si Republica Abhazia au semnat un acord care permite Moscovei mentinerea unei baze militare terestre pe teritoriul regiunii separatiste, care si-a declarat in mod unilateral independenta in urma unui sangeros razboi civil. Baza militara se va afla in apropierea portulului Gudauta, la mica departare de capitala Suhumi, gazduind in prezent 1700 de militari rusi. Acordul va fi valabil timp de 49 de ani, dupa care va fi prelungit automat. Reamintim ca dupa interventia in forta a armatei ruse in Abhazia si Osetia de Sud, ambele regiuni au fost recunoscute ca state independente doar de autoritatile din Federatia Rusa, Venezuela, Nicaragua si Republica Nauru.
Ceremonia semnarii acordului privind baza militara rusa a avut loc la Kremlin in prezenta presedintelui rus Dmitri Medvedev si a omologului sau abhaz Serghei Bagapsh, care a obtinut recent al doilea mandat, in urma unui controversat scrutin. Surse militare ruse, citate de mass-media, au declarat ca noul acord va permite Rusiei sa modernizeze si sa extinda infrastructura bazei, care este deja folosita de corpul expeditionar rus desfasurat in regiune. Totodata, noul tratat militar vor permite regimurilor de la Moscova si Sukhumi sa infiinteze unitati militare mixte ruso-abhaze, inclusiv de graniceri, forte speciale, batalioane de mentinere a pacii si detasamente maritime, partea rusa alocand deja, in bugetul pentru 2010, sumele necesare.
Parafarea acordului a fost salutata de catre presedintele rus Medvedev, care a declarat ca documentele semnate vor duce la dezvoltarea cooperarii cu Abhazia si corespund „obligatiilor internationale” ale Rusiei. „Lucrul cel mai important este ca intelegerea permite dezvoltarea pasnica a Abhaziei ca stat independent” a adaugat Medvedev. La randul sau, liderul regimului abhaz, Serghei Bagapsh, a multumit Federatiei Ruse in numele compatriotilor sai si a subliniat ca la Kremlin se afla printre prieteni, reprezentand un stat recunoscut in fata unor oameni care inteleg perfect situatia tarii sale. Totodata, inaintea ceremoniei, adjunctul ministrului abhaz al apararii, Garri Kupalba, seful serviciilor militare de informatii abhaze, a declarat ca atunci cand baza va lucra la capacitate maxima, aceasta va adaposti peste 3000 de militari rusi, inclusiv unitati ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB), detasamente ale fortelor speciale, precum si echipajele care vor deservi escadra navala rusa desfasurata in Abhazia.

Raspuns georgian

Intr-un interviu acordat serviciului georgian al Europei Libere, ministrul georgian al reintegrarii Temur Iakobashvili a calificat acordul semnat la Kremlin drept ilegal. Ministrul georgian a spus ca intelegerea ruso-abhaza violeaza acordul de incetare a focului negociat de presedintele francez Nicolas Sarkozy si semnat de presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev. El a mai spus ca intelegerea incalca normele internationale si este o incercare de a prelungi sub orice forma posibila ocupatia militara rusa a Abhaziei si Osetiei de Sud, impotriva vointei Georgiei. Conform declaratiilor oficialilor georgieni, citati de mass-media internationala, dominatia rusa in Abhazia este „totala”, in regiune aflandu-se aproximativ 5000 de militari rusi din unitati terestre, aeriene, navale, precum si subunitati ale FSB. Totodata, autoritatile ruse construiesc o importanta baza navala in partea de nord a coastei pontice a Abhaziei, si au controlul total asupra granitelor, aeroporturilor si sistemului de cai ferate al regiunii separatiste. Potrivit sursei citate, mediul de afaceri din regiune este dominat de Federatia Rusa, iar majoritatea cetatenilor abhazi dispun de pasapoarte Federatiei Ruse, limba rusa si rubla Federatiei Ruse avand statut oficial in Republica Abhazia.
Totodata, vicepresedintele parlamentului georgian Paata Davitaia a declarat ca aparitia navelor militare rusesti in Marea Neagra, in zona Abhaziei, este o “incalcare a acordului Medvedev-Sarkozy”, prin care s-a pus capat conflictului militar dintre Georgia si Rusia in vara anului 2008. “Odata cu aparitia vedetelor rapide, dotate cu echipamente destinate retinerii navelor care tranziteaza zona, agresiunea impotriva Georgiei continua. Rusia incearca practic sa blocheze portul Poti”, se arata intr-un comunicat al serviciului de presa al Parlamentului georgian. “Vom face un apel, in special, catre partenerii nostri din SUA si tarile NATO sa trimita neintarziat nave de patrulare in Marea Neagra, in eventualitatea dejucarii unor posibile provocari” a mai declarat vicepresedintele legislativului georgian.
Declaratiile dure ale oficialilor georgieni vin pe fondul desfasurarii in Abhazia a doua noi vedete maritime rusesti, model “Sobol” si “Mangusta“, care impreuna cu firtele navale desfasurate anterior, vor patrula in dreptul coastelor Abhaziei in Marea Neagra. Vedetele ruse isi au baza in portul abhaz Oceamcira, unde Rusia a terminat primele faze ale amenajarii baze militare navale, iar sarcina lor directa este de a “asigura protectia frontierei maritime a Abhaziei“.
Surse diplomatice abhaze au declarat in exclusivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS ca noile nave militare rusesti, impreuna cu cele doua nave militare desfasurate anterior, vor fi donate Abhaziei dupa incheierea stagiului de pregatire a echipajelor de catre specialisti rusi. Sursele citate au mai declarat ca flota militara abhaza va fi intarita si prin alte donatii de tehnica materiala, inclusiv de la flota militara rusa a Marii Negre, stationata in portul Sevastopol. Conform surselor citate, partea rusa va sprijini refacerea infrastructurii militare navale abhaze, inclusiv porturile militare Suhumi, Oceamira si Pitsunda, urmand ca in perioada 2010-2014, cel putin trei vedete maritime si alte nave auxiliare sa intre in dotarea flotei militare abhaze. Totodata, partea rusa si-a luat angajamentul sa pregateasca personalul naval necesar fortelor navale si garzii de coasta a Republicii Abhazia.

Acte de piraterie

La randul sau seful diplomatiei georgiene Grigol Vasadze a declarat anterior ca “Moscova a trecut la realizarea intentiilor sale adevarate”. “Rusia isi sporeste potentialul militar in teritoriile ocupate, incalcand inca o data in mod flagrant principiile general recunoscute si normele dreptului international, precum si propriile obligatii internationale”, a denuntat ministrul georgian, citat de mass-media, trimiterea vedetelor in apele teritoriale georgiene.
Tbilisi a calificat aceste actiuni ale Rusiei ca “acte de piraterie, in scopul de a intari prezenta militara in teritoriile ocupate ale unui stat suveran”. “Desfasurarea vedetelor de frontiera in portul Ociamcira sporeste si mai mult riscul unor provocari militare din partea Rusiei fata de Georgia. Aceste actiuni reprezinta o amenintare la adresa pacii si stabilitatii nu numai in Caucazul de Sud, dar si in regiunea Marii Negre pe ansamblu si a tarilor invecinate”, se subliniaza intr-un comunicat al diplomatiei georgiene, citat de agentiile internationale de presa.

Escorta rusa

Nave ale pazei de coasta ruse si vase ale Flotei ruse la Marea Neagra vor escorta in apele neutre cargourile care se vor deplasa catre portul Suhumi, capitala Abhaziei, au anuntat anterior oficiali militari rusi, citati de Interfax. „Nave si vedete ale pazei de coasta ruse, precum si vase ale Flotei ruse la Marea Neagra, vor avea ca sarcina asigurarea securitatii navigatiei in apropiere de coastele abhaze”, a declarat sursa citata. Totodata, serviciul rus de frontiera a anuntat ca Rusia va retine navele care patrund fara permisiune in apele teritoriale ale republicii  Abhazia. „Daca va exista o violare a frontierei vom actiona in conformitate cu legea… Vom recurge la arestarea navelor”, a declarat adjunctul sefului serviciului rus de frontiera, Viktor Trufanov. “Vom face totul pentru a asigura securitatea statului rus, securitatea statului abhaz”, a precizat el, citat de mass-media.
Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, declara, in cadrul unei intalniri cu presedintele abhaz Serghei Bagaps, ca este necesara punerea la punct a unei cooperari care sa permita escortarea cargourilor care se deplaseaza la Suhumi pentru a impiedica orice provocare georgiana.
Actiunile rusesti vin dupa ce fortele navale georgiene au retinut mai multe nave care se indreptau catre porturile abhaze. Astfel, la sfarsitul lunii august 2009, o nava sub pavilion panamez, care transporta petrol din Turcia destinat Abhaziei, a fost oprita de autoritatile georgiene in virtutea legii care interzice activitatile economice in teritoriile secesioniste Abhazia si Osetia de Sud fara consimtamantul autoritatilor de la Tbilisi. Capitanul turc al acestei nave a fost condamnat la 24 de ani inchisoare pentru “contrabanda si incalcarea legislatiei georgiene referitoare la teritoriile ocupate”. Ulterior acesta a fost eliberat in urma prediunilor diplomatice si politice ale Republicii Turcia, gazda a unei importante diaspore abhaze.

Kremlinul avertizeaza

„Numeroasele cazuri de confiscare a navelor comerciale de catre autoritatile georgiene”, in apropiere de coastele Abhaziei, “incalca grosolan Conventia din 1982 cu privire la dreptul maritim si sunt un act de aplicare arbitrara a dreptului international”, a declarat anterior purtatorul de cuvant al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Andrei Nesterenko. “Este o tentativa de blocada maritima asupra coastei abhaze, ce risca sa duca la o agravare a situatiei militaro-politice in regiune si la grave incidente armate”, a mai spus Nesterenko. “Dupa agresiunea de anul trecut impotriva Osetiei de Sud, guvernul georgian nu a renuntat la proiectele sale militariste pentru a-si rezolva cu forta problemele teritoriale”, a adaugat Nesterenko, citat de agentiile internationale de presa.
La randul sau, presedintele regiunii separatiste Abhazia, Serghei Bagaps, a ordonat marinei militare abhaze sa distruga navele georgiene care intra in apele teritoriale abhaze, ca raspuns la un “act de piraterie” al autoritatilor din Tbilisi. “Le-am ordonat fortelor militare maritime sa distruga navele georgiene care incalca spatiul maritim al Abhaziei. Aceasta masura se explica prin actele de piraterie comise de partea georgiana”, a declarat Bagaps in timpul unui interviu acordat saptamana trecuta mass-media locale. Anterior, Abhazia a incercat implementarea unor masuri menite sa protejeze navele comerciale, majoritar turcesti, care se indreapta catre porturile abhaze, fara insa a putea stopa arestarea acestora de catre fortele georgiene.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, se opune izolarii Iranului

Ministrul de externe al Federatiei Ruse, Serghei Lavrov, este de părere că nu trebuie să se spună că Rusia şi SUA au o poziţie unitară faţă de Republica Islamica Iran, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Pentru SUA, ca şi pentru noi, este inacceptabilă încălcarea regimului neproliferării armelor nucleare. Aceasta este poziţia noastră comună deşi, în ceea ce priveşte metodele de realizare a ei, părerile noastre nu coincid sută la sută. Iranul pentru noi, spre deosebire de SUA, este un vecin apropiat, cu care avem legături tradiţionale condiţionate istoric şi cu care colaborăm în domeniile economic, umanitar şi tehnico-militar. Iranul este partenerul nostru în zona Caspicii şi de aceea nouă nu ne este deloc indiferent ce se va întâmpla în Iran şi în jurul lui”, a spus ministrul rus al afacerilor externe într-un interbiu acordat mass-media rusa. “Totodată, a spus ministrul rus, pe noi ne îngrijorează foarte tare şi nu ne putem împăca cu faptul că Iranul refuză să colaboreze cu Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA). Ba mai mult, actuala conducere iraniană declară că avem dreptul să îmbogăţim uraniu. Desigur, acest lucru nu este interzis în Tratatul de neproliferare pentru că, probabil, atunci când s-a pregătit acest tratat nu i-a trecut nimănui prin minte că aceste tehnologii vor deveni atât de uşor accesibile la sfârşitul secolului trecut – începutul secolului curent”, a mai adaugat inaltul oficial rus.

Autoritatile americane au declarat la inceputul saptamanii curente ca oferta iraniana de a schimba uraniu slab imbogatit cu combustibil inalt procesat pentru un reactor de cercetare este inacceptabila, relateaza mass-media de peste Ocean. Departamentul de Stat a declarat ca diplomatii americani urmaresc intens ideea unor sanctiuni suplimentare impotriva Teheranului datorita lipsei de cooperare in problema nucleara.

Reamintim ca oferta iraniana, expusa intr-o scrisoare adresata Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA), a fost descrisa ca primul raspuns oficial al Teheranului la o propunere facuta de AIEA in luna octombrie 2009. Conform propunerii din octombrie, Iranul ar fi trebuit sa livreze majoritatea depozitelor sale de uraniu slab imbogatit in strainatate, urmand ca dupa cateva luni sa primeasca combustibil inalt imbogatit pentru un reactor iranian folosit pentru producerea de izotopi nucleari in scopuri medicale. In mesajul sau adresat AIEA, Iranul a declarat ca doreste sa schimbe uraniu slab imbogatit pentru combustibil de reactor dar ca schimbul ar trebui sa aiba loc simultan si pe teren iranian.

La o conferinta de presa, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat american, P. J. Crowley, preluat de publicatia The Epoch Times, a declarat ca oferta iraniana este o diversiune care nu va face nimic pentru a reasigura comunitatea mondiala ca programul nuclear al Teheranului este pasnic. El a declarat ca contraoferta iraniana este inacceptabila. Crowley a mai declarat ca administratia Obama este inca deschisa pentru discutii cu Iranul, dar ca va actiona mai agresiv in privinta aplicarii unui al patrulea set de sanctiuni ONU. “Noi nu am inchis usa pentru alte implicari viitoare. Dar e nevoie de un partener cu adevarat doritor pentru a realiza asta. De fapt, Iranul face o serie de declaratii, zi dupa zi, saptamana dupa saptamana. Dar refuza sa vina la masa si sa negocieze cu adevarat si sa adreseze temerile comunitatii internationale”, a declarat el.

Armata olandeza va parasi Afganistanul

Principalele partide din coalitia de centru-stanga aflata la putere in Olanda nu au reusit sa ajunga la un acord asupra datei privind retragerea trupelor prezente in Afganistan, relateaza mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In acest context, premierul olandez Jan Peter Balkenende a anuntat saptamana trecuta caderea guvernului de coalitie pe care il conduce de trei ani si convocarea alegerilor parlamentare anticipate. Anuntul premierului vine dupa o noua runda de negocieri intre cele doua partide de guvernamant, discutii care s-au incheiat la sfarsitul saptamanii trecute. NATO, care a intensificat eforturile in lupta impotriva talibanilor afgani, a cerut Olandei „sa examineze posibilitatea si oportunitatea unei prezente prelungite in Afganistan” pentru cei 2.000 de militari din baza aflata in provincia Uruzgan. Reamintim ca 21 de soldati olandezi au fost ucisi in Afganistan, din 2001 si pana in prezent, alte zeci fiind raniti in timpul operatiunilor anti-talibani. Olanda are desfasurati in Afganistan detasamente ale fortelor speciale, o escadrila de elicoptere de atac Apache, precum si avioane de vanatoare-bombardament F-16 si de transport, model C-130.

Divergente electorale

Crestin-democratii (CDA), principala forta de coalitie, au propus mentinerea unui efectiv militar redus pana in august 2011, respectiv prelungirea cu un an a prezentei soldatilor olandezi in Afganistan. Propunerea s-a lovit, insa, de refuzul categoric al vicepremierului Wouter Bos, al carui partid sustine ca misiunea in sanul Fortei Internationale de Asistenta pentru Securitate (Isaf) trebuie sa ia sfarsit anul acesta, asa cum era prevazut. In acelasi timp, purtatorul de cuvant al Ministerului de Interne olandez, Vincent van Steen, anunta ca alegerile parlamentare anticipate vor fi organizate inaintea verii. „Ziua alegerilor ar putea fi stabilita cel tarziu in luna iunie”, mentioneaza  Vincent van Steen.
Surse din cadrul CDA, citate de mass-media olandeza, l-au acuzat pe fostul vicepremier Wouter Bos ca a provocat intentionat alegerile parlamentare anticipate, pentru a profita de opozitia crescanda a electoratului olandez fata de interventia militara olandeza in statul asiatic. Liderul Partidului Muncii este un cunoscut opozant al premierul olandez in exercitiu Jan Peter Balkenende, liderul crestin-democratilor.

Domino-ul retragerilor

Conform mass-media internationale, mai multe state occidentale vor imita decizia Olandei, retragandu-si fortele militare din Afganistan. Sursele citate dau ca sigura retragerea contingentului militar canadian, de aproximativ 3000 de soldati. Totodata, Franta, care are peste 3.000 de soldati in Afganistan, a exclus deja suplimentarea trupelor, iar in Germania exista o dezbatere aprinsa pe aceasta tema. Guvernele europene se straduiesc sa adune cei 10.000 de soldati ceruti de generalul american Stanley McChrystal pentru a se alatura celor 30.000 de soldati suplimentari promisi de Barack Obama in acest an, fara insa a exista o decizie unanima la nivelul Aliantei.
Canada, care a suferit pierderi masive, inclusiv 140 de morti, a anuntat retragerea celor aproximativ 3.000 de soldati pana la sfarsitul anului viitor, pe fondul protestelor oficialilor NATO, ingrijorati de efectele politice si militare, Olanda si Canada fiind doua dintre cele mai eficiente forte ale NATO in Afganistan. La randul sau, Australia a anuntat ca nu va suplimenta contingentul militar trimis in statul asiatic, 12 soldati australieni fiind ucisi in actiuni impotriva talibanilor.
Reamintim ca la finele lui 2009, 75% din britanici si 86% din germani se opuneau trimiterii de trupe suplimentare in Afganistan, crescand semnificativ si procentul cetatenilor europeni care cer retragerea militarilor din acest teatru de conflict.