Balcanii, regiunea strategica in razboiul Nabucco-South Stream

Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia ar putea fi aprovizionate cu gaz de Nabucco printr-o serie de conducte de conectare ieftine sau prin formarea unui sistem de conducte cu flux reversibil, relateaza agenţia macedoneană MINA, preluata de mass-media internationala. Chiar dacă Macedonia nu este conectată la gazoductul Nabucco – ce ar urma să plece din Turcia şi să traverseze Bulgaria, România şi Ungaria, până în Austria – livrările de gaz ar putea include ţări precum Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia. Aceste ţări ar putea fi integrate într-o reţea de distribuţie printr-o serie de conectori ieftini sau prin formarea unor inele de gazoducte cu segmente independente reversibile, care ar putea transfera gazul în ambele direcţii.
Proiectul Nabucco este susţinut de companii din şase state – Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria şi Germania – şi vizează transportarea gazului din Azerbaidjan în Europa pentru a reduce dependenţa europenilor de gazul rusesc.

Presedintele roman Traian Basescu si omologul sau turkmen Gurbanguli Berdimuhamedov, pregatiti pentru noi negocieri

China intentioneaza sa creasca importurile de gaz din Asia Centrala de cinci ori pana in 2015, au declarat responsabili din cadrul companiei petroliere China National Petroleum Corporation (CNPC), citati de mass-media regionala. Acest lucru ar afecta  activitatea companiei ruse „Gazprom” care urmareste sa cada de acord asupra livrarilor de gaz catre China, la preturi care sunt mult mai mari decat cele agreate de chinezi. Surse oficiale europene au mai subliniat ca noile angajamente ale autoritatilor turkmene fata de China vor afecta iremediabil capacitatea statului central-asiatic de a furniza gaze naturale pentru proiectul european Nabucco.
Mass-media rusa, citata de presa de la Bucuresti, mai subliniaza faptul ca Gazprom a propus autoritatilor chineze pretul de 330 dolari per mia de cubi, acesta fiind considerat un pret cu rentabilitate minima de catre partea rusa, insa China insista pentru un pret de aproximativ 235 dolari. In aceste conditii, China a demarat negocierile cu furnizori alternativi, precum Republica Turkmenistan, care a livrat anul trecut 4 miliarde metri cubi, iar in acest an va livra Chinei circa 13 miliarde metri cubi de „combustibil albastru”. De asemenea, chinezii vor sa mareasca capacitatea conductei de gaz din Turkmenistan catre China via Kazahstan si Uzbekistan, care acum se ridica la 40 miliarde de metri cubi pe an.

Nabucco, viabil doar cu Azerbaidjan si Turkmenistan

Seful statului roman considera absolut corecta solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan. Astfel, presedintele roman Traian Basescu a declarat recent ca proiectul Nabucco este viabil, atat timp cat parteneri vor fi Azerbaidjan si Turkmenistan, considerand “absolut corecta” solicitarea partii turkmene de a obtine garantii ca gazul va fi solicitat si cumparat. “Trebuie sa fac publica satisfactia mea pentru disponibilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetica a UE prin dezvoltarea Coridorului sudic. In acelasi timp, insa, consideram absolut corecta solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan”, a declarat Traian Basescu. El a facut o precizare, pentru a nu exista “niciun dubiu”.

Romania sustine pozitia Turkmenistanului

“Romania sustine pozitia Turkmenistanului ca inainte de realizarea consortiului care sa faca posibil transportul gazului intre Turkmenistan si Azerbaidjan trebuie semnat un document politico-juridic la cel mai inalt nivel pentru a da garantii ca gazul va fi solicitat si cumparat”, a mai spus Basescu.  El a apreciat ca “proiectul Nabucco este un proiect viabil, atat timp cat parteneri in acest proiect vor fi Azerbaidjan si Turkmenistan”. Seful statului roman a facut aceste afirmatii dupa intalnirea cu omologul turkmen, Gurbanguli Berdimuhamedov, aflat in vizita oficiala in Romania.

Securitate energetica pentru UE

Gazoductul urmeaza sa aduca gaze din Asia Centrala pe ruta Turcia – Bulgaria – Romania – Ungaria – Austria. Actionarii proiectului sunt OMV (Austria), Transgaz Medias, Bulgargaz (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) si RWE (Germania). Capacitatea conductei urmeaza sa fie de 31 miliarde metri cubi pe an, iar costurile investitiei sunt estimate la 7,9 miliarde euro. Cei doi presedinti au convenit sa intensifice cooperarea intre Romania si Turkmenistan in proiecte regionale de interes reciproc, in regiunile Marii Negre si Marii Caspice. Pentru atingerea acestor obiective, cei doi presedinti au decis sa mandateze guvernele lor sa elaboreze un Plan de Actiune privind implementarea Declaratiei Comune la nivel inalt din 2009. Cei doi sefi de stat au avut, de asemenea, un schimb de opinii pe teme de interes reciproc de pe agenda regionala si internationala si au decis sa incurajeze consultari regulate intre Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei si Ministerul Afacerilor Externe al Turkmenistanului.

Presiune pe Azerbaidjan

Tarile participante la proiectul Nabucco, sustinut de Uniunea Europeana, cer potentialilor furnizori, inclusiv Azerbaidjanului, sa isi clarifice pozitia si sa se alature proiectului “fara intarziere”. Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Irakul sunt considerati potentiali furnizori pentru conducta Nabucco, ce va avea o lungime de 3.300 de kilometri si se va intinde din Turcia pana in Austria, traversand Romania, Bulgaria si Ungaria, potrivit cotidianul Hurryiet. “Am contacte cu Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Irakul. Daca toate aceste tari vor sa aiba acces pe pietele europeana si turca, posibilitatea este Nabucco”, a explicat anterior comisarul european pentru energie Guenther Oettinger. Comisarul le-a cerut tarilor furnizoare sa ia parte la proiectul strategic “fara intarziere”. Azerbaidjanul nu a trimis reprezentanti la ceremonie, in pofida invitatiei trimiste de Ministerul turc al Energiei. “Nabucco trebuie sa faca pasul final de la stadiul de proiect la realitate, dar mai exista chestiuni care trebuie rezolvate”, a spus Oettinger, adaugand ca state producatoare de gaz, in special Irakul si Azerbaidjanul, trebuie sa aiba optiuni privind dezvoltarea pietelor lor energetice si accesul direct pe pietele europene.

Turcia invita Rusia si Iran

“Acum este randul tarilor sursa”, a declarat, la randul sau, ministrul turc al energiei Taner Yildiz. Ministrul a dat unda verde si altor doua tari – Rusia si Iranul, daca permite conjuctura politica – sa se alature proiectului. “Nu conteaza daca este Azerbaidjan, Turkmenistan, Irak sau daca sunt Rusia si Iran – daca o permite conjunctura globala – exista proiecte pentru toti”, a afirma Yildiz. South Stream, interconectorul Turcia-Grecia-Italia si Trans Adriatic Pipeline (TAP) se numara printre proiectele evocate de ministru, care le-a cerut potentialilior furnizori sa priveasca imaginea in ansamblu, adica acoperirea cererii de energie in tarile europene. La randul lor, Statele Unite au cerut Turciei si Azerbaidjanului sa semneze cat mai curand posibil un acord pentru vanzarea de gaz. “Astept cu nerabdare sa vad urmatorul pas”, a declarat Richard Morningstar, trimis special al secretarului american de stat pentru afaceri energetice eurasiatice.

SUA – lobby pentru Nabucco

“Sper ca acest lucru va fi facut cat mai repede posibil, pentru ca este de o importanta cruciala pentru succesul proiectului”, a adaugat el. Oficialul american a reiterat importanta pe care o acorda presedintele Barack Obama proiectului Nabucco, explicand ca simbolizeaza si “relatia indelungata, foarte puternica dintre Statele Unite si Turcia”. Morningstar a subliniat si ca, desi SUA nu fac parte din proiect, considera ca proiectul de coridor energetic sudic, ce include Nabucco, este extrem de important pentru diversificarea surselor de energie. Ministrul turc al energiei a dat asigurari Uniunii Europene in discursul sau ca Ankara face tot posibilul pentru a acoperi necesarul de energie al Europei, in pofida semnalelor negative transmise de Bruxelles in ceea ce priveste aderarea Turciei.

Turcia pro- Nabucco

Seful Executivului de la Ankara Recep Tayyip Erdogan va efectua in luna septembrie 2011 intr-o vizita oficiala in Bulgaria, in cursul careia va discuta despre proiectul Nabucco si despre relatiile bilaterale dintre cele doua tari. Erdogan se va intalni cu omologul sau bulgar Boiko Borisov, cu presedintele Ghoerghi Parvanov si cu alti inalti oficiali, relateaza Sofia News Agency. Gazoductul Nabucco, a carui constructie este sustinuta de UE, urmeaza sa transporte anual 31 de miliarde de metri cubi de gaz din zona caspica, prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Romania si Austria. Conducta, care ar urma sa diminueze dependenta UE de livrarile ruse, va fi data in folosinta in 2017, doi ani mai tarziu decat planificat initial. De asemenea, costurile vor depasi cele 7,9 miliarde de euro estimate initial. In urma cu o luna, premierul bulgar a mers in Turcia, unde liderii politici ai celor doua tari si-au exprimat dorinta de a accelera proiectul. Borisov a fost insotit de ministrul finantelor, Simeon Djankov, si de cel al culturii, Vejdi Rasidov, in timp ce partea turca a fost reprezentata si de ministrii finantei si energiei.

Turkmenistanul continua cursa spre Marea Caspica

Presedintele turkmen Kurbanguli Berdimuhamedov a declarat, intr-un interviu pentru mass-media turca, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Turkmenistanul sprijina initiativele energetice regionale ale guvernului de la Ankara. Kurbanguli Berdimuhamedov a dat drept exemplu al cooperarii bilaterale turco-turkmene, noul gazoduct trans-turkmen, a carui constructie a inceput la sfarsitul lunii mai 2010. Noul gazoduct ce va lega regiunea estica a tarii, unde sunt concentrate rezervele de gaze naturale, de Marea Caspica, un proiect in valoare de 2 miliarde dolari, este constuit, conform declaratiilor presedintelui turkmen, cu asistenta tehnica si financiara a unor firme turcesti, implicate si in alte proiecte energetice, considerate „strategice” de autoritatile turkmene. Gazoductul est-vest va avea o capacitate anuala de 30 de miliarde de metri cubi si o lungime de 1000 km, finalizarea constructiei fiind prevazuta pentru vara anului 2015.
„Construirea acestui gazoduct are o insemnatate atat economica, cat si politica. Prin crearea unui nou sistem de transport gazier va creste capacitatea de export a gazelor naturale si, in acelasi timp, va satisface cererea interna, in special in sectorul energiei electrice”, declara atunci presedintele turkmen, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acest anunt constituie o lovitura destul de importanta pentru Rusia, care a sperat mult timp sa fie implicata in proiect subliniaza surse oficiale locale.

Rusia non-grata

Reamintim ca Turkmenistanul ocupa locul patru la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, iar China, Rusia si statele occidentale spera sa ocupe un loc important in exploatarea acestor rezerve. In martie 2009, Turkmenistanul a anuntat o licitatie internationala pentru realizarea gazoductului, la care si-au exprimat intentia de a participa peste 70 de firme din Rusia, China si Europa. Rezultatele licitatiei nu au fost facute publice.
Un acord cu Rusia a fost amanat brusc dupa vizita lui Berdimuhamedov la Moscova, in martie 2009. Atunci, consilierul lui Dmitri Medvedev pentru politica externa, Serghei Prihodko, afirmase ca acordul urma sa fie semnat pana la finele anului trecut. Relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat rapid dupa ce o explozie a unei conducte principale care aproviziona Rusia a oprit exporturile turkmene catre Moscova. Aprovizionarile cu gaze au fost reluate la inceputul lui 2010, dar Rusia si-a redus drastic achizitiile de gaz turkmen.

Nabucco, sub semnul intrebarii

Totodata, inaugurarea, in luna decembrie 2009, a gazoductului chinez din Asia Centrala,a pus sub semnul intrebarii strategia Nabucco a statele europene. Conform unor surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, consortiul Nabucco si Turkemnistanul trebuiau sa semneze in 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. Acesta ar fi fost primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Geopolitica gazoductelor

Acordul pentru a construi noul gazoduct, care leaga regiunea Dovletabat de Iran, a fost semnat in iulie 2009, fiind parte a strategiei noului regim din Turkmenistan de diversificare a sistemului propriu de conducte. Anterior, regiunea Dovletabat era una din principalele furnizoare de gaz ieftin pentru gigantul rusesc Gazprom. Reamintim ca in luna decembrie 2009, un alt gazoduct a intrat in functiune, fiind un proiect colectiv al Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului si Republicii Chineze, cu o capacitate totala de 60 de miliarde de metrii cupi, din care 40 de miliarde vor fi livrati de Turkmenistan. In pofida acestor acorduri, Federatia Rusa ramane cel mai mare importator de gaz turkmen, in 2010 urmand sa importe peste 30 de miliarde de metri cubi, conform unui acord de colaborare incheiat anul trecut, care prevede cresterea progresiva a cantitatilor de gaz livrate Gazprom.

Deturnarea gazului turkmen

Reamintim ca ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a efectuat in martie 2010, o vizita oficiala de doua zile in Turkmenistan. Potrivit agendei de lucru oficiale, discutiile se vor focaliza asupra “perspectivelor de extindere a relatiilor economice” dintre cele doua tari. Expertii, insa, considera ca scopul principal al vizitei ministrului rus este cel de a convinge partea turkmena de faptul ca proiectul de gazoduct Nabucco, propus de Uniunea Europeana (UE) ca alternativa la livrarile rusesti, are perspective mai putin bune decat propunerile Moscovei.
Estimarile expertilor nu par atat de iluzorii, in conditiile in care semnarea unui acord strategic intre UE si Turkmenistanul ar urma sa aiba loc deja in aprilie, subliniaza cotidianul. in ceea ce priveste influenta Rusiei asupra Ashabadului, aceasta s-a diminuat dupa explozia de gazoduct din 2008. Rusia nu mai este lider in ceea ce priveste achizitionarea de gaz turkmen si, prin urmare, nu-si poate dicta conditiile. De altfel, Moscova a avut si inainte probleme in dialogul cu Ashabadul, deoarece, in regiune, Turkmenistanul se remarcase intotdeauna printr-o politica independenta. Astazi, Rusia incearca sa-si recapete pozitiile pierdute.
Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta opina anterior ca atentia Moscovei pentru Ashabad se afla in legatura directa cu soarta proiectului Nabucco: atunci cand acest proiect inregistreaza progrese, spre capitala turkmena se indreapta rapid importante delegatii rusesti. si de data aceasta, expertii considera ca vizita lui Lavrov ar avea legatura cu progresele inregistrate in realizarea acestui proiect de gazoduct, alternativ celui rusesc.

Rezerve limitate

Conform presedintelui Uniunii Producatorilor Industrial de Gaz si Petrol din Federatia Rusa, Ghenadi Shmal, aceste acorduri limiteaza drastic capacitatea Nabucco de a gasi rezervele de gaz necesare. „In acest moment nu exista resurse suficiente pentru Nabucco. Azerbaidjanul nu are destul gaz pentru Nabucco, asa ca toate sperantele erau legate de Turkmenistan. Dar cum in acest moment, Turkmenistanul furnizeaza gaz Chinei si Iranului, nu mai are rezerve si pentru Nabucco. De unde va fi luat acest gaz ereprezinta o problema importanta. De aceea, South Stream ramane o prioritate, cu atat mai mult cu cat negocierile cu partenerii straini sunt in etapele finale” a mai declarat oficialul local.

Ucraina cere acces la gazele din Asia

Rusia nu exclude posibilitatea tranzitului gazelor naturale din zona Asiei Centrale spre Ucraina via Rusia, a declarat recent, la Kiev, presedintele rus Dmitri Medvedev, citat de mass-media locala. Problema reluarii livrarilor de gaz turkmen catre Ucraina va trebui discutata in perioada urmatoare, a declarat presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, exprimandu-si speranta in sprijinul Moscovei pentru cumpararea de gaz turkmen de catre tara sa. “Este o chestiune care nu se poate regla bilateral. Este vorba de acordurile Rusiei si Ucrainei cu Uzbekistanul si cu alti parteneri, cum ar fi Turkmenistanul”, a explicat Medvedev, la un forum al oamenilor de afaceri in capitala Ucrainei.
Reamintim ca Ucraina cumpara gazele direct din Republica Turkmenistan, pana in 2006, cand intermediar a devenit compania ruso-ucraineana, RosUkrenergo. Aceasta a fost eliminata in 2009 de pe piata ucraineana de catre fostul prim-ministru Iulia Timosenko, care a adus Ucraina in situatia de a cumpara gaz exclusiv din Rusia.
Posibilitatea ca Moscova sa acorde Ucrainei acces la gazele mai ieftine din Asia Centrala este privita cu scepticism de analisti, care critica lipsa de transparenta a sistemului de livrare a gazelor prin intermediari. In ciuda reducerii semnificative obtinute luna trecuta la pretul gazelor rusesti, Ucraina a ramas o sursa de venituri importanta pentru Gazprom, observa intre altii Mihail Korcemkin, de la East European Gas Analysis. “In prezent – spunea el – exporturile de gaz rusesc catre Ucraina aduc venituri nete de 236 dolari la mia de metri cubi, fata de 155 dolari din exporturile Gazprom catre Germania”. La Forumul de la Kiev a participat si controversatul om de afaceri Dmytro Firtash, presedintele consortiului RosUkrEnergo.

Parteneriat energetic la Marea Neagra

Reamintim ca in data de 13 aprilie 2010, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu, ministrul azer al Industriei si Energiei, Natig Aliyev, si ministrul georgian al Energiei, Alexander Khetaguri, au semnat „Memorandumul de Intelegere pentru realizarea proiectului AGRI (Azerbaidjan Georgia Romania Interconect)”, prin intermediul caruia vor fi transportate gaze naturale din Marea Caspica spre Europa, din Azerbaidjan prin Georgia si Romania, valoarea investitiei fiind estimata intre doua si patru miliarde de euro. Conform surselor oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, alternativa AGRI a demarat prin intelegeri bilaterale intre statele partenere, urmate de semnarea, in aprilie, la Bucuresti, a unui Memorandum de transport al gazelor intre cele trei tari, urmand ca in perioada iunie-iulie 2010 sa se convina si asupra statului companiei ce se va ocupa de proiect si al carei sediu va fi la Bucuresti. Proiectul nu va fi nici substitut, nici alternativa pentru Nabucco, intrucat prin capacitatea sa, avuta in vedere, de 12 miliarde mc de gaze nu poate modifica sensibil actuala configuratie a Coridorului energetic sudic evocat de europenii ce vor sa reduca dependenta lor in materie fata de Rusia, au mai declarat sursele citate. Dar AGRI are o conotatie simbolica si poate fi realizat mai rapid, desi este mai costisitor. Nu va fi o conducta continua, caci presupune si o transbordare, prin imbuteliere, pe Marea Neagra, ceea ce inseamna si puncte de lichefiere (in Georgia) si de delichefiere (in Romania) a gazului, ceea ce va conduce automat la modernizarea si extiderea infrastructurii petroliere si portuare din porturile romanesti, respectiv georgiene.

Nabucco la butelie

Azerbaidjanul este dispus sa asigure gazul necesar proiectului caci, cu sale estimate la 2200 miliarde mc, poate face fata tuturor proiectelor in care este implicat, cum afirma ministrul Industrei si Energiei de la Baku, dar isi rezerva dreptul de a opta pentru e cele mai oportune, cum a tinut, tot el, sa precizeze.
Reamintim ca, in 2009, Azerbaidjanul a mai convenit o optiune de transport, de gaz natural comprimat, cu Georgia si Bulgaria. Triada de proiecte Nabucco, AGRI si cel ce include Bulgaria ar putea scoate din joc varianta conductei submarine romano-georgiene numita White Stream. Oricum, oficialii romani vor sa propuna UE sa faca din AGRI proiect european prioritar.
In timp ce presedintele Federatiei Ruse, Dmitrii Medvedev, se afla la Ankara, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu semna pe 12 martie, la Baku, protocolul privind constituirea companiei de proiect AGRI, proiect la care vor participa firmele Romgaz, SOCAR (azera) si GOGC (georgiana). Prin noua ruta astfel creata vor putea fi transportate pana la 12 miliarde de metri cubi de gaze, respectiv cat intreaga productie anuala medie a Romaniei. Daca acest proiect se va dovedi ca fiind functionabil, Romania s-ar putea constitui intr-un fel de cap de pod pentru gazele azere de la Marea Caspica care vor fi apoi transportate inspre vest prin conducta Arad-Szeged si apoi spre sud prin conducta Giurgiu Ruse.

SUA vede in AGRI un concurent al Nabucco

Chiar daca sprijina Romania la Marea Neagra, SUA isi doresc ca Romania sa aleaga numai proiectul Nabucco si sa nu investeasca in altele paralele precum AGRI. Reprezentantii Washingtonului vad acest proiect din urma o concurenta la Nabucco si nu o sursa aleternativa. Ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, a trimis Washingtonului, la 17 februarie 2010, o telegrama diplomatica – dezvaluita de WikiLeaks – in care avertiza ca proiectul AGRI ar putea concura cu Nabucco in ceea ce priveste achizitionarea gazului azer. „AGRI ar putea concura cu Nabucco pentru gazul azer, desi Azerbaidjanul inca nu s-a angajat sa furnizeze cantitati specifice de gaz pentru AGRI si a spus clar oficialilor romani ca decizia sa se va baza in primul rand pe profitabilitate”, atrage atentia Gitenstein. Implicarea unor investitori privati in proiect va fi, de asemenea, esentiala, daca AGRI vrea sa reuseasca (s.n.). Totusi, hotararea Romaniei de a urmari in continuare asigurarea unor legaturi mai bune cu statele caspice, in special cu Azerbaidjan – data fiind si prietenia personala a presedintelui Traian Basescu cu presedintele azer Aliev – pare sa dea primele roade, mai spune Gitenstein. Telegrama diplomatica a fost redactata dupa o discutie pe care secretarul de stat in Ministerul Economiei Tudor Serban a avut-o cu un consilier economic al Ambasadei SUA, dupa intoarcerea sa dintr-un turneu in Azerbaidjan si Georgia. Telegrama nu este clasificata, poarta doar mentiunea “numai pentru uz oficial” si este adresata, printre altii, ambasadorului Richard Morningstar, trimisul special al SUA pentru energie in Eurasia. In telegrama, Gitenstein mentioneaza ingrijorarea guvernului roman in legatura cu sansele de reusita ale proiectului Nabucco si spune ca Romania cauta sprijin american pentru initiativa sa AGRI, proiect prin care doreste sa devina un nod energetic regional si sa reduca dependenta energetica a Europei de Rusia.

Romania, ingrijorata pe seama Georgiei

De asemenea, atrage atentia ca Azerbaidjanul nu si-a luat un angajament scris, asa cum ar fi dorit Romania, in ceea ce priveste preturile si cantitatea de gaz pe care este dispus sa o furnizeze pentru AGRI. In ceea ce priveste partenerul georgian, Romania se teme ca va fi suspus unor “presiuni externe negative”, ce i-ar putea slabi angajamentul fata de proiect. Gitenstein apreciaza in telegrama ca pentru reusita AGRI este esentiala atragerea de investitori privati. “Desi Guvernul Romaniei insista public ca proiectul gazoductului Nabucco este in continuare principala sa prioritate in materie de securitate energetica, cauta activ surse si rute alternative pentru importul de gaze naturale”, isi incepe ambasadorul telegrama adresata Washingtonului in februarie 2010. Romania a semnat acorduri de cooperare energetica bilaterala cu Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia si Armenia, informeaza ambasadorul. Dupa o recenta vizita “deschizatoare de drumuri” la Baku si Tbilisi, oficialii romani promoveaza acum un proiect de Interconector Azerbaidjan-Georgia-Romania (AGRI) care sa aduca gaz azer catre Europa, prin Romania. Romanii vor sa devina un nod regional pentru tranzitul gazului caspic, dar recunosc ca initiativa AGRI va concura, in linii mari, pentru acelasi gaz azer ca si Nabucco, scrie ambasadorul Gitenstein in telegrama trimisa in februarie 2010.
Descriind proiectul AGRI, ambasadorul Gitenstein noteaza: “La o intalnire din 11 februarie cu consilierul economic, vizibil multumit, secretarul de stat Tudor Serban de la Ministerul Economiei sublinia rezultatele vizitei sale oficiale de la Baku si Tbilisi. Serban a spus ca impartaseste informatiile cu SUA ca semn de incredere si ca raman multe lucruri de facut, dar vizita a constituit un succes in ceea ce priveste legaturile energetice cu regiunea caspica. In timpul turneului sau, Serban a semnat un memorandum bilateral de intelegere cu ambele tari pentru un “interconector” trilateral care sa aduca gaz azer pe Marea Neagra pana in portul Constanta sub forma de gaz natural lichefiat (LNG).

Preturi inca incerte

Romania ar fi vrut ca preturile si cantitatile de gaz sa fie stipulate in memorandumul semnat cu Azerbaidjanul, dar a reusit sa ajunga numai la o intelegere verbala in legatura cu livrarea a 5 pana la 8 miliarde de metri cubi de gaz, iar in ceea ce priveste pretul nu a fost stabilit nimic, arata ambasadorul Gitenstein in telegrama (s.n.). Memorandumul de intelegere cu Georgia stipuleaza tranzitul gazului prin reteaua de conducte georgiene si indeamna la construirea unui terminal pentru lichefierea gazului intr-un port georgian, fie la Batumi (cum prefera georgienii), fie la Kulevi (preferinta Romaniei). Chiar daca proiectul este intr-o faza incipienta, Romania spera ca AGRI va deveni operational in doi-trei ani, noteaza Gitenstein, care mentioneaza pasii urmatori avuti in vedere la acea vreme – incheierea unui acord interguvernamental trilateral, stabilirea unei companii care sa faca studiul de fezabilitate.

Companie surpriza

Serban a spus ca Romania intentioneaza sa includa si o companie energetica vest-europeana importanta, care sa joace un “rol pivotal” in proiect, mentioneaza Gitenstein. Serban nu a dezvaluit numele ei, dar a spus ca oficialii romani au abordat deja compania respectiva, atrage atentia ambasadorul. Bazandu-se pe rezultatele studiului de fezabilitate, partile vor transforma apoi compania de studiu in compania pentru proiectul AGRI. Serban si-a exprimat interesul pentru atragerea participarii unor firme energetice americane si internationale in aceasta companie, dar nu a specificat cum se va intampla aceasta, subliniaza ambasadorul. Decizia finala de investitie va depinde de rezultatele studiului, a mai spus Serban. Totusi, daca proiectul AGRI va fi implementat, compania va opera numai intr-o maniera comerciala deschisa, a precizat Serban. El a mentionat ca Romania a avut discutii preliminare si cu Turkmenistanul despre conceptul AGRI si crede ca turkmenii vor fi interesati, daca proiectul demareaza.

Terminal la Constanta

Gitenstein mai noteaza ca Ministerul Economiei astepta cu nerabdare rezultatele unui studiu de fezabilitate – prevazute pentru sfarsitul anului 2010 – pentru un terminal LNG la Constanta. Romania intentioneaza sa foloseaca analiza de piata si recomandarile tehnologice si de infrastructura din acel studiu ca punct de pornire pentru studiul AGRI. Romania va construi conducte interne pentru a conecta terminalul Constanta la reteaua nationala. Ambasadorul american are o sectiune a telegramei intitulata “Nabucco – prea multe discutii, prea putine progrese”. In timp ce reafirma ca Nabucco este in continuare prioritatea de top a Romaniei in privinta securitatii energetice, Serban spune ca Guvernul roman are, in particular, tot mai multe ingrijorari ca proiectul Nabucco nu face progrese in ceea ce priveste completarea listei furnizorilor de gaz. El a mentionat contractele pe care China si Rusia le-au incheiat cu Azerbaidjanul pentru a arata ca Azerbaidjanul mai are disponibile numai 8 miliarde de metri cubi de gaz. Primul proiect care va veni, va lua acest gaz, crede Serban, care a aratat ca acesta este principala motivatie a initiativei AGRI.

Fara gaz irakian si iranian

Serban si-a exprimat dubiile in legatura cu capacitatea tehnica a Irakului de a furniza gaz pentru Nabucco si  a adaugat ca gazul iranian “nu este o optiune” deocamdata. Mai mult, in intalnirile bilaterale, azerii si-au exprimat nemultumirea in fata Romaniei in legatura cu lipsa de initiativa a UE (s.n.)in angajarea Azerbaidjanului pentru furnizarea de gaz, a spus Serban. Ţinand cont de aceste dificultati cu care se confrunta Nabucco, Romania vede in AGRI o modalitate inovatoare de a reduce dependenta energetica pe termen lung de Rusia, evitand problemele de tranzit al gazului deja experimentate cu Ucraina sau perspectiva indepartata de a obtine gaz prin Turcia (prin Nabucco) sau prin Bosfor sub forma de LNG. Romania aspira sa devina un nod energetic regional retinand o parte din LNG pentru consumul intern si exportand restul catre alte parti ale Europei.

Alternativa la Nabucco

Serban a spus ca Guvernul roman spera sa aiba sprijin american pentru aceasta initiativa (s.n.), anticipand ca celelalte tari membre AGRI ar putea fi supuse “unor presiuni externe negative”. El si-a exprimat cu precadere ingrijorarea in legatura cu nivelul de angajament al Georgiei. (s.n.) Se pare, din aceasta discutie si din alte discutii recente, ca in timp ce pozitia publica a Romaniei in privinta Nabucco nu s-a schimbat, Guvernul roman este frustrat din ce in ce mai mult de progresele limitate inregistrate de Nabucco si se teme ca proiectul Nabucco va fi lasat deoparte in favorarea altor proiecte energetice regionale, comenteaza ambasadorul Gitenstein. Promovand AGRI, Romania cauta in mod activ noi alternative pentru a aduce gazul caspic in Europa, reasigurand in acelasi timp Azerbaidjanul in privinta interesului european si pozitionand Romania ca o punte energetica vitala intre Caspica si UE, apreciaza ambasadorul.

Azerbaidjan ar folosi AGRI in detrimentul Nabucco

Azerbaidjan ar putea folosi proiectul AGRI, de transport al gazului natural lichefiat, pentru a vinde gaze in Europa, daca taxele propuse de dezvoltatorii Nabucco si ai altor proiecte sunt prea mari, a declarat seful companiei petroliere de stat SOCAR, Rovnaq Abdullaiev. “Daca tarifele sunt prea ridicate putem alege AGRI”, a spus Abdullaiev, potrivit postului de televiziune ANS, citat de Bloomberg. Romania este implicata si in proiectul Nabucco si in dezvoltarea AGRI. Azerbaidjanul vrea sa-si asigure tarife reduse de transport al gazelor din exploatarea Sah Deniz, in contextul concurentei ridicate pentru livrari. Proiectele care concureaza pentru gaze naturale din Azerbaidjan sunt Nabucco, proiect condus de grupul austriac OMV, ASA al Statoil, conducta Transadriatica a E.ON si EGL, respectiv Interconectorul Italia- Turcia – Grecia. Totodata, grupul rus de stat Gazprom a afirmat ca este dispus sa cumpere toata cantitatea de gaze naturale produsa de Azerbaidjan. AGRI (Azerbaidjan-Georgia-Romania Interconnector) vizeaza transportul gazelor naturale lichefiate, pe vapoare, din Marea Caspica, prin Georgia, pana in portul Constanta. Compania care va realiza AGRI are ca actionari companiile Romgaz, SOCAR (Azerbaidjan), GOGC (Georgia) si MVM (Ungaria).
Transportul gazelor din Azerbaidjan ar putea fi facut si pe alte rute mai profitabile, nu numai prin “Nabucco”, a declarat recent presedintele companiei azere SOCAR, informeaza apa.az. Traseul va fi ales in functie de conditiile si oportunitatile fiecarui proiect in parte. “Orice este posibil, exista multe proiecte si le analizam pe toate. Vom alege unul dintre ele”, a precizat presedintele SOCAR. Potrivit acestuia, pozitia Azerbaidjan privind analizarea si a altor proiecte de transport al gazelor catre Europa este normala. “Dorim realizarea acestui proiect, deoarece daca se realizeaza, oportunitatile noastre se extind”, a precizat Rovnag Abdullayev. Participantii din consortiul Shah Deniz din Azerbaidjan asteapta pana la 1 octombrie 2011 propuneri pentru exporturi de gaze din partea grupurilor care vor sa dezvolte conducte de interconectare, potrivit unor surse citate de news.Az. Sunt conducte precum ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia), TAP (Trans Adriatic Pipeline) si Nabucco, tranzitul facandu-se prin Turcia.

Canalul Istanbul afectează Nabucco

Conform surselor SOCAR, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, intentia autoritatilor turce de a construi un canal navigabil imens, care sa duca la micsorarea traficului din stramtoarea Bosfor va afecta proiectul european Nabucco, lunga de 3900 de kilometri. La randul sau, profesorul turc Emre Iseri, cadru didactic asociat la Universitarea de Relaţii Internaţionale Kadir Has, citat de mass-media de specialitate, a afirmat ca „Turcia a argumentat întotdeauna că proiecte de tipul Nabucco au darul de a elibera măcar parţial traficul de pe Bosfor. Însă odată cu acest canal, argumentul ar putea deveni redundant”. „Îmbunătăţirea şi ieftinirea tehnologiei de transport a gazului natural lichefiat cu ajutorul navelor, ar putea fi o soluţie mai eficientă decât conducta de gaz” a mai adaugat acesta.
Spre deosebire de Bosfor, canalul Istanbul va putea primi în apele sale orice tip de vas, indiferent de capacitate. Acest detaliu nu a scăpat neobservat de Azerbaijan, unul din principalii furnizori de gaz pentru Nabucco. Reamintim ca România, Georgia şi Azerbaijan au semnat recent, la Bucureşti, un acord de transport al gazelor către UE prin proiectul Azerbaijan Georgia Romania Interconnection (AGRI), care presupune construcţia unor terminale de gaze naturale lichefiate, şi care ar putea fi pus la punct mai repede decât proiectul Nabucco. Potrivit eurasia.org, AGRI ar putea transporta între 6 şi 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate pe an. Dornici să se extindă pe pieţele europene, SOCAR, compania de stat azeră, s-a îndepărtat în ultima vreme de Nabucco.

2011, anul decisiv pentru Nabucco

Gazoductul proiectat de UE pentru a aduce gaz caspic în Europa pe o rută care să ocolească Rusia a stagnat până acum mai ales din lipsa resurselor. Acum o lună însă, Azerbaidjan şi Turkmenistan au declarat că sunt gata să construiască pe fundul Mării Caspice gazoductul care să lege cele două state, deşi marile state riverane, Rusia şi Iranul, se opun din cauza riscurilor ecologice. Dacă această conductă va deveni operaţională, cantitatea de gaz care ar putea alimenta Nabucco ar putea fi suficientă. Potrivit specialiştilor azeri, până în 2020 extracţiile de gaz din Azerbaidjan ar putea creşte de două ori, de la 27 de miliarde metri cubi la 50-55 de miliarde, în vreme ce majorarea extracţiilor din Turkmenistan se va apropia în 2030 de 250 de miliarde.
Nabucco are nevoie de 31 de miliarde metri cubi de gaze, pe care Azerbaidjanul singur nu putea să-I asigure, iar Iranul, care deţine cea mai mare rezervă de gaz din lume după Rusia, şi Turkmenistan, se află încă pe axa răului din care fac parte statele finanţatoare ale terorismului. De aceea aportul Turkmenistanului este esenţial şi deşi această ţară a semnat déjà o înţelegere pe 30 de ani cu China, rezervele sale de gaz ar fi suficiente să alimenteze ambele conducte, atât spre Orientul Îndepărtat, cât şi spre Occident.
Pe de altă parte, preţul gazoductului Nabucco, estimat în 2005 la 7,9 miliarde de euro, a crescut, conform unui studiu făcut recent de British Petrolium, la 14 miliarde de euro, sumă care ameninţă să facă afacerea neprofitabilă. Preţul minereului de fier folosit la conductele de fier a crescut cu 50 la sută faţă de anul trecut, ceea majorează neaşteptat costurile totale. Gazoductul ar urma să aibă 3.300 de kilometri şi are nevoie de două milioane de tone de oţel, 200.000 de segmente de ţeavă de oţel şi peste 30 de staţii de comprimare a gazului. Marlene Holzner, purtătoarea de cuvânt a comisarului European pentru energie declară că anul 2011 este pentru Nabucco fie anul succesului, fie anul eşecului.
Mulţi experţi atât de la Bruxelles, cât şi din zona caspică susţin că UE s-a apropiat mai mult ca oricând de realizarea gazoductului Nabucco şi că nu ar fi exclus ca până la sfârşitul anului Uniunea Europeană să poată semna, după cum era prevăzut, acorduri cu toţi furnizorii de gaz natural pentru Nabucco şi să înceapă lucrările. Nabucco este puternic susţinut de SUA, pentru care proiectul este la fel de important cum a fost în anii 90 oleoductul Baku-Ceyhan, care aduce petrol caspic din Azerbaidjan prin Georgia până la Marea Mediterană, ocolind Rusia.

Republica Moldova, miza in razboiul gazoductelor dintre Federatia Rusa si UE

Uniunea Europeana (UE) va acorda un grant în valoare de 12 milioane euro pentru construirea conductei de gaze Ungheni – Iaşi cu scopul interconectării sistemelor de gaze din Republica Moldova şi România, au relatat anterior surse oficiale de la Chisinau si Bucuresti, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Astfel, autoritatile Republicii Moldova vor primi de la UE 5 milioane euro, iar România 7 milioane de euro. Mass-media regională reaminteşte că proiectul prevede construcţia a 31 km de conductă pe teritoriul României şi 8,9 km pe teritoriul RM, plus traversarea râului Prut. Astfel va fi construită şi o staţie de măsurare de gaze, inclusiv filtre şi separatoare pentru reducerea presiunii, precum si echipamentul de protecţie necesar pentru respectarea standardelor europene.
Costul estimativ al proiectului este de 19 milioane 36 mii de euro, valoarea investiţiei pe teritoriul României fiind de 10 milioane 226 mii 585 euro, iar pe teritoriul Republicii Moldova de 6 milioane 993 mii 372 euro. Traversarea râului Prut va costa 1 milion 815 mii 372 euro.

Securitate energetica

În cadrul unei recente emisiuni la Radio Moldova, prim-ministrul Vlad Filat a subliniat importanţa acestui proiect pentru consolidarea securităţii energetice a RM, obţinerea în perspectivă a accesului la surse alternative de aprovizionare cu gaze. Vlad Filat a menţionat că RM nu poate depinde doar de un singur furnizor de gaze naturale, care este la moment „Gazprom”-ul rus şi, în viitor, se planifică accesul la surse alternative de „combustibil albastru”.
Experţii în economie constată că, în condiţiile actuale, când unica sursă de gaze pentru RM este cea din Federaţia Rusă, către 2015, se va produce o dublare a preţului de import al gazului. „Pentru a merge contra scumpirilor, e nevoie de implicarea neîntârziată în proiecte de alternativă. Unele dintre acestea ar putea fi importul de gaze naturale din România sau Kazahstan”, se arată în studiul „Sectorul gazier al RM – consecinţele oportunităţilor neglijate”, prezentat de IDIS „Viitorul”.
Reamintim că decizia de a construi conducta de gaze Ungheni-Iaşi a fost coordonată primăvara anului trecut, în cadrul întrevederii premierului Vlad Filat cu o delegaţie oficiala guvernamentala de la Bucuresti.

România baga Republica Moldova in Nabucco

România intenţionează să iniţieze o unificare a sistemelor de transport al gazelor naturale din Moldova, Bulgaria, Serbia şi Ungaria pentru întărirea securităţii energetice a Europei, a declarat in octombrie 2010 prim-ministrul României, Emil Boc, la ceremonia de deschidere a conductei de gaz româno-maghiare Arad-Szeged. Acesta a mai declarat ca deschiderea conductei Arad-Szeged “este primul pas în acest proces”. În opinia premierului român, al doilea pas va fi lansarea conductei româno-bulgare Giurgiu-Ruse, după care atenţia va fi direcţionată spre proiecte similare cu Serbia şi Republica Moldova, care pregăteşte gazoductul Iaşi-Ungheni.

Rezerva strategica

Republica Moldova studiaza atat posibilitatea construirii conductei de gaze Drochia-Ungheni-Iasi, cat si a stocarii rezervei strategice de gaze la depozitul din Margineni, a anuntat anterior vicepremierul Valeriu Lazar. Conducta Drochia-Ungheni-Iasi ar urma sa transporte gaze de la monopolul rus Gazprom in Romania. Potrivit vicepremierului moldovean, in prezent s-a ajuns la faza practica a studiului de fezabilitate al proiectului conductei de gaze Drochia-Ungheni-Iasi si se examineaza posibilitatea construirii a trei statii de pompare, astfel incat sa existe posibilitatea functionarii acesteia in ambele directii (avers si revers), adica sa existe conditii tehnice pentru ca gazul sa poata circula in ambele directii. Cu toate acestea, destinatia principala a viitorului gazoduct va fi transportul de gaze de la Gazprom in Romania, potrivit eco.md, care citeaza „unele surse oficiale de la Chisinau”.
Totodata, cu sprijinul finantatorilor externi, se examineaza si posibilitatea stocarii viitoarei rezerve strategice de gaze la depozitul de gaze de la Roman-Margineni, amplasat la distanta mica de frontiera dintre Republica Moldova si Romania. Vicepremierul Valeriu Lazar a afirmat intr-o emisiune la ProTV Chisinau ca in Moldova nu au fost identificate spatii pentru stocarea gazelor din cauza structurii poroase a solului. Realizarea acestor intentii este posibila in conditiile in care Romania si-a aratat disponibilitatea de a finanta proiecte de interconexiune a retelelor electrice si de gaze. Reamintim ca presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat in cadrul recentei vizite la Chisinau ca “in cadrul politicii de vecinatate, pe Parteneriatul Estic, vizam realizarea proiectului de interconectare a sistemului de transport de gaze Drochia-Ungheni-Iasi, in asa fel incat sistemul de transport de gaze pe conducta al Romaniei sa fie conectat cu cel al Republicii Moldova, cu Moldovagaz”.
Pentru asigurarea cu gaze a Moldovei de peste Prut, inca in anii 2002-2003, a fost prevazuta construirea conductei Drochia-Ungheni-Iasi, cu o capacitate de 5 miliarde de metri cubi, lungimea de 95 km si un cost de circa 49 milioane dolari. Proiectul in aceasta varianta a ramas doar pe hartie, el fiind taraganat din lipsa banilor, a interesului companiei Gazprom si a deteriorarii relatiilor moldo-romane. In consecinta, in iunie 2008, Moldovatransgaz (o subdiviziune a Moldovagaz) a demarat constructia gazoductului magistral Balti-Ungheni, cu un cost de 170 de milioane de lei si o capacitate de pana la un miliard de metri cubi pe an. Conducta a fost finalizata la sfarsitul lunii august 2009 si permite aprovizionarea cu gaze a zeci de localitati, dar nu si tranzitul de gaze in Romania. Specialistii de la Moldovatransgaz spun ca, daca va fi nevoie, oricand, paralel cu conducta ce se construieste, va putea fi construita alta cu o capacitate mai mare, special pentru tranzitul de gaze spre Romania.

Solutie improbabila

In urma cu aproximativ un an, presedintele companiei “Moldovagaz”, Alexandr Gusev, declara ca reteaua de gaze este configurata astfel incat Romania primeste gaze naturale dupa Republica Moldova. „Astfel, daca au fost inchise clapetele la intrarea in Moldova si la hotarul Ucrainei cu Romania, atunci ar fi fost putin probabil sa fim asigurati cu gaze, in cazul in care sistemele noastre aveau legatura cu cele romane”, a explicat Gusev. Potrivit lui Iacob Cazacu, vice-presedintele Moldovagaz, in conditiile actuale asigurarea Moldovei cu gaze din sistemele romane este imposibila si din motive tehnice. “Sistemele de gazoducte din zona orasului Iasi activeaza cu o presiune de 14 atmosfere, in timp ce ale noastre au 55 de atmosfere. Astfel, tehnic nu avem posibilitati de import a gazelor naturale din Romania”, sustine Cazacu.
Potrivit MEC, concomitent in 2009, in scopul crearii rezervelor autohtone de gaze naturale a fost initiata procedura de colaborare cu finantatorii externi pentru studierea particularitatilor geologice ale structurilor subterane din sudul republicii vizand identificarea structurilor rezistente la presiuni inalte ale gazelor conservate si amenajarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor depozite de gaze naturale dupa valorificarea zacamintelor de hidrocarburi  existente.

Ostatica Gazprom

Datoria totala a Republicii Moldova pentru gazele naturale furnizate de Gazprom, inclusiv restanta regiunii separatiste transnistrene, depaseste in prezent suma de 2,3 miliarde de dolari USD, a declarat Alexandru Gusev, presedintele Consiliului de administratie al SA “Moldovagaz”, citat de mass-media de la Chisinau. Conform sursei citate, preluata de agentia InfoMarket, aceasta suma include datoria curenta si istorica, amenzile si penalitatile pentru neefectuarea in termen a platilor. Seful “Moldovagaz” a subliniat ca datoria pentru gazele rusesti, care apartine nemijlocit consumatorilor din Republica Moldova, care locuiesc pe malul drept al Nistrului (n.r.-fara regiunea separatista Transnistria), este de aproximativ 350 de milioane dolari USD, din care 155 milioane dolari USD reprezinta penalitatile pentru neefectuarea in termen a platilor. Datoria curenta a intreprinderii “Moldovagaz” fata de SAD “Gazprom” pentru gazele naturale rusesti consumate in 2009 este de 45 milioane dolari USD, iar datoria pentru gazele rusesti a consumatorilor din regiunea controlata de regimul separatist transnistrean a depasit 2 miliarde dolari USD.

Magnatii rusi impreuna cu marile companii energetice rusesti incearca din nou refacerea sferei de influenta rusesti intr-o reeditare a Cortinei de Fier, de data aceasta prin control economic. Dupa ce Serbia a predat recent intreaga industrie energetica in mainile rusilor pentru simplul motiv ca Moscova a avut o pozitie declarativa anti-Kosovo si nu a facut nimic concret pentru a stopa aparitia acestui nou stat pe harta Europei, presa belgradeana trage un semnal de alarma asupra consecintelor care deriva din acesta proasta miscare a autoritatile sarbe care au permis acest lucru. Mass-media de la Belgrad, citata de RFI, opineaza ca afaceristii rusi devin tot mai influenti in spatiul ex-iugoslav , dar si intregul spatiu balcanic. Saptamanalul de comentarii politice si economice „Akter Njus nedeljnik” arata in ultimul numar ca Banca de Stat ruseasca „Sberbank” (denumita si Banca Gazprom -n.red.), care luna trecuta a achizitionat sectorul est european al bancii austriece „Volksbank”, intra pe usa din fata pe piata de capital a Serbiei, Bosniei si Hertegovina, Croatiei, Ungariei, Bulgariei, Cehiei si Slovaciei. „Volksbank este a patra banca ca marime in Austria, dar din cauza scadentei imprumuturilor de stat in valoare de 1,4 miliarde euro, banca a fost nevoita sa vanda rusilor sectorul pentru Europa de Est. Banca ruseasca „Sberbank” dispune de un capital de 54 miliarde de dolari si controleaza circa o patrime din activele bancare rusesti. In opinia expertilor economici sarbi, intrarea unui asemenea colos financiar pe piata statelor est europene este egala cu invazia Armatei rosii in anii celui de-al Doilea Razboi Mondial”, transmite corespondentul RFI de la Belgrad.

Lukoil, varf de lance

Pe langa arma energetica, extinderea capitalului bancar rus este cel de-al doilea pas in planul Kremlinului de a controla economia Europei. Primul pas a fost achizitionarea de actiuni sau firme mai mici in domeniul energeticii. Compania ruseasca „Lukoil” a fost prima care a inceput afaceri in spatiul balcanic si est-european . Mai intai a cumparat de la compania americana „Conoco Philips” 376 de benzinarii in Belgia, Finlanda, Ungaria, Cehia si Slovacia. Doi ani mai tarziu a intrat pe piata Bulgariei unde astazi detine 74 la suta din comertul petrolului. In Serbia a cumparat compania belgradeana „Beopetrol” cu 148 de statii de benzina iar in Macedonia „Lukoil„  are sase benzinarii. Pe piata Croatiei a intrat prin cumpararea firmei „Europa Mila”. Astazi detine benzinarii, un depozit feroviar langa Vucovar, pentru  cisternele de titei cu 8000 de metri patrati  si o fabrica in construtie pentru biocombustibil de o capacitate de  35.000 de tone. Prin intermediul companiei Ungare MOL, care detine pachetul majoritar in industria petroliera croata INA, pe piata croata este prezenta si „Surgutnjefgas” firma ruseasca care are o cincime din actiunile firmei maghiare MOL. Piata energetica a Bosniei si Hertegovinei este in mana companiei rusesti „Zarubježnjeft“. In Bosnia, rusii controleaza rafinaria de la Bosanski Brod, cu o capacitate de 4,2 milioane de tone, fabrica de uleiuri pentru motoare „Modricea“ cu o produtie anuala de 70.000 de tone si 78 de benzinarii ale firmei Banjaluka Petrol, mentioneaza sursa citata.

Exploatarea starii anti-NATO de la Belgrad

Lovitura de gratie energeticii in Balcani a dat-o compania „Gazprom“ in urma cu cica doi ani de zile. Gigantul rusesc a preluat 51 la suta din actiunile rafinariiilor Serbiei bombardate de NATO, campurile petroliere si depozitul pentru 130.000 tone de derivate din Voivodina si 530 de benzinarii, toate la un pret de 400 de milioane de euro. „Gazpromul“ are sector specializat „Gasprom Media Holding“ care finanteaza televiziunile ruse NTV, NTV Plus si TNT, postul de radio „Ecoul Moscovei“, editura „Sapte zile“, productia de film, internet video hosting RuTube si altele. Este interesat sa cumpere posturi de radio, Tv si ziare in statele balcanice. Tot mai multi comentatori la Belgrad considera ca Serbia, pozitionata malefic intre o asemenea Rusie si o Europa ametita de criza speculatiilor de pe Wall Street, nu poate avea nici o sansa.

Mass-media si propaganda proruseasca

Operatiune de control energetic ar putea fi insa desavarsita odata cu punerea in miscare a gazoductului South Stream din Bulgaria, peste Serbia, Ungaria, Croatia, Slovenia spre Italia si Austria. Mass-media sarbeasca opineaza ca urmatorul pas al strategiei rusesti pentru preluarea Balcanilor o constituie investitiile in presa pentru a controla propagandisttice statele din zona balcanica. In urma cu circa un an de zile oligarhul rus, Aleksandr Lebedev, fost colonel al SVR (Serviciul de Informatii Externe rus -n.red.) declara ca este foarte interesat sa isi extinda imperiul media concentrat in peninsula britanica si Franta spre zona Balcanilor.

Conducerea de la Moscova ar putea ingheta temporar proiectul gazoductului South Stream si ar putea spori exporturile de gaz catre Europa datorita Germaniei – un partener eficient, potrivit agentiei RIA Novosti, citand o sursa din cabinetul rus. Aceste veste vine dupa recenta intalnire dintre cancelarul Angela Merkel si liderul de la Kremlin Dmitri Medvedev. In august 2009, premierul rus Vladimir Putin si omologul sau turc Recep Tayyip Erdogan au semnat un acord pentru ca gazoductul sa treaca pe sub Marea Neagra, prin apele teritoriale turce. In schimb, Moscova urmeaza sa construiasca oleoductul Samsun-Ceyhan, foarte favorabil Turciei, in detrimentul oleoductului Burgas-Alexandroupolis. Cu toate acestea si in pofida angajamentului initial al Ankarei, Rusia nu a primit inca aprobarea pentru ca South Stream sa treaca prin apele turce. Cu o capacitate de 63 miliarde metri cubi de gaz, South Stream va lega Rusia de Europa Centrala si de Est pe sub Marea Neagra. Partea submarina a conductei va avea 900 kilometri si acest tronson va traversa zonele economice rusa, bulgara si turca. Pentru construirea partii terestre sunt analizate mai multe rute, ce trec prin statele UE. Gazoductul ar urma sa intre in serviciu la sfarsitul lui 2015 si va costa 15,5 miliarde de euro.

Premierul rus Putin negociaza sferele de influenta din Marea Neagra cu omologul sau turc Erdogan

Relatiile ruso-turce sunt, practic, inepuizabil de generoase in subiecte pentru comentatorii de presa. Raporturile politice intre cei doi centri de putere din zonele Marii Negre, Caucazului si Asiei Centrale, ultimele doua in mare prefacere dupa destramarea URSS, departe de a se deteriora, exemplifica o noua orientare, constructiva, post-razboiul rece, si la Moscova, si la Ankara. Componenta economica a relatiilor bilaterale are, si ea, un palmares bogat, si in ce priveste volumul schimburilor comerciale si expansiunea turismului sau cooperarea economica. Spectaculoasa este conlucrarea energetica, unde a fost perfectata constructia in Turcia, de catre Rusia, a unei centrale atomoelectrice. Proiectul se alatura retelei de transporturi de petrol si gaze din Asia Centrala si Caucaz prin Rusia si Turcia. Intre cele doua tari functioneaza, pe sub Marea Neagra, conducta Blue Stream 1 si se are in vedere punerea in opera a Blue Stream 2.

Cel mai notoriu obiectiv avut in vedere este, insa, magistrala South Stream, care ar urma sa asigure transportul de gaze naturale prin Rusia si apoi Turcia catre Bulgaria, Serbia, Slovenia, Ungaria, Grecia, Italia. Dar tronsonul dintre Rusia si Turcia, tot submarin, a devenit o problema de suspense, mai ales dupa vizita premierului Erdogan la Moscova la jumatatea lui martie 2011. Ankara nu se grabeste sa-si dea acceptul pentru tronsonul submarin al gazoductului prin apele ei teritoriale (traseu inconturnabil in conditiile in care Rusia vrea sa evite varianta prin apele teritoriale ale Ucrainei).

Unii comentatori sunt inclinati sa dramatizeze episodul si vad in acest blocaj (temporar?) sfarsitul proiectului South Stream, atat de scump premierului Putin, altii cred ca este vorba doar de o formula a Ankarei de a obtine un pret mai scazut la livrarile energetice ale Rusiei in schimbul acceptarii traseului conductei submarine prin apele ei teritoriale. Scepticismul comentatorilor a fost alimentat si de anuntarea, la Mosxova, a unui proiect de transport de gaz natural lichefiat (GNL), ce va fi livrat de o uzina de lichefiere ce urmeaza a fi construita in peninsula Iamal din nord-vestul Siberiei. Va fi GNL un proiect suplimentar sau un inlocuitor al South Stream? Partea rusa sustine ca proiectul GNL nu se va substitui South Stream, Turcia intarzie sa se pronunte.

Oricum, South Stream este intr-un moment de incertitudine. Oricum, insa, solidele relatii de ansamblu ruso-turce ofera argumente ca, pana la urma, cei doi parteneri vor gasi o solutie amiabila pentru depasirea fazei critice. Putin si-a investit prestigiul in proiectul South Stream si in 2012 in Rusia vor avea loc alegeri prezidentiale.

Rusia incearca sa forteze mana Turciei, amenintand ca ar putea sa renunta la contructia gazoductului South Stream daca acest proiect se mai loveste de piedici de netrecut, a declarat Dmitri Psekov, purtator de cuvant al premierului Vladimir Putin, citat de ITAR-TASS. Declaratiile vin dupa ce Turcia a refuzat sa-i permita Rusiei construirea unei sectiuni a gazoductului in zona sa economica din Marea Neagra. Autoritatile de la Ankara sustin ca Gazprom, compania care dezvolta South Stream, nu a adus dovezi privind sustenabilitatea proiectului. Peskov a mentionat, totodata, ca Rusia ia in considerare inlocuirea sectiunii submarine a gazoductului cu terminale pentru gaze naturale lichefiate construite pe tarmul Marii Negre.

Concurenta pentru AGRI

In conditiile in care Romania, Azerbaidjan si Georgia se pregatesc sa demareze proiectul AGRI prin care Europa va benficia de gaze naturale lichefiate de la Marea Caspica, vicepremierul rus, Igor Secin, a anuntat recent ca Moscova cauta alternative mai ieftine de a livra Europei gaze naturale ruse[ti, inclusiv prin intermediul terminalelor de gaze lichefiate. Mai multi anali[ti chestionati de Komersant considera ca discutiile pe tema terminalelor de gaze lichefiate au rolul de a presa Turcia. Folosirea terminalelor ar insemna construirea unor astfel de facilitati in Romania si Bulgaria, in conditiile in care navele care transporta gaze lichefiate nu pot tranzita stramtoarea Bosfor decat doua luni pe an, conditie impusa de Turcia. Proiectul South Stream presupune construirea unui gazoduct cu o lungime de 3.600 de kilometri, care va aproviziona Europa Occidentala cu gaze ruse[ti, tranzitand Marea Neagra si regiunea balcanica.

Moscova si Sofia au dat mana pentru construirea pe teritoriul bulgar a gazoductului South Stream, semnand un acord in acest sens, sambata in Bulgaria. Documentul atesta crearea unei societati comune ruso-bulgare care sa construiasca si apoi sa administreze tronsonul bulgaresc al South Stream. “As dori sa-i multumesc premierului Borisov pentru invitatie, dialogul nostru este unul prietenesc”, a declarat Putin, dupa semnare. “Cooperarea comerciala si economica ruso-bulgara merge bine. Relatiile noastre sunt in diverse sfere, dar, cel mai important, in sectorul energetic”, a mai adaugat oficialul rus. Compania va fi detinuta intr-o proportie de 50/50 la suta de compania rusa Gazprom si de Holdingul energetic bulgar (BEH), existand posibilitatea ca BEH sa fie inlocuit de o alta companie bulgareasca, daca acesta ar fi desfiintat. Acordul a fost semnat de catre directorul executiv al BEH, Maia Hristova si de presedintele Consiliului de administratie al Gazprom, Aleksei Miller, in prezenta premierulor celor doua tari, Boiko Borisov si Vladimir Putin.

Termen 2015

Proiectul coridorului energetic South Stream, prevazut a fi dat in folosinta in 2015, va avea o capacitate totala de 63 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Gazoductul urmeaza sa iasa de pe teritoriul Rusiei, traversand Marea Neagra si iesind pe tarmul ei de vest. South Stream a fost conceput de Rusia in 2007 ca alternativa la un coridor energetic care trece prin Ucraina si Belarus, considerate de Moscova drept parteneri instabili. Potrivit calculelor preliminare, pretul total al gazoductului se va ridica la intre 8,5 si 10 miliarde de euro, iar portiunea prin Bulgaria va costa cel putin 830 milioane de dolari. In Bulgaria, conducta va avea doua ramificatii – una se va duce spre Grecia si sudul Italiei, cealalata spre Austria si nordul Italiei, prin Serbia, Croatia si Slovenia.

Gaz mai ieftin

Inaintea de venirea lui Putin la Sofia, Gazprom a propus reducerea pretului pentru gazul destinat Bulgariei cu circa 5-7%, potrivit RIA Novosti. “Gazprom Export a formulat o oferta pentru gazul destinat Bulgariei, ce prevede reducerea preturilor cu 5-7% pana la sfarsitul lui 2012”, potrivit unui comunicat al companiei. Parametri concreti si preturi favorabile exista intr-un protocol semnat intre Gazprom Export si Bulgargaz. Companiile au convenit si sa nu permita intermediari in schimburile lor, din 2012. In 2006, Gazprom Export a convenit cu Bulgargaz cresterea volumului de gaz la 22-23 miliarde metrui cubi de la 15,5 miliarde, pana in 2030.

Dupa mai multe discutii bilaterale, Ucraina este pe cale sa participe la constructia tronsonului macedonean al gazoductului South Stream, potrivit MAE ucrainean, citat de agentia RIA Novosti. “Partea ucraineana si-a manifestat interesul pentru construirea unei conducte de gaz de peste 400 kilometri in Macedonia, al carei cost va fi de 400 milioane de euro”, a anunta diplomatia de la Kiev. Presedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, anuntat la inceputul acestei luni ca tara sa doreste realizarea de proiecte in sectoarele energetic, al constructiilor si transportului din Macedonia. La randul sau, premierul macedonean, Nikola Gruevski, a declarat ca o societate ucraineana pregateste documentele tehnice privitoare la tronsonul South Stream in Macedonia. Acest proiect este unul rusesc si ocoleste Ucraina. South Stream va aduce circa 35% din gazul rusesc pentru Europa prin Marea Neagra si va trece prin apele teritoriale turce, legand portul rusesc Novorossiisk de orasul bulgar Varna, inainte de a se separa in doua ramificatii, ce vor traversa Balcanii pentru a ajunge in Italia si Austria.

Intrarea macedoneana

Planurile efective ale intrarii Macedoniei in acest proiect energetic au luat nastere in urma vizitei efectuate de presedintele macedonean Gjorge Ivanov in Rusia, in aceasta vara, acolo unde s-a intalnit cu omologul sau, Dmitri Medvedev. Ivanov s-a intalnit cu presedintele rus Dmitri Medvedev la St. Petersburg in 17 iunie, dupa ce a discutat despre aspecte specifice ale potentialei implicari a gigantului energetic Gazprom in Macedonia cu directorul general Alexei Miller, potrivit SETimes. Rezultatul net al intrevederilor a fost un acord care prevede constructia unei extensii care sa lege conducta South Stream de Macedonia pana in 2015, construirea unei retele de gaze naturale care sa acopere complet teritoriul si nevoile Macedoniei si implicarea firmelor rusesti in construirea catorva centrale de gaze naturale si termoelectrice. Se pare ca nu numai firme rusesti se vor implica in acest proiect, invitate fiind si cele ucrainene. Dupa intalnire, Ivanov a declarat ca intrarea Gazprom in Macedonia va face ca toate incertitudinile si instabilitatile legate de energie sa fie de domeniul trecutului. “Pana acum, tara noastra nu a fost reprezentata pe nici o harta energetica, nici pe cea a Nabucco, nici pe alta. Situatia se schimba acum si cel mai important este faptul ca putem fi inclusi in investitiile economice globale”, a declarat Ivanov. Legatura South Stream va atinge Macedonia din Marea Neagra si Romania, fie prin Serbia, fie prin Bulgaria, si va continua catre Albania si Italia. Prin aceasta, Macedonia obtine o sursa stabila de energie si se elibereaza de dependenta energetica, care ar putea afecta economia si chiar stabilitatea politica a tarii. Macedonia tocmai a recuperat 60 de milioane de dolari in contul unei datorii din era sovietica si acum urmeaza sa investeasca acesti bani, plus alti 15 milioane, in proiectul Gazprom, in valoare totala de 300 milioane dolari.

Gazprom şi Transgaz ar putea propune semnarea unui Acord Interguvernamental de Cooperare între România şi Rusia pentru realizarea proiectului South Stream, în primul trimestru din anul 2011, dacă rezultatele studiilor de fezabilitate ce urmează să fie realizate vor avea concluzii pozitive, potrivit unui comunicat de presă publicat de compania energetică rusă.
Acordul va servi drept cadru legal din punct de vedere politic şi internaţional pentru implementarea proiectului conductei South Stream în România.

“În cazul semnării Acordului interguvernamental, părţile vor face eforturi pentru a încheia pregătirile necesare la nivel de companii, cât mai rapid cu putinţă”, este menţionat în comunicat.
În cadrul întâlnirii de miercuri a preşedintelui Gazprom, Alexei Miller, cu oficialii români, de la Bucureşti, preşedintele companiei ruse şi directorul general al Transgaz, Florin Cosma, au semnat un Memorandum de Intenţie pentru pregătirea studiilor de fezabilitate necesare pentru ca South Stream să treacă prin România. Cele două părţi au fost de acord să înfiinţeze un grup abilitat comun pentru realizarea acestor obiective.

Costul conductei South Stream ar putea să treacă de 10 miliarde de euro, a anunţat, miercuri, Marcel Kramer, directorul executiv al proiectului promovat de grupul rus Gazprom, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

“Toată lumea îşi pune în prezent aceiaşi întrebare: care va fi costul proiectului? Unii evocă cifra de opt miliarde de euro. Eu aş spune că va fi cu siguranţă peste 10 miliarde de euro”, a declarat Kramer cu prilejul conferinţei internaţionale Oil and Money organizată la Londra.

Separat, la Bucureşti, directorul general al grupului rus Gazprom, Alexei Miller, a declarat că nu are îndoieli cu privire la finanţarea proiectului South Stream sau că va fi gata la timp. La sfârşitul reuniunii cu oficialii guvernamentali români, Millera anunţat că Gazprom a semnat acordul care aduce mai aproape România de includerea în proiectul South Stream.

“Am semnat un document pentru a face o analiză tehnică şi economică în ipoteza unei eventuale tranzitări a României şi după aceste analize putem semna un acord interguvernamental”, a declarat Alexei Miller.

Potrivit Agerpres, gazoductul South Stream, prevăzut să transporte anual 31 miliarde de metri cubi de gaze naturale, va pleca din Rusia şi, via Marea Neagră, va ajunge în Bulgaria, de unde se va împărţi în două ramificaţii: una spre Grecia şi Italia, şi a doua spre Serbia, Ungaria şi Austria. Gazoductul South Stream, prin intermediul căruia Rusia speră să îşi reducă dependenţa de ţările de tranzit, ar urma să fie finalizat până în 2015. Capacitatea conductei ar putea fi majorată până la 63 miliarde de metri cubi şi ar putea acoperi 35 la sută sută din livrările de gaze naturale ruseşti spre Europa.

Republica Macedonia va incepe la 1 octombrie 2010 negocieri cu Gazprom pentru a se alatura proiectului de gazoduct South Stream, a anuntat recent ministrul de finante, Zoran Stavreski, citat de mass-media regionala. In iunie, o delegatie condusa de presedintele macedonean Gjorge Ivanov a mers la Moscova si a discutat despre posibilitatea ca Skopje sa se alature proiectului ruso-italian. Presedintele macedonean s-a intâlnit atunci cu presedintele Dmitri Medvedev si cu alti oficiali rusi de rang inalt, inclusiv cu directorul Gazprom, Aleksei Miller. “Vom face tot ce putem pentru a convinge Gazprom ca proiectul este profitabil atât pentru companie, cât si pentru Republica Macedonia gratie crearii unei ramificatii a coridorului de transport South Stream. Este de mare importanta pentru stabilitatea si siguranta viitoare a aprovizionarii cu gaz”, a declarat ministrul macedonean de finante intr-un comunicat.
Reamintim ca guvernul rus a semnat acorduri interguvernamentale cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croatia si Austria pentru a construi tronsonul terestru al gazoductului, care isi propune sa transporte 63 de miliarde de metri cubi de gaz rus pe an, pe sub Marea Neagra, pâna in Europa Centrala si de Sud, ocolind Ucraina.
Totodata, Serbia a anuntat saptamâna trecuta ca este gata sa inceapa constructia conductei de tranzit pentru South Stream, devenind astfel prima tara din Europa care trece la aplicarea proiectului.

Sperietoarea romaneasca

Presa bulgara se teme ca daca România se alatura si ea proiectului, includerea Macedoniei ar putea ajuta Rusia sa ocoleasca Bulgaria pentru executarea proiectului, in cazul in care relatiile cu guvernul de la Sofia ar deveni tensionate. Rusia a declarat in câteva rânduri ca si România si-a exprimat interesul pentru a participa la proiectul South Stream. La un moment dat chiar, când pozitia noului guvern bulgar de centru-dreapta parea ezitanta in ceea ce priveste continuarea implicarii sale in South Stream, Gazprom ar fi amenintat ca va inlocui Bulgaria cu România, dar analistii au considerat ca este un bluf destinat sa puna presiune pe Sofia. La rândul lor, declaratiile oficialilor români in privinta South Stream nu au fost niciodata transante. Pozitia ferma a Bucurestiului este ca ramâne deplin angajat in proiectul Nabucco, dar totodata ca niciun proiect energetic major nu va ocoli România.
In Bulgaria, gazoductul ar urma sa se ramifice in doua – o conducta va merge spre Grecia si sudul Italiei, cealalta ramificatie va merge spre Austria si nordul Italiei traversând Serbia, Croatia si Slovenia.
Proiectul, considerat rival al gazoductului Nabucco, a fost initiat de Gazprom si de compania italiana Eni, iar compania franceza EdF intentioneaza sa se alature ca actionar, costurile ridicandu-se la suma de 25 de miliarde de euro.

Comisia Europeana inchide putin South Stream

Proiectul gazoductului South Stream, dezvoltat de Gazprom si compania italiana Eni, nu poate deveni un proiect prioritar pentru Uniunea Europeana, a declarat Marlene Holzner, purtator de cuvant a comisarului european pentru energie, Günther Oettinger. Potrivit unui portal bulgar de stiri, solicitarea ca South Stream sa devina o prioritate UE a fost facuta de premierii bulgar si elen, Boiko Borisov si Georgios Papandreou, dupa ce acestia au cazut de acord, intr-o intalnire avuta in capitala bulgara, sa promoveze proiectul South Stream. In raspunsul dat in numele Comisiei Europene, Holzner a aratat ca executivului de la Bruxelles ii lipsesc informatiile relevante referitoare la cadrul legal al proiectului South Stream si, de asemenea, Comisia nu are suficiente dovezi ca proiectul va servi cel mai bine interesele statelor membre.
Gazul cu care va fi alimentat South Stream va proveni din redirectionarea cantitatilor care tranziteaza conductele deja existente in Ucraina, ceea ce inseamna ca nu vor fi folosite noi surse de gaz. Obiectivul UE este sa diversifice sursele de aprovizionare cu gaz. O componenta-cheie pentru Coridorul Sudic este proiectul Nabucco, la care participa si Romania si care ar urma sa aduca gaz din Caspica, ocolind Rusia. Vocile spun  ca proiectele Nabucco si South Stream sunt considerate rivale. South Stream ar urma sa lege Rusia de Uniunea Europeana, ocolind Ucraina. Proiectul South Stream, in care Rusia, Bulgaria si Grecia sunt partenere, prevede construirea unei conducte de 300 de kilometri de la Burgas, pe litoralul bulgar al Marii Negre, pana la Alexandroupolis, pe coastele elene de la Marea Egee.
Rusia si Bulgaria au semnat un acord privitor la proiectul South Stream in ianuarie 2008, iar pregatirile financiare si tehnice trebuiau finalizate pana la mijlocul acestui an. La 16 iulie, Rusia si Bulgaria au semnat o foaie de parcurs cu privire la caracterisitile tehnice si economice ale sectiunii bulgare a conductei. Pentru sectiunea terestra a gazoductului au mai fost semnate acorduri interguvernamentale cu Bulgaria, Serbia, Grecia, Ungaria, Slovenia, Croatia si Austria.
Gazoductul Nabucco, avand costurile estimate la 7,9 miliarde de euro, ar urma sa aiba o lungime o de 3.300 de kilometri si va aduce gaz din zona caspica in Europa, pentru a reduce dependenta UE de Rusia.

Bulgaria va primi gaze rusesti fara intermediari

Bulgaria va cumpara gazele rusesti direct de la Gazprom, au anuntat ministrul bulgar al economiei si energiei Traicio Traikov si omologul sau rus Serghei Smatko dupa ce au semnat, recent, o ‘foaie de parcurs’ pentru proiectul South Stream. ‘Am pus capat activitatii intermediarilor’, a declarat Smatko. El a precizat ca cele doua parti vor renunta la intermediari dupa expirarea contractelor existente de livrare a gazelor rusesti. Ministrul bulgar a precizat ca Bulgaria vrea niste preturi mai mici si a facut primul pas in acest sens. El a adaugat ca noile contracte de livrare a gazelor vor fi semnate pana la 30 iunie 2011.
Negocierile nu au fost deloc usoare, a recunoscut premierul bulgar Boiko Borisov care a asistat la ceremonia semnarii documentului referitor la South Stream, care a avut loc in palatul Evksinograd, nu departe de orasul Varna. Borisov i-a multumit ministrului Smatko pentru ca nu a plecat din tara vineri seara, cum era programat. Am negociat pana la ora 3 noaptea, a spus Borisov. Partea bulgara a explicat oficialilor rusi ca daca preturile raman nemodificate, consumatorii mari de gaze vor da faliment, iar cei mici vor alege un alt combustibil.
Bulgaria insista de mai mult timp pentru eliminarea intermediarilor. Aceasta aceasta cerere a fost formulata pentru prima data de presedintele Gheorghi Parvanov, in urma cu mai bine de un an. Decizia de sambata a fost salutata de toate partidele politice din Sofia. Rumen Ovcearov, fost ministru al economiei si energiei, a declarat ca aceasta este o veste buna. El a adaugat insa ca eliminarea intermediarilor trebuie sa fie mentionata intr-un contract oficial si sa nu ramana doar la nivel de declaratii. Martin Dimitrov, liderul partidului de dreapta Uniunea Fortelor Democratice, a salutat de asemenea intelegerea cu privire la eliminarea intermediarilor, dar a precizat ca cel mai important este sa fie diminuate preturile.
Aflat intr-o vizita in Bulgaria la inceputul lunii iulie, vicepremierul rus Viktor Zubkov s-a declarat foarte surprins de diferenta mare intre pretul la care Gazpromul vinde gazele Bulgariei si pretul final pentru persoanele fizice. El a subliniat ca gazele rusesti intra in Bulgaria la un pret de 339 dolari pentru o mie de metri cubi, iar clientii bulgari platesc 576 dolari pentru aceeasi cantitate. Zubkov a promis atunci ca va discuta cu premierul rus Vladimir Putin despre masurile care pot fi intreprinse pentru revizuirea pretului gazelor.

Rusia si Bulgaria vor intemeia o companie comuna pentru South Stream

Rusia si Bulgaria vor intemeia o companie comuna pentru realizarea proiectului pentru gazoductul South Stream, a anuntat vineri ministrul bulgar al economiei si energiei, Traicio Traikov, dupa intalnirea cu omologul sau rus, Serghei Smatko. Traikov a declarat ca aceasta companie comuna va fi creata pana in luna februarie 2011. Foaia de parcurs pentru proiectul South Stream, care urmeaza sa fie semnata, va include etapele si termenele concrete, a precizat Traikov. Ministrul bulgar a mai spus ca partea bulgara a gazoductului South Stream va costa 835 milioane de dolari. In opinia lui Traikov, negocierile cu partea rusa, care vor continua si sambata, merg bine. El crede ca partea rusa ar putea intelege cererea Bulgariei privind diminuarea preturilor, dar a precizat ca inca nu s-a ajuns la nicio intelegere in acest sens.
Ministrul a mai afirmat ca este adevarat ca si alte state europene cumpara gaze rusesti la acelasi pret ca si Bulgaria, dar ca aceste tari, spre deosebire de Bulgaria, au si alte surse de aprovizionare cu gaze. Deoarece Bulgara cumpara numai din Rusia, ar trebui sa beneficieze de un pret mai mic, crede Traicio Traikov. El a refuzat sa raspunda la intrebarea daca va semna foaia de parcurs pentru South Stream daca nu va obtine preturi mai mici la gazele rusesti.

Bulgaria scoate Romania din South Stream

Decizia Bulgariei de a ramane angajata in proiectul gazoductului South Stream, care prevede transportul gazelor rusesti pe sub Marea Neagra in Europa de Sud-Est, a scos, se pare, Romania din respectivul proiect, comenteaza presa rusa. Astfel, agentia de presa Regnum titreaza: ‘Sofia ramane in South Stream: asteptarile inselate ale Romaniei si alarma lui Ianukovici’. La inceput, mentioneaza agentia de presa citata, expertii au fost sceptici in privinta unui rezultat pozitiv al vizitei intreprinse marti de prim-vicepremierul rus Viktor Zubkov la Sofia, mai ales ca autoritatile bulgare anuntasera anterior inghetarea proiectului de oleoduct Burgas-Alexandroupolis si pe cel al centralei nucleare Belene, anticipand ca aceeasi soarta o va avea si South Stream.
In eventualitatea unei astfel de decizii, gigantul gazier rus Gazprom luase in calcul posibilitatea revizuirii traseului conductei de gaze in directia Romaniei, iar autoritatile de la Bucuresti au fost de acord, cu toate ca au continuat sa caute surse alternative de aprovizionare cu gaze in regiunea Marii Caspice, in special in Azerbaidjan, via Georgia – noteaza Regnum. Expertii citati de agentia de presa rusa sugereaza ca la schimbarea pozitiei Sofiei a contribuit faptul ca anul viitor expira contractul privind livrarea gazelor din Rusia in Bulgaria (aproximativ 3,2 miliarde de metri cubi de gaze pe an), precum si faptul ca partea bulgara nu a reusit sa gaseasca surse alternative de aprovizionare, desi incearca sa convina asupra unui acord privind importul a un miliard de metri cubi de gaze din Azerbaidjan incepand cu 2011. Astfel, comenteaza Regnum, sperantele Romaniei de a obtine acces la tranzitul unor volume importante de gaze rusesti nu au, se pare, sanse de materializare.

Acord turcesc

Republica Turcia isi va da acordul pentru constructia gazoductului South Stream pe sub apele sale teritoriale in luna noiembrie, a anuntat anterior vicepremierul rus Igor Secin. “Premierul turc Erdogan a afirmat ca Turcia sutine South Stream si ca in luna noiembrie a vor fi gata documente privind permisiunea de a incepe constructia gazoductului in zona economica a Turciei”, a spus Secin, care l-a insotit pe presedintele rus Dmitri Medvedev in vizita pe care a efectuat-o la Ankara.
Reamintim ca presedintele rus Dmitri Medvedev a efectuat o vizita in Turcia, in cadrul careia a semnat 17 acorduri, care vor permite Ankarei sa atraga investitii rusesti in valoare de 25 de miliarde de dolari. Doar pentru constructia primei centrale atomoelectrice din Turcia, Rusia va pune la dispozitie 20 de miliarde de dolari, iar pentru oleoductul Samsun-Ceyhan – 3 miliarde de dolari. Generozitatea Kremlinului trebuia sa convinga Ankara sa permita Rusiei constructia South Stream pe sub apele teritoriale ale Turciei. Totusi, studiul de fezabilitate privitor la traseul gazoductului nu a fost semnat.

Turkmenistanul continua cursa spre Marea Caspica

Presedintele turkmen Kurbanguli Berdimuhamedov a declarat, intr-un interviu pentru mass-media turca, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Turkmenistanul sprijina initiativele energetice regionale ale guvernului de la Ankara. Kurbanguli Berdimuhamedov a dat drept exemplu al cooperarii bilaterale turco-turkmene, noul gazoduct trans-turkmen, a carui constructie a inceput la sfarsitul lunii mai 2010. Noul gazoduct ce va lega regiunea estica a tarii, unde sunt concentrate rezervele de gaze naturale, de Marea Caspica, un proiect in valoare de 2 miliarde dolari, este constuit, conform declaratiilor presedintelui turkmen, cu asistenta tehnica si financiara a unor firme turcesti, implicate si in alte proiecte energetice, considerate „strategice” de autoritatile turkmene. Gazoductul est-vest va avea o capacitate anuala de 30 de miliarde de metri cubi si o lungime de 1000 km, finalizarea constructiei fiind prevazuta pentru vara anului 2015.
„Construirea acestui gazoduct are o insemnatate atat economica, cat si politica. Prin crearea unui nou sistem de transport gazier va creste capacitatea de export a gazelor naturale si, in acelasi timp, va satisface cererea interna, in special in sectorul energiei electrice”, declara atunci presedintele turkmen, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acest anunt constituie o lovitura destul de importanta pentru Rusia, care a sperat mult timp sa fie implicata in proiect subliniaza surse oficiale locale.

Rusia non-grata

Reamintim ca Turkmenistanul ocupa locul patru la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, iar China, Rusia si statele occidentale spera sa ocupe un loc important in exploatarea acestor rezerve.
In martie 2009, Turkmenistanul a anuntat o licitatie internationala pentru realizarea gazoductului, la care si-au exprimat intentia de a participa peste 70 de firme din Rusia, China si Europa. Rezultatele licitatiei nu au fost facute publice.
Un acord cu Rusia a fost amanat brusc dupa vizita lui Berdimuhamedov la Moscova, in martie 2009. Atunci, consilierul lui Dmitri Medvedev pentru politica externa, Serghei Prihodko, afirmase ca acordul urma sa fie semnat pana la finele anului trecut. Relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat rapid dupa ce o explozie a unei conducte principale care aproviziona Rusia a oprit exporturile turkmene catre Moscova. Aprovizionarile cu gaze au fost reluate la inceputul lui 2010, dar Rusia si-a redus drastic achizitiile de gaz turkmen.

Nabucco, sub semnul intrebarii

Totodata, inaugurarea, in luna decembrie 2009, a gazoductului chinez din Asia Centrala, pune sub semnul intrebarii strategia Nabucco a statele europene. Conform unor surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, consortiul Nabucco si Turkemnistanul ar putea semna, in aprilie 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. Acesta ar fi primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin la scurt timp dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat recent de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Deturnarea gazului turkmen

Reamintim ca ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a efectuat in martie 2010, o vizita oficiala de doua zile in Turkmenistan. Potrivit agendei de lucru oficiale, discutiile se vor focaliza asupra “perspectivelor de extindere a relatiilor economice” dintre cele doua tari. Expertii, insa, considera ca scopul principal al vizitei ministrului rus este cel de a convinge partea turkmena de faptul ca proiectul de gazoduct Nabucco, propus de Uniunea Europeana (UE) ca alternativa la livrarile rusesti, are perspective mai putin bune decat propunerile Moscovei.
Estimarile expertilor nu par atat de iluzorii, in conditiile in care semnarea unui acord strategic intre UE si Turkmenistanul ar urma sa aiba loc deja in aprilie, subliniaza cotidianul. in ceea ce priveste influenta Rusiei asupra Ashabadului, aceasta s-a diminuat dupa explozia de gazoduct din 2008. Rusia nu mai este lider in ceea ce priveste achizitionarea de gaz turkmen si, prin urmare, nu-si poate dicta conditiile. De altfel, Moscova a avut si inainte probleme in dialogul cu Ashabadul, deoarece, in regiune, Turkmenistanul se remarcase intotdeauna printr-o politica independenta. Astazi, Rusia incearca sa-si recapete pozitiile pierdute.
Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta opina anterior ca atentia Moscovei pentru Ashabad se afla in legatura directa cu soarta proiectului Nabucco: atunci cand acest proiect inregistreaza progrese, spre capitala turkmena se indreapta rapid importante delegatii rusesti. si de data aceasta, expertii considera ca vizita lui Lavrov ar avea legatura cu progresele inregistrate in realizarea acestui proiect de gazoduct, alternativ celui rusesc.

Nabucco, la mana Turkmenistanului

Consortiul Nabucco si Turkemnistanul ar putea semna, in 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei, a declarat recent un partener implicat in negocieri, citat de mass-media de specialitate, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acesta ar fi primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin la scurt timp dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat recent de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Geopolitica gazoductelor

Acordul pentru a construi noul gazoduct, care leaga regiunea Dovletabat de Iran, a fost semnat in iulie 2009, fiind parte a strategiei noului regim din Turkmenistan de diversificare a sistemului propriu de conducte. Anterior, regiunea Dovletabat era una din principalele furnizoare de gaz ieftin pentru gigantul rusesc Gazprom. Reamintim ca in luna decembrie 2009, un alt gazoduct a intrat in functiune, fiind un proiect colectiv al Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului si Republicii Chineze, cu o capacitate totala de 60 de miliarde de metrii cupi, din care 40 de miliarde vor fi livrati de Turkmenistan. In pofida acestor acorduri, Federatia Rusa ramane cel mai mare importator de gaz turkmen, in 2010 urmand sa importe peste 30 de miliarde de metri cubi, conform unui acord de colaborare incheiat anul trecut, care prevede cresterea progresiva a cantitatilor de gaz livrate Gazprom.

Rezerve limitate

Conform presedintelui Uniunii Producatorilor Industrial de Gaz si Petrol din Federatia Rusa, Ghenadi Shmal, aceste acorduri limiteaza drastic capacitatea Nabucco de a gasi rezervele de gaz necesare. „In acest moment nu exista resurse suficiente pentru Nabucco. Azerbaidjanul nu are destul gaz pentru Nabucco, asa ca toate sperantele erau legate de Turkmenistan. Dar cum in acest moment, Turkmenistanul furnizeaza gaz Chinei si Iranului, nu mai are rezerve si pentru Nabucco. De unde va fi luat acest gaz ereprezinta o problema importanta. De aceea, South Stream ramane o prioritate, cu atat mai mult cu cat negocierile cu partenerii straini sunt in etapele finale” a mai declarat oficialul local.

Ucraina cere acces la gazele din Asia

Rusia nu exclude posibilitatea tranzitului gazelor naturale din zona Asiei Centrale spre Ucraina via Rusia, a declarat recent, la Kiev, presedintele rus Dmitri Medvedev, citat de mass-media locala. Problema reluarii livrarilor de gaz turkmen catre Ucraina va trebui discutata in perioada urmatoare, a declarat presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, exprimandu-si speranta in sprijinul Moscovei pentru cumpararea de gaz turkmen de catre tara sa. “Este o chestiune care nu se poate regla bilateral. Este vorba de acordurile Rusiei si Ucrainei cu Uzbekistanul si cu alti parteneri, cum ar fi Turkmenistanul”, a explicat Medvedev, la un forum al oamenilor de afaceri in capitala Ucrainei.
Reamintim ca Ucraina cumpara gazele direct din Republica Turkmenistan, pana in 2006, cand intermediar a devenit compania ruso-ucraineana, RosUkrenergo. Aceasta a fost eliminata in 2009 de pe piata ucraineana de catre fostul prim-ministru Iulia Timosenko, care a adus Ucraina in situatia de a cumpara gaz exclusiv din Rusia.
Posibilitatea ca Moscova sa acorde Ucrainei acces la gazele mai ieftine din Asia Centrala este privita cu scepticism de analisti, care critica lipsa de transparenta a sistemului de livrare a gazelor prin intermediari. In ciuda reducerii semnificative obtinute luna trecuta la pretul gazelor rusesti, Ucraina a ramas o sursa de venituri importanta pentru Gazprom, observa intre altii Mihail Korcemkin, de la East European Gas Analysis. “In prezent – spunea el – exporturile de gaz rusesc catre Ucraina aduc venituri nete de 236 dolari la mia de metri cubi, fata de 155 dolari din exporturile Gazprom catre Germania”. La Forumul de la Kiev a participat si controversatul om de afaceri Dmytro Firtash, presedintele consortiului RosUkrEnergo.

Parteneriat energetic la Marea Neagra

Reamintim ca in data de 13 aprilie 2010, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu, ministrul azer al Industriei si Energiei, Natig Aliyev, si ministrul georgian al Energiei, Alexander Khetaguri, au semnat „Memorandumul de Intelegere pentru realizarea proiectului AGRI (Azerbaidjan Georgia Romania Interconect)”, prin intermediul caruia vor fi transportate gaze naturale din Marea Caspica spre Europa, din Azerbaidjan prin Georgia si Romania, valoarea investitiei fiind estimata intre doua si patru miliarde de euro. Conform surselor oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, alternativa AGRI a demarat prin intelegeri bilaterale intre statele partenere, urmate de semnarea, in aprilie, la Bucuresti, a unui Memorandum de transport al gazelor intre cele trei tari, urmand ca in perioada iunie-iulie 2010 sa se convina si asupra statului companiei ce se va ocupa de proiect si al carei sediu va fi la Bucuresti. Proiectul nu va fi nici substitut, nici alternativa pentru Nabucco, intrucat prin capacitatea sa, avuta in vedere, de 12 miliarde mc de gaze nu poate modifica sensibil actuala configuratie a Coridorului energetic sudic evocat de europenii ce vor sa reduca dependenta lor in materie fata de Rusia, au mai declarat sursele citate. Dar AGRI are o conotatie simbolica si poate fi realizat mai rapid, desi este mai costisitor. Nu va fi o conducta continua, caci presupune si o transbordare, prin imbuteliere, pe Marea Neagra, ceea ce inseamna si puncte de lichefiere (in Georgia) si de delichefiere (in Romania) a gazului, ceea ce va conduce automat la modernizarea si extiderea infrastructurii petroliere si portuare din porturile romanesti, respectiv georgiene.

Nabucco la butelie

Azerbaidjanul este dispus sa asigure gazul necesar proiectului caci, cu sale estimate la 2200 miliarde mc, poate face fata tuturor proiectelor in care este implicat, cum afirma ministrul Industrei si Energiei de la Baku, dar isi rezerva dreptul de a opta pentru e cele mai oportune, cum a tinut, tot el, sa precizeze.
Reamintim ca, in 2009, Azerbaidjanul a mai convenit o optiune de transport, de gaz natural comprimat, cu Georgia si Bulgaria. Triada de proiecte Nabucco, AGRI si cel ce include Bulgaria ar putea scoate din joc varianta conductei submarine romano-georgiene numita White Stream. Oricum, oficialii romani vor sa propuna UE sa faca din AGRI proiect european prioritar.
In timp ce presedintele Federatiei Ruse, Dmitrii Medvedev, se afla la Ankara, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu semna pe 12 martie, la Baku, protocolul privind constituirea companiei de proiect AGRI, proiect la care vor participa firmele Romgaz, SOCAR (azera) si GOGC (georgiana). Prin noua ruta astfel creata vor putea fi transportate pana la 12 miliarde de metri cubi de gaze, respectiv cat intreaga productie anuala medie a Romaniei. Daca acest proiect se va dovedi ca fiind functionabil, Romania s-ar putea constitui intr-un fel de cap de pod pentru gazele azere de la Marea Caspica care vor fi apoi transportate inspre vest prin conducta Arad-Szeged si apoi spre sud prin conducta Giurgiu Ruse.

Divizia South Stream

Reamintim ca Nord Stream si South Stream sunt promovate de monopolul rus Gazprom. La aceste proiecte s-au asociat si mai mari companii europene in domeniu, precum EDF (Franta), GDF-Suez, E.ON din Germania sau ENI din Italia, pe fondul intensificarii presiunilor politice pentru includerea unui numar de state europene in proiectele de anvergura ale Gazprom.
Gigantul energetic rus Gazprom a infiintat recent un departament pentru coordonarea activitatilor de realizare a proiectului ruso-italian South Stream, potrivit unui comunicat al companiei, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “In responsabilitatea departamentului intra coordonarea activitatilor de proiectare si construire a gazoductului South Stream(…), realizarea sectorului maritim al proiectului, modernizarea infrastructurii de transportare a gazului, precum si infiintarea de infrastructuri in statele participante la proiectul South Stream”, precizeaza comunicatul.

Terminalul independentei

Guvernul de la Chisinau realizeaza studii pentru construirea unui terminal de gaze lichefiate in portul maritimo-dunarean Giurgiulesti, pentru a diminua dependenta de gazele rusesti, a declarat Ilarion Popa, vice-ministru al Economiei din Republica Moldova, prezent la Neptun la forumul regional pe teme energetice FOREN. „Republica Moldova depinde in totalitate de gazele rusesti. Si pentru producerea de energie, centrala care aprovizioneaza tara functioneaza tot pe gaze de la Gazprom”, a aratat Popa, citat de mass-media de la Bucuresti. „Trebuie sa gasim solutii pentru acest lucru, altfel rusii ne arata degetul energetic”, a mai spus oficialul de la Chisinau. Mai mult, sistemul energetic moldovenesc a acumulat datorii de 2,4 miliarde de dolari catre Gazprom, a mai precizat oficialul de la Chisinau.
Mass-media de la Bucuresti mai subliniaza faptul ca Romania are, de asemena, in plan realizarea unui terminal de gaze lichefiate. Gazele ar urma sa provina din Azerbaidjan, lichefiate in Georgia, apoi transportate cu vase speciale la Constanta. In portul romanesc vor fi regazeificate si incarcate pe conducte, pentru a ajunge in restul Europei. Concomitent, si Ucraina a anuntat ca analizeaza posibilitatile tehnice de construire a unui terminal de gaze lichefiate, de mare capacitate, in regiunea portului Odessa.

Bucurestiul, calul de bataie al Gazprom

Anterior, serviciul de presa al Ministerului Economiei de la Bucuresti a reiterat ca Romania ar putea fi una dintre tarile care vor fi tranzitate de gazoductul South Stream, avand in vedere pozitia sa geografica, dar traseul definitiv al conductei nu a fost inca stabilit.
Anuntul autoritatilor de la Bucuresti venea la scurt timp dupa ce Alexei Miller, director general al grupului rus Gazprom, a declarat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Romania nu mai poate lua locul Bulgariei in proiectul South Stream, dar ar putea fi construit un tronson catre aceasta, fie pe sub Marea Neagra fie pe teritoriul bulgaresc. “Poate fi construit un tronson maritim sau pe teritorul Bulgariei (care sa lege South Stream de Romania, n.r.). Deocamdata este vorba doar despre idei”, a declara Miller, citat de mass-media rusa. El a subliniat ca Romania si-a aratat interesul fata de acest proiect si ca discutiile cu Bulgaria au avut succes, iar proiectul evolueaza conform programului.
Reamintim ca in decembrie 2009, directorul general adjunct al grupului rus de stat, Alexandr Medvedev, a declarat ca Gazprom are si alte optiuni, printre care Romania, pentru construirea gazoductului South Stream, in cazul in care Bulgaria renunta sa participe la dezvoltarea proiectului.
La randul sau, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu, declara, la inceputul lunii martie 2010, ca Transgaz a primit o invitatie oficiala pentru a adera la South Stream, stire neconfirmata de serviciul de presa al Gazprom.

Romania deschide Marea Neagra pentru South Stream

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat anterior la Tokyo, unde participa la un important forum economic romano-japonez, ca Romania a dat un raspuns pozitiv Federatiei Ruse in vederea inceperii prospectarilor in zona economica exclusiva a Romaniei de la Marea Neagra. ”Va pot informa ca am dat deja un raspuns pozitiv rusilor, care ne-au cerut sa le permitem sa inceapa prospectarea in zona economica a Romaniei care e situata pe Marea Neagra”, a spus Basescu, raspunzand astfel unei intrebari adresate de reprezentantul unei companii japoneze. Reamintim ca anterior, mai multe companii japoneze si-au manifestat periodic interesul pentru a participa la construirea viitoarelor gazoducte din regiunea Marii Negre.
Traian Basescu a precizat ca Romania, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, promoveaza cu prioritate proiectul energetic Nabucco, in privinta caruia a semnat un acord. ”Dar, in acelasi timp, nu avem nimic impotriva South Stream. Nimeni nu va bloca accesul proiectului rusesc spre Marea Neagra. Romania nu este impotriva South Stream, dar vom sprijini prioritar Proiectul Nabucco, care este un proiect UE. (…) Nu suntem impotriva South Stream, dar sustinem ca prioritate proiectul european, Nabucco” a mai afirmat Basescu, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Gazprom masoara Marea Neagra

Romania si-a dat acordul ca Gazprom sa faca masuratori in Marea Neagra, pentru proiectul gazoductului South Stream, cu conditia ca cel mai mare producator de gaze din lume, Gazprom, sa respecte legislatia din Romania, a declarat la sfarsitul anului trecut, secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Serban, citata de mass-media de la Bucuresti. Aceste masuratori nu au demarat inca, iar intalnirea dintre cele doua parti, care trebuia sa aiba loc in Romania, a fost amanata, din cauza situatiei politice din Romania. De asemenea, reprezentantii transportatorului de gaze din Romania, Transgaz, au declarat ca pana acum au transmis Gazprom cateva detalii tehnice pe care acestia le-au cerut. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat in repetate randuri ca oricum South Stream va trece prin partea romaneasca a Marii Negre, relateaza pagina online a postului Realitatea.

Ambitii energetice

Proiectul South Stream, care presupune costuri de constructie de circa 15 de miliarde euro, prevede transportul anual a 31 miliarde metri cubi de gaz – cu posibilitatea cresterii capacitatii la 63 miliarde metri cubi ulterior – din Asia Centrala catre Europa, evitand Ucraina, cu care Moscova a avut deja mai multe conflicte legate de tranzitul gazului rusesc catre principalele piete europene. Primele livrari prin South Stream ar trebui sa inceapa in 2015, desi initial era vorba de 2013. South Stream va fi alimentat cu gaz din Rusia, Asia Centrala si Kazahstan, potrivit Moscovei. South Stream urmeaza sa treaca pe sub Marea Neagra, legand Rusia de Bulgaria, de unde se va imparti in doua, o parte indreptandu-se spre Serbia si Austria, cealalta spre Grecia si Italia. Reamintim ca mai multi analisti si-au manifestat scepticismul fata de argumentele economice si de fezabilitatea South Stream din cauza faptului ca specificitatea fundului Marii Negre presupune o tehnologie mai avansata, iar costurile sunt mai mari.
Proiectul energetic South Stream este in concurenta cu un alt proiect, Nabucco, un gazoduct european cu o lungime de 3.300 de kilometri, care are ca scop alimentarea Uniunii cu gaz din regiunea caspica, ocolind Rusia. Potrivit proiectului initial, South Stream urmeaza sa treaca pe sub Marea Neagra, legand Rusia de Bulgaria, de unde se va imparti in doua, o parte indreptandu-se spre Serbia si Austria, cealalta spre Grecia si Italia. O ramificatie a gazoductului din sectorul maritim ar putea fi construita spre Romania in cadrul proiectului de gazoduct South Stream, a declarat la inceputul luni octombrie seful companiei ruse Gazprom, Aleksei Miller, potrivit RIA Novosti.

Sprijin romanesc

Cel mai mare producator de gaze din lume, Gazprom, a solicitat Romaniei suportul tehnic pentru activitatile de foraj in Marea Neagra, in vederea construirii conductei South Stream, iar ministerul roman al Economiei i-l va acorda, conform unui comunicat emis recent de serviciul de presa al ministerului. Autoritatile romane au mai discutat la Moscova cu reprezentantii Gazprom despre problema importului direct de gaze naturale, iar Gazprom se va implica in realizarea studiului privind depozitul de gaze de la Roman-Margineni, a declarat ministrul Economiei, Adriean Videanu.
“Am reluat proiectele de colaborare intre Romgaz si Gazprom, privind importul direct de gaze, dezvoltarea capacitatilor de inmagazinare pe teritoriul Romaniei, precum si dezvoltarea retelei de tranzit a gazelor. De asemenea, am vorbit si despre implicarea Gazprom in proiecte privind termocentralele din Romania. Le-am vorbit de faptul ca Romania are termocentrale pe gaze cu o putere instalata de 3.000 MW. Impreuna cu Gazprom, vom dezvolta proiecte in privinta termocentralelor”, a declarat ministrul Economiei, Adriean Videanu, citat de mass-media de la Bucuresti.

Proiecte comune

Potrivit reprezentantilor Ministerului Economiei, depozitul de gaze Roman-Margineni poate fi un proiect win-win pentru ambele parti. In acest context, reprezentantii Romgaz au prezentat un proiect de memorandum pentru aceasta colaborare, urmand ca partea rusa sa analizeze documentul. “Totodata, avand in vedere ca in anul 2011 vor expira actualele contracte de furnizare a gazelor naturale rusesti in Romania, a avut loc si o discutie de principiu referitoare la necesitatea demararii negocierilor pe aceasta tema in perioada urmatoare”, au mai spus reprezentantii ministerului, citati de agentiile de presa.
De asemenea, potrivit datelor transmise de Romgaz, la inceputul lunii martie, producatorul national de gaze incearca sa coopteze proiectantul de specialitate al Gazprom in definirea unor faze ale studiului de fezabilitate pentru depozitul de gaze de la Roman-Margineni, pentru a face proiectul mai atractiv pentru investitori. Reprezentantii Romgaz estimeaza de asemenea ca investitiile pentru acest depozit de gaze s-ar putea ridica la 500 milioane euro, iar capacitate de stocare ar putea ajunge la doua miliarde metri cubi gaze.
In cadrul vizitei intreprinse in Federatia Rusa in perioada 20-21 mai, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a avut miercuri intalniri cu ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko. Adriean Videanu i-a propus acestuia posibilitatea dezvoltarii comune a unor centrale electrice care sa functioneze pe gaze. Reprezentantii Gazprom, Romgaz si Transgaz au discutat si la Bucuresti, pe 29 octombrie 2008, despre posibila colaborare dintre gigantul rusesc si companiile romanesti pentru dezvoltarea capacitatilor de depozitare si de tranzit a gazelor pe teritoriul Romaniei si despre proiectul gazoductului South Stream.

Nabucco vs. South Stream

Proiectele Nabucco si South Stream sunt complementare, ele nu se exclud, iar zona Marii Negre este esentiala, intrucat uneste zona Caspica de Europa, a declarat directorul general executiv al Eni, Paolo Scaroni, prezent la Black Sea Energy and Economic Forum, la Bucuresti, citat de agentiile de presa. “In timp ce South Stream este proiectata a fi aprovizionata cu gaz rusesc, de cealalta parte, gazoductul Nabucco intentioneaza sa aprovizioneze Europa cu gaze din alte surse. Daca proiectul South Stream prevede transportul anual a maxim 63 miliarde metri cubi de gaz, capacitatea Nabucco ar fi de cel mult 31 miliarde metric cubi gaze anual. Deci oricum nu e suficient”, a declarat directorul general executiv al Eni, Paolo Scaroni. Acesta considera ca exista un apetit crescut pentru gaz in Europa Centrala si de Vest, iar consumul este in continua crestere. “Trebuie sa gasim rute care sa uneasca Europa de regiunea Caspica. Este loc pentru o conducta aditionala in nord. Pentru a ne implica efectiv, trebuie sa fim atenti la toate provocarile si oportunitatile din zona Marii Negre. Marea Neagra este foarte importanta pentru Eni. Cu Romania si Bulgaria acum membre ale UE, granita este la Marea Neagra. Vorbim de o zona care reuneste zona Caspica cu pietele europene”, a mai subliniat Scaroni.
Omul de afaceri Dinu Patriciu, prezent la eveniment, a spus ca “este convins ca Nabucco si South Stream sunt doua proiecte in competitie. Suntem capatul vestic al Marii Negre, intr-o lume care are nevoie de podul dintre Est si Vest, care este deasupra acestei mari. Democratia trebuie sa treaca spre Caucaz”.
Reamintim ca ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, a declarat ca South Stream va fi gata inainte de proiectul european rival Nabucco. “Consider ca South Stream are toate sansele sa fie realizat inainte de Nabucco. Nabucco se confrunta cu mai multe probleme, care trebuie rezolvate”, a declarat Smatko. “Nu cred ca partenerii care vor furniza resursele pentru Nabucco vor fi liberali cu privire la pret”, a adaugat el.

Axa energetica Moscova-Ankara

Turcia a autorizat Rusia sa  intreprinda lucrari de explorare pentru a realiza gazoductul South Stream, a anuntat premierul turc Recep Tayyip Erdogan in urma intalnirii cu omologul sau rus Vladimir Putin, informeaza agentiile de presa internationale, citate de Hotnews. Putin a mers la Ankara sa ceara acordul partii turce pentru a incepe studii geologice si explorari submarine care ar permite inceperea lucrarilor la gazoduct. Decizia se inscrie intr-un pachet de acorduri privind cooperarea pe domeniul gazului si petrolului intre cele doua tari.
Erdogan a mai anuntat semnarea unui acord privind extinderea dupa 2011 a contractului de livrare de gaz cu Rusia si alte doua acorduri privind participarea Rusiei la proiectul oleoductului Samsun-Ceyhan si extinderea conductei Blue Stream spre Siria, Liban, Israel si Cipru. “In spiritul care anima relatiile noastre bilaterale, am acceptat solicitarea Rusiei de a efectua studiile necesare inceperii constructiei gazoductului South Stream”, a spus Erdogan la conferinta de presa, potrivit AFP.
La randul lui, Vladimir Putin a spus ca South Stream este o alternativa la proiectul sprijinit de UE, Nabucco, insa nu este un proiect concurent. Semnarea acordului pentru South Stream a avut loc in prezenta premierului italian Silvio Berlusconi, participarea lui la eveniment fiind explicata prin faptul ca grupul italian Eni este partenerul principal al Gazprom in realizarea South Stream.
Semnarea acestui acord deschide ruta gazoductului spre Bulgaria ocolind Ucraina, despre care o serie de sustinatori ai proiectului spuneau ca ar putea ingreuna eforturile ruse, interzicand construirea gazoductului prin apele sale teritoriale. In acest caz, situatia pare rezolvata si South Stream pare a avea cale libera, iar Gazprom situatia simplificata, insa mai este un element. Premierul bulgar Borisov a anuntat ca vrea sa revada acordul incheiat cu Gaprom privind participarea Bulgariei la constructia gazoductului.
Daca interesul Rusiei pentru South Stream poate fi tradus in dorinta de a-si proteja cota de 25% din piata europeana a gazului, participarea Turciei indica marile ambitii regionale ale Ankarei, care se extind dincolo de traditionala cooperare cu aliatii sai occidentali. Mai mult, faptul ca Turcia a semnat si acordul pentru Nabucco, in urma cu o luna, indica dorinta sa de a deveni si un hub energetic in regiune.

Rusia in oleoductul Samsun – Ceyhan

In schimbul participarii Turciei la South Stream, Moscova va sustine Turcia in cateva proiecte energetice. Unul dintre ele este oleoductul Samsun – Ceyhan, care ar trebui sa uneasca Marea Neagra cu terminalul de petrol de la Mediterana, Ceyhan. Scopul acestui proiect este de a crea o alternativa la transportul petrolului din Rusia si Kazahstan prin stramtorile Bosfor si Dardanele. Este un proiect al ENI si al companiei turce Calik Enerji si isi cauta investitori, in conditiile in care costurile proiectului sunt estimate la doua miliarde de dolari.

Prima centrala nucleara turca

In plus, Rusia va ajuta Turcia sa construiasca prima sa centrala atomica. Proiectul a fost deja contestat de 20 de protestatari de la Greenpeace, care au manifestat in Ankara, in timp ce premierii celor doua tari erau in discutii. Un consortiu format din companiile rusesti Inter RAO, Atomstriexport si cea turca Park Teknik a fost singurul care a participat la licitatii pentru constructia centralei nucleare. Ministrul turc al energiei a spus miercuri sa asteapta ca firmele ruse sa reduca pretul pe care vor sa il ceara pentru energia produsa de centrala. Intre timp, Turcia a intarziat o decizie finala privind oferta inter RAO-Atomstroexport, asteptand o revizuire a pretului energiei. Centrala ar trebui sa fie operationala in 2016.
Potrivit Guvernului rus, propunerea rusa prevede construirea a patru reactoare cu o putere totala de 1.200 de megawati. Electricitatea va fi vanduta cu un pret fix pana in 2030, apoi la pretul pietei. Primul reactor ar urma sa fie dat in folosinta in 2016, iar celelalte trei la un interval de un an de zile unul de altul. Costul constructiei este estimat la 21 de miliarde de dolari (14,6 miliarde de euro).

Rusia respinge Carta Energetica

In ziua discutiilor atator proiecte energetice, Rusia respinge oficial Carta Energetica printr-un decret semnat de premierul Vladimir Putin, informeaza AFP. Decretul informeaza asupra “intentiei Federatiei Ruse de a nu deveni membru al Cartei Energetice” semnata de Rusia in 1994. Presedintele Medvedev a propus in aprilie o noua Carta Energetica pentru a inlocui vechiul document adoptat in 1991, pe care Moscova refuza sa il ratifice. Europenii insa au aratat ca sunt dispusi sa asculte propunerile Rusiei privind o carta energetica insa nu exista niciun motiv pentru renuntarea la pactul existent. “Nu vom renunta la acorduri care exista deja de ani buni. Suntem deschisi sa discutam propunerile Rusiei, construind insa pe acordurile existente, fara a distruge si a pune sub presiune sistemul deja existent”, a spus Barroso. Ambele parti au ramas pe aceeasi pozitie si dupa ultimul summit UE-Rusia, care a avut loc in luna mai.
Decretul premierului Putin este “un nou gest politic” prin care Rusia vrea sa arate Occidentului ca are propria sa agenda, spune un fost ministru rus al energiei, potrivit AFP, si faptul ca a fost dat intr-o zi in care a mai obtinut si victoria privind cooptarea Turciei in South Stream nu este intamplatoare. Documentul pe care refuza Moscova sa il ratifice obliga partile – tarile est-europene si fostele republici sovietice – sa faciliteze tranzitul materiilor si produselor energetice pe teritoriile lor si interzice intreruperea sau reducerea furnizarii de energie in cazul unor litigii privind modalitatile de tranzi

Baku lasa Nabucco fara gaz

Republica Azerbaidjan a amanat pana in 2017 lansarea celei de-a doua faze a proiectului Sah-Deniz, in sectorul sau de la Marea Caspica, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Decizia a fost luata din cauza imposibilitatii de a exporta gaz in Europa, au declarat surse oficiale azere, sub protectia anonimatului. Reamintim ca autoritatile de la Baku luasera anterior decizia de a amana inceperea lucrarilor din 2013-2014, pentru 2016, ceea ce pune sub semnul intrebarii constructia gazoductului european Nabucco. Momentan Azerbaidjan si Turcia duc negocieri privind aprovizionarea cu gaz, tarifele pentru gaz, pentru livrare, precum si cantitatea aprovizionarilor in Turcia si Europa. Faptul ca Turcia si Azerbaidjan nu au ajuns la un acord blocheaza inceperea proiectului Nabucco, conceput pentru a reduce dependenta energetica a Europei de Rusia, relateaza mass-media rusa, citata de presa de la Bucuresti.

Rezerve strategice

Uniunea Europeana nu a luat inca decizia finala privind investitiile in proiectul Nabucco, a doua faza a proiectului de la Sah-Deniz fiind considerata resursa de baza pentru gazoductul Nabucco. Azerbaidjanul vrea ca Turcia sa plateasca pretul de piata pentru gaz, care momentan ajunge la 120 de dolari pentru mia de metri cubi. Mai mult, negocierile pentru gaz au accentuat diferendele economice dintre cele doua tari, Azerbaidjanul avertizand ca ar putea redirectiona livrarile de gaz spre alte tari, dovada in acest sens fiind acordurile energetice recente incheiate cu Republica Islamica Iran si Federatia Rusa. Rezervele campului gazifer de la Sah-Deniz sunt estimate la 1,2 trilioane de metri cubi. Potrivit estimarilor Companiei petroliere de stat a Republicii Azerbaidjan, lansarea fazei a doua a proiectului Sah-Deniz este estimata la 20 de miliarde de dolari.

Termen provizoriu

Transportul gazelor naturale prin conducta Nabucco va incepe cel mai devreme in 2018, a declarat comisarul european pentru energie, intr-un interviu publicat de cotidianul Süddeutsche Zeitung, citat de mass-media de la Bucuresti. In opinia lui Günther Oettinger, cu toata aceasta intarziere, Nabucco ramane un proiect prioritar al Uniunii Europene. Sansele realizarii acestei investitii au cresut substantial in ultimele luni. Daca in luna septembrie a anului trecut aceste sanse erau de numai 30%, acum acestea sunt de aproximativ 65%, a adaugat comisarul Günther Oettinger.
Anterior comisarul european a madeclarat ca gazoductul Nabucco ar putea reduce incepand din 2018 dependenta energetica a UE fata de Rusia, dar este mai degraba “o mareata viziune de viitor” decat o prioritate imediata pentru Comisia Europeana. “Nabucco ar trebui sa primeasca unda verde definitiva inainte de sfarsitul anului 2010 (…), dar nu va reglementa problema energetica a Europei decat dupa cativa ani”, a adaugat comisarul pentru energie Günther Oettinger. “Este o viziune mareata. Dar este si o provocare enorma, pentru ca trebuie sa-i puna de acord pe toti cei 15 sau 20 de parteneri ai proiectului”, a mai precizat oficialul european.

Declaratii confuze

Conform declaratiei Comisarului european pentru Energie Günther Oettinger, darea in exploatarea a gazoductului Nabucco va avea loc cel mai devreme in 2018, cu 4 ani mai tarziu decat era planificat. Potrivit lui, posibilitatea ca hotararea privind constructia gazoductului sa fie aprobata este de aproximativ 65 %. Acest gazoduct care va furniza gaze din Asia Centrala in Europa si va asigura independenta fata de gazul rusesc, ramane un proiect „de prestigiu” al UE, a remarcat  Oettinger. Totodata, conform agentiei internationale Reuters, conducerea consortiului international pentru constructia Nabucco a declarat ca nu au fost adoptate nicio hotarare privind amanarea sau anularea proiectului. Toate autorizatiile de constructie au fost primite si constructia va incepe in 2011, iar in 2014 vor incepe livrarile de gaze, care initial vor fi de 8-10 miliarde mc,  si treptat vor creste pana la 31 miliarde mc. Singura necunoscuta ramane aceea ca nu se stie cine va livra gazele. In calitate de potentiale surse de gaze sunt Azerbaidjan, Turkmenia si Iran, dar nu afost semnat nici un document in acest sens cu nici una din aceste tari. Doar Azerbaidjanul si-a dat acordul de principiu la inceputul acestui an.

Comisar anti-Nabucco

Agentia de presa KARADENIZ PRESS a relatat anterior ca germanul Gunther Oettinger, comisar al Energiei, intentioneaza sa nu acorde o prioritate sporita proiectului Nabucco, care pana in prezent era unul dintre principalele obiective ale politicii energetice a Uniunii Europene. Viitoare intentii ale lui Oettnger au venit in urma unor intrebari adresate la audierile din Parlamentului European de catre eurodeputatul roman Adina Valean. Candidatul, in acel moment, pentru portofoliul european al Energiei a raspuns ca Nabucco este un proiect foarte costisitor, care are sens numai daca se poate asigura transportul rezurselor energetice pe termen lung. “Nabucco este un proiect foarte costisitor si va avea sens numai daca vom putea asigura pe termen lung securitatea transportului pentru intregul volum energetic avut in vedere”, a Gunther Oettinger. In acest sens, el a atras atentia ca exista probleme privind posibilele tari furnizoare de gaz care inca nu au parcurs toate etapele democratizarii si in care nu sunt indeplinite toate criteriile de securitate. “O sa ma concentrez, alaturi de colegii mei, ca tratatele semnate pentru Nabucco cu aceste state furnizoare sa fie ferme si foarte sigure”, a declarat spus comisarul propus de Germania. El a atras atentia ca Azerbaidjanul este o tara de incredere, care doreste sa isi dezvolte relatii stranse cu ea si cu care se pot dezvolta proiecte sigure. Europarlamentarul roman Adelina Valean nu a parut multumita de raspunsul lui Oettinger. “Pentru a fi viabil Nabucco trebuie sa fie reconfigurat pe alte rute, dar aceasta este doar opinia mea si poate o veti lua in considerare in timpul mandatului dumneavoastra”, a comentat Valean.

Triunghi energetic amoros

Pentru ca avea dreptul si la o intrebare suplimentara, Valean l-a chestionat pe comisarul german despre “triunghiul amoros dintre Rusia, Ucraina si UE, construit pe tema gazelor”. Oettinger, care a fost amuzat de intrebare sau de modul in care a fost ea formulata, a raspuns ca, intr-adevar, acest “triunghi amoros” este unul periculos, dar ca UE a reusit sa fructifice pozitiv participarea sa la aceasta formula si ca, prin contacte apropiate cu Kievul si Moscova, a reusit sa depaseasca perioadele dificile si de criza. “Criza gazelor de anul trecut a fost un fel de test pentru intregul sistem energetic european si cred ca toti cei implicati au invatat multe din acest episod. Ca umare a acestei crize s-au luat masuri foarte curajoase”, a spus germanul, completand ca in UE ar trebui sa existe tratate de solidaritate care se intre in vigoare pe timp de criza.

Independenta spre ratare

Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct care sa transporte anual pana la 31 de miliarde de metri cubi de gaz provenind din Asia Centrala in special spre Uniunea Europeana, ca alternativa la importul din Rusia. Nabucco, proiect lansat in 2002, ar urma sa intre in functiune in 2014, iar costul sau este estimat la 7,9 miliarde de euro, insa specialistii sunt de parere ca banii vor fi greu de gasit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat si de eforturile Federatiei Ruse de a construi, la randul ei, South Stream, gazoduct proiectat sa lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagra, ocolind Ucraina. Potrivit planurilor initiale ale consortiului Nabucco, gazoductul ar urma sa aiba ca tari furnizoare, intr-o prima faza, Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul, iar mai tarziu sa fie luate in considerare si Iranul sau Irakul, pentru a atinge capacitatea de 31 de miliarde de metri cubi. Din consortiul Nabucco fac parte, cu cate o parte egala de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Azerbaidjanul, Georgia, Turcia si Egiptul au semnat in luna mai un acord privind grabirea constructiei de conducte din zona, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusa sa aloce acestui proiect cateva milioane de euro. La 13 iulie 2009, cele cinci state de tranzit din consortiu – Romania, Turcia, Bulgaria, Ungaria si Austria – au semnat la Ankara un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului.
Scopul proiectului, mentionat in Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene in 26 iunie 2003, era diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale UE, prin construirea unui gazoduct care ar fi urmat sa porneasca de la Marea Caspica, ocolind Rusia, si care urma sa transporte gaze naturale din Azerbaidjan si alte state din Asia Centrala inspre tarile din vestul Europei.

Mitul „Nabucco” contestat

Viabilitatea proiectului este pusa la indoiala de noi calcule care arata ca dependenta de gazul rusesc scade constant in Europa, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), in timp ce livrarile din Norvegia si din regiunea Africii de Nord – in special din Algeria – au sporit considerabil, relateaza mass-media de la Bucuresti. Mitul eliberarii Europei de sub dependenta energetica de Rusia, care s-ar infaptui prin realizarea proiectului Nabucco, este contestat de noi calcule efectuate de un profesor de la Universitatea Libera din Berlin. In opinia profesorului Roland Götz, citat de cotidianul austriac Wirtschaftsblatt, preluat de mass-media de la Bucuresti, la capacitate maxima de exploatare, gazoductul nu va aduce in UE decat 6% din necesarul de gaz natural.
Desi cele cinci tari au semnat un acord preliminar pentru demararea proiectului (n.r.- la Ankara, in iulie 2009), expertul se indoieste de viabilitatea economica a proiectului, ridicand intrebarea daca in aceste conditii, merita ca statele participante la proiect, Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia, sa investeasca un total de 7,9 miliarde euro in proiect. In opinia lui, necesarul de gaze al statelor UE ar fi de 500 milioane metri cubi (mc) pe an, dar nu se stie daca aceasta cantitate nu va scadea, odata ce statele membre trebuie sa-si indeplineasca “obiectivele climatice” asumate, de a reduce consumul de combustibili fosili. Momentan, europenii importa 135 miliarde mc din Rusia, dar Nabucco nu ar putea aduce decat 23% din aceasta cantitate. Din cele 31 de miliarde, Turcia ar urma sa primeasca o cota importanta, iar referitor la aceasta Roland Götz, sustine ca este greu de crezut ca Turcia se va multumi doar cu statutul de tara de tranzit si considera ca este foarte probabil ca Ankara sa doreasca sa devina un centru energetic.
In plus, dependenta de gazul rusesc a Europei a scazut constant, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), arata politologul Gerhard Mangott. El este de parere ca actuala recesiune a redus mult consumul de gaz din UE. Contractele cu Rusia includ clauza “take or pay” (cand cumparatorul tot plateste o parte din pret, chiar si cand refuza marfa), astfel ca europenii au preferat sa primeasca gazul si sa-l depoziteze.

Austria, anexata la South Stream

Federatia Rusa si Austria au semnat un acord pentru construirea gazoductului ruso-italian South Stream, destinat aprovizionarii Europei cu gaze naturale, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul a fost semnat in capitala austriaca Viena de catre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si de ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, in prezenta premierului rus, Vladimir Putin, si a cancelarului austriac, Werner Faymann. Separat, presedintele Gazprom, Alexei Miller, si presedintele OMV, Wolfgang Ruttensdorfer, au semnat un acord cadru pentru colaborarea celor grupuri energetice, relateaza sursele citate.
Premierul rus, Vladimir Putin a subliniat ca South Stream este un “proiect concurent” pentru Nabucco, unde un partener important este OMV. Putin a pus din nou sub semnul indoielii realizarea proiectului Nabucco, afirmand ca “inainte de a construi ceva, trebuie asigurata semnarea contractelor de livrare de gaze naturale”, facand aluzie la incertitudinile legate de sursele de gaze pentru Nabucco.
La randul sau, cancelarul austriac, Werner Faymann, a amintit ca circa 70% din necesarul de gaze al Austriei este importat din Rusia si a adaugat ca livrarile efectuate prin intermediul South Stream sunt complementare energiei din resurse regenerabile. Studiul de fezabilitate al tronsonului austriac al gazoductului va fi terminat la finele acestui an, se arata intr-un comunicat al OMV. Decizia finala asupra investitiilor pe care grupul le va face in proiect va fi luata in urmatoarele 18 luni.

Diplomatie energetica

Inaintea semnarii intelegerii cu Austria, Federatia Rusa avea incheiate acorduri bilaterale cu alte state de tranzit, respectiv Bulgaria, Grecia, Serbia, Slovenia si Ungaria. Pe langa Eni, grupul francez EDF a anuntat ca se va alatura consortiului care va construi South Stream. Gazoductul, cu o lungime de circa 900 de kilometri, va trece pe sub Marea Neagra, din Novorosisk pana la Varna, in Bulgaria. Proiectul este dezvoltat de Gazprom, cel mai mare producator si exportator de gaze naturale din lume, si de grupul italian Eni. Gazoductul va avea o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi pe an, cu posibilitatea extinderii la 63 de miliarde de metru cubi pe an, urmand sa transporte 35% din volumul total de gaze destinate Europei. Primele livrari sunt estimate pentru sfarsitul anului 2015, oficialii avand unele rezerve fata de stabilirea unui termen limita. “Este o perioada foarte dificila. Suntem in 2010, avem mai putin de sase ani pana la lansarea livrarilor, programul este strans”, au declarat surse Gazprom, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Divizia South Stream

Reamintim ca Nord Stream si South Stream sunt promovate de monopolul rus Gazprom. La aceste proiecte s-au asociat si mai mari companii europene in domeniu, precum EDF (Franta), GDF-Suez, E.ON din Germania sau ENI din Italia, pe fondul intensificarii presiunilor politice pentru includerea unui numar de state europene in proiectele de anvergura ale Gazprom.
Gigantul energetic rus Gazprom a infiintat recent un departament pentru coordonarea activitatilor de realizare a proiectului ruso-italian South Stream, potrivit unui comunicat al companiei, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “In responsabilitatea departamentului intra coordonarea activitatilor de proiectare si construire a gazoductului South Stream (…), realizarea sectorului maritim al proiectului, modernizarea infrastructurii de transportare a gazului, precum si infiintarea de infrastructuri in statele participante la proiectul South Stream”, precizeaza comunicatul.

South Stream prin Romania

„Toate proiectele energetice din zona sudica a Europei – South Stream, Nabucco, AGRI – vor trece prin Romania”, a declarat anterior fostul ministru al Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Adriean Videanu, la videochatul cotidianului Gandul. “Ca efort pe care Ministerul Economiei l-a facut anul trecut, toate proiectele pe zona sudica, intr-o forma sau alta, trec prin Romania. Am reusit sa deschidem dialogul inclusiv cu rusii. South Stream trece prin Romania, Nabucco trece prin Romania, AGRI trece prin Romania. Majoritatea proiectelor energetice pe culoarul sudic trec prin Romania, ceea ce face din Romania un jucator foarte important”, a afirmat Videanu, citat de Agerpres. Oficialul MECMA a precizat ca proiectul Azerbaidjan Georgia Romania Interconect (AGRI) este cel mai rapid si eficient proiect dintre cele ce urmeaza sa fie dezvoltate in regiune. Romania, Georgia si Azerbaidjan au semnat, la inceputul lunii aprilie, la Bucuresti, Memorandumul de intelegere pentru realizarea proiectului AGRI, prin intermediul caruia vor fi transportate gaze naturale din Marea Caspica spre Europa, din Azerbaidjan prin Georgia si Romania.
Reamintim ca la mijlocul lunii februarie, Gazprom anunta intr-un comunicat, in urma unei intalniri desfasurate la Bucuresti intre vicepresedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev, si ministrul roman al economiei, Adriean Videanu, ca Romania a confirmat interesul pentru participarea la proiectul South Stream si a transmis partii ruse datele solicitate anterior, necesare pentru pregatirea studiului de fezabilitate pentru varianta de traseu a gazoductului pe teritoriul Romaniei.