Demisia ministrului sloven de interne, Katarina Kresal, care a propus marţi să părăsească guvernul după descoperirea de către Curtea de conturi a unor nereguli într-un proiect imobiliar, a fost refuzată de premierul Borut Pahor. Şeful guvernului sloven a refuzat demisia dnei Katarina Kresal pentru a nu slăbi şi mai mult coaliţia de centru-stânga la putere la Ljubljana. Raportul Curţii dat marţi publicităţii relevă nereguli în procedura închirierii birourilor pentru instalarea Agenţiei Naţionale de Investigaţii /NPU/ în 2010. D-na Kresala a reacţionat, anunţând o procedură pentru anularea contractelor litigioase. Dna Kresal este liderul Partidului Liberal-Democrat /LDS/, ultimul partener al coaliţiei de social-democraţi al premierului Pahor, după plecarea Partidului Democrat al Pensionarilor din Slovenia (DESUS) şi a formaţiei de centru-stânga Zares în iunie. ‘Nu voi accepta demisia pentru că Curtea de conturi nu a cerut acest lucru’, iar Katarina Kresal ‘a luat deja măsurile necesare pentru a pune capăt neregulilor descoperite’, a afirmat premierul Borut Pahor într-un comunicat.

Federatia Rusa intentioneaza sa isi plateasca datoria catre Slovenia partial prin livrari de arme si restul in dolari, potrivit unui proiect de acord bilateral aprobat de Guvernul rus, relateaza RIA Novosti. Potrivit documentului, vor fi livrate arme in valoare de 52.547 de milioane de dolari, iar restul de 76.621 de milioane plus dobanda vor fi virati prin banca. Un proiect de acord vizand achitarea datoriei sovietice fata de fosta Iugoslavie a fost semnat in 15 iulie de premierul rus Vladimir Putin. Banii urmeaza sa fie virati la 10 zile dupa semnare, iar livrarile de arme destinate Ministerului sloven al Apararii vor fi incheiate pana in 13 noiembrie 2010.

Exporturi masive

Cu toate acestea, livrarea de armament de catre Rusia spre Slovenia, un stat membru NATO, nu este un caz singular. Moscova exporta arme speciale nu doar in Asia, Africa si America Latina, ci si in tari ale NATO, declara in 2009, Viaceslav Ovcinikov, consilier al presedintelui si directorului general al agentiei ruse de export de armament, Rosoboronexport, citat de agentia RIA Novosti. “Livram material special si unor tari NATO”, a spus el, in cadrul Salonului de arme speciale Interpolitech 2009, de la Moscova. Una dintre cele mai bine vandute arme este pusca unica de asalt, care poate trage sub apa 26 de cartuse de 5,66 milimetri si cu care sunt echipate unitatile speciale ale fortelor navale rusesti. “Partenerii straini sunt interesati si de armele rusesti pentru unitatile antiteroriste, de aparatele optice, in special de vedere nocturna, de materiale de obtinere de informatii secrete, de mijloacele de protectie individuala si de arme neletale”, a mai precizat consilierul. Potrivit acestuia, patru delegatii straine studiaza, in cadrul Salonului, produsele expuse, in vederea incheierii de contracte. “Cererea de arme speciale rusesti in strainatate creste de la 10 la 15 la suta pe an; carnetul de comenzi s-a dublat in acest an in raport cu 2008. Dar, din totalul vanzarilor noastre, cele ale produselor speciale nu reprezinta decat 1 la suta”, a explicat expertul. In 2008, exporturile de arme rusesti s-au ridicat la sapte miliarde de dolari.

Vanzari de 9 miliarde dolari in plina criza

Criza financiara globala nu pare sa fi afectat prea mult exporturile de armament rusesc in toata lumea. Anul trecut, Rusia a atins un nou record al vanzarilor de armament atingand pragul de 9 miliarde de dolari americani, potrivit Interfax care citeaza un oficial miliatar. “Dupa cum au mers vanzarile in prima jumatate a anului (2009 – n.red.), ne asteptam ca planul (de a atinge un nou record) va fi imdeplinit”, a declarat Alexandr Fomin, vicepresedintee Serviciului de Cooperare Federal Militaro-Tehnic, cu ocazia unui salon aeronautic ce s-a desfasurat la Farnborough in Anglia. Pe plan mondial, cei cinci mari exportatori au ramas SUA (cu 30% din vanzari), urmate de Rusia (23%), Germania (11%), Franta (8%) si UK (4%). Primii cinci mari importatori sunt China, urmata de India, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite si Grecia.

Premierul Nikola Gruevski conduce Macedonia spre UE

Comisia pentru Politica Externa a Parlamentului European (PE) a aprobat miercuri, 27 ianuarie 2010, amendamentele la raportul privind progresul Republicii Macedonia pe drumul aderarii la Uniunea Europeana (UE) inaintate de europarlamentarul si raportorul sloven Zoran Thaler, relateaza publicatia SETimes, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform documentului, tara balcanica urmeaza sa primeasca o data pentru lansarea discutiilor de aderare la UE in martie 2010, la urmatorul summit al ministrilor de externe ai UE. Adresandu-se mass-media dupa votul din Comiasia pentru Politica Externe a PE, Thaler a afirmat ca aprobarea constituie un eveniment foarte pozitiv pentru Macedonia si un semnal puternic din partea PE catre Comisia Europeana si Consiliul UE.
In cadrul aceleiasi sesiuni, PE a aprobat de asemenea rapoartele de progres pe 2009 privitoare la Croatia si Turcia, relateaza surse oficiale de la Bruxelles, citate de mass-media internationala. Potrivit rezolutiei, discutiile de aderare la UE cu Zagrebul vor fi finalizate anul acesta, daca vor fi intrunite toate criteriile. Documentul a subliniat faptul ca aderarea Croatiei ar fi un impuls puternic pentru celelalte tari din regiunea Balcanilor de Vest care doresc sa adere la Uniune. Totodata, acesta a sfatuit autoritatile slovene sa depuna mai multe eforturi pentru a imbunatati administratia publica, pentru a-si reforma justitia si pentru a lupta impotriva coruptiei si crimei organizate.

Enigma turca

Turcia, pe de alta parte, a inregistrat doar progrese limitate in anumite reforme importante, a afirmat PE in rezolutia sa. Ankara a fost criticata pentru incapacitatea de a implementa Protocolul Aditional la Acordul de Asociere CE-Turcia, pentru desfiintarea Partidului Societatii Democrate si pentru decizia judecatoreasca care anuleaza legea privind limitarea jurisdictiei tribunalelor militare. Parlamentarii PE au salutat insa dezbaterea publica ampla lansata asupra asa-numitului proces de deschidere democratica, precum si adoptarea legii care elimina restrictiile asupra difuzarii de emisiuni in limba kurda. Rezolutia a felicitat de asemenea rolul jucat de Turcia in securitatea regionala. Rezolutia va fi supusa in continuare discutiilor si votului plenului Parlamentului European in luna februarie 2010 la Strasbourg.