Navele militare rusesti ameninta echilibrul din Marea Mediterana

O instalatie ruseasca de alimentare si mentenanta, situata langa Tartus, port sirian la Marea Mediterana, va fi modernizata pentru a putea primi, dupa 2012, nave grele de razboi, a anuntat azi comandantul Marinei rusesti, amiralul Vladimir Visotki, citat de presa de la Moscova, preluata de agentia KARADENIZ PRESS. “Tartus va fi dezvoltat ca o baza navala. Prima etapa de dezvoltare si modernizare va fi incheiata in 2012″, a declarat amiralul Vladimir Visotki, adaugand ca aceasta ar putea servi, atunci, ca baza pentru crucisatoare cu rachete teleghidate la bord si chiar pentru portavioane. Aceasta baza este operata in baza unei intelegeri din 1971, de personal rusesc, iar potrivit unor experti in domeniul apararii navale, baza este renovata pentru a fi utilizata ca platforma a unei prezente navale permanente a Rusiei in Mediterana. La noua baza navala vor ancora cu precadere nave militare din Flota rusa a Marii Negre, desfasurata momentan in portul Sevastopol din peninsula Crimeea.
Reamintim ca presedintele rus, Dmitri Medvedev, a declarat, in noiembrie 2009, ca Rusia isi va spori prezenta navala in oceanele lumii. In acelasi an, o sursa militara rusa sustinea ca Moscova va avea, in cativa ani, baze militare navale pe Insula Socotra in Yemen, in Tartus, Siria si la Tripoli, capitala Libiei. “Decizia politica a fost luata. Este dificil de spus cat timp va fi necesar pentru deschiderea bazelor marinei noastre in aceste tari, dar cu siguranta se vor realiza in cativa ani. Altfel, va fi imposibil sa avem o prezenta regulata in mari indepartate, pentru apararea intereselor ruse”, sustinea sursa.
Deschiderea unei baze rusesti in portul libian Benghazi a fost una dintre subiectele de discutie importante in timpul vizitei presedintelui libian Muammar Gadafi la Moscova din octombrie 2008, potrivit presei rusesti.

Ofensiva navala

De altfel ziarul rus Kommersant informa inca din iunie 2007 ca Rusia dragheaza portul Tartus si a inceput sa construiasca un doc in portul Latakia. Citand surse din ministerul rus Apararii, Kommersant sustinea ca Moscova planuieste sa amplaseze permanent in Marea Mediterana escadronul militar condus de crucisatorul Moskva. Instalarea de rachete de aparare si sisteme de supraveghere in jurul instalatiilor ruse din porturile siriene ar modifica in defavoarea Israelului echilibrul militar din regiune. Escadronul mediteranean Eskadra dislocat in anii ’60 din flota Marii Negre si din alte flote rusesti avea intre 35 si 45 de nave, care au fost suplimentate pana la 70 in 1967, in timpul razboiului de sase zile, in care Rusia si-a oferit sprijinul statelor arabe impotriva Israelului.
In anul 2008, Rusia lua in calcul schimbarea locului de dislocare a Flotei ruse din Marea Neagra, care isi are baza navala in Sevastopol, in cazul in care Kievul nu ar fi dorit sa prelungeasca termenul de stationare a acesteia dupa 2017. Vladimir Vasotki, comandantul fortelor maritime militare ale Rusiei, sustinea atunci ca Flota rusa din Marea Neagra ar putea fi redislocata in Marea Mediterana, inca inainte de a se lua o decizie politica referitoare la viitorul acesteia. Majoritatea expertilor militari de la Moscova au apreciat atunci drept “inteleapta” aceasta intentie, indicand ca cel mai probabil viitoarea baza navala rusa din Mediterana se va afla la Tartus.

Uniune vamala

Republica Araba Siria doreşte să se alăture zonei de liber-schimb creată de Rusia, Belarus şi Kazahstan, în cadrul uniunii lor vamale, a declarat recent, la Minsk, preşedintele sirian Bashar al-Assad, aflat într-o vizită în această fostă republică sovietică, relatează mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Vă solicităm să ne susţineţi în eforturile noastre vizînd aderarea la zona de liber-schimb creată între Belarus, Rusia şi Kazahstan”, a afirmat preşedintele sirian, în cadrul unei întîlniri avute cu premierul belarus Serghei Sidorski, potrivit RIA Novosti. Liderul de la Damasc a apreciat că o viitoare prezenţă a ţării sale în această zonă “va stimula schimburile economice şi comerciale între Siria şi cele trei state”.
Uniunea vamală dintre Rusia, Kazahstan şi Belarus, un proiect ce data de mai multă vreme şi care a fost amînat din cauza unor divergenţe între Moscova şi Minsk, a fost lansată la 6 iulie, odată cu intrarea în vigoare a unui Cod vamal unic pe teritoriul acestor ţări. Etapa următoare a integrării lor prevede desfiinţarea frontierelor vamale, un obiectiv ce urmează să fie atins la 1 iulie 2011. La 1 ianuarie 2012, cele trei ţări ar urma să formeze un spaţiu economic unic caracterizat prin reguli comune de reglementare a activităţii lor economice.

Kremlinul nuclearizeaza Siria

Anterior, o importanta delegatie de oficiali si specialisti in energia nucleara din Federatia Rusa a efectuat o vizita oficiala in Republica Araba Siriana, pentru o noua runda de negocieri cu autoritatile de la Damasc privind asistenta tehnica nucleara pe care Moscova o va oferi statului din Orientul Mijlociu. Conform unor surse diplomatice siriene, acreditate in Republica Ucraina, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, vizita delegatiei ruse avea loc la cateva saptamani de la prima vizita oficiala de stat in Siria a unui lider rus de la Revolutia Bolsevica pana in prezent. Sursele citate au mai subliniat demararea negocierilor dintre Siria si Ucraina pentru participarea firmelor si specialistilor ucraineni la proiectele energetice nucleare implementate de autoritatile siriene, si care sunt considerate strategice de catre liderii statului arab.
Presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, a discutat anterior cu omologul sau sirian despre cooperarea nucleara bilaterala si a declarat ca Statele Unite ar trebui sa lucreze mai mult pentru pacea din Orientul Mijlociu. “Cooperarea pentru energia atomica ar putea lua o alta directie”, a declarat Medvedev la o conferinta de presa cu presedintele sirian Bashar al-Assad, citat de mass-media regionala. Assad a declarat ca el si Medvedev “au discutat despre cooperare in domeniul petrolului si gazului, precum si in privinta construirii unor centrale electrice conventionale sau centrale nuclearo-electrice”.
Intrebat de mass-media locala daca Rusia va construi o centrala atomica in Siria, ministrul rus al energiei Sergei Shmatko a declarat agentiei Reuters: “Studiem aceasta posibilitate”.

Ancheta internationala

Agentia Internationala pentru Energia Atomica (AIEA) investigheaza Siria de peste 2 ani in privinta a ceea ce organismul de monitorizare nucleara sustine ca a fost un complex ce semana cu un reactor nuclear, inainte sa fi fost bombardat si distrus. Reamintim ca in 2007, fortele militare aeriene israeliene au bombardat ceea ce serviciile de informatii occidentale au identificat drept un reactor nuclear care producea plutoniu in desertul sirian, iar o ancheta a ONU pentru a determina care a fost tinta a fost amanata datorita lipsei cooperarii siriene.
Damascul a negat cu tarie informatiile americane potrivit carora acel complex a fost un reactor nuclear proiectat de Coreea de Nord, echipat pentru producerea de plutoniu pentru bombe atomice, sustinand ca a fost doar o cladire militara conventionala. Dar un raport AIEA din martie 2010 a demonstrat, ca urmele de uraniul gasite in zona intr-o vizita din 2008 efectuata de inspectorii ONU au aratat ca a existat activitate nucleara la sol, dar Damascul a respins accesul ulterior al AIEA in zona pentru a trage concluziile.

Transparenta inexistenta

Statele Unite, principalul aliat politic si militar al Israelului, si cateva tari europene, membre ale Uniunii Europene, au cerut ca Siria sa coopereze pe deplin cu ancheta AIEA, sustinand ca problema nu va disparea chiar daca Damascul isi imbunatateste relatiile cu Occidentul. Statul arab, si economia sa, este grv afectat de lipsuri in electricitate, generarea de energie nereusind sa acopere nevoile unei populatii ce creste cu peste 2,5% pe an.
Ministrul rus Shmatko, citat de mass-media rusa, a declarat, ca orice cooperare cu Rusia asupra construirii unei posibile centrale nucleare ar necesita ca Damascul sa respecte Tratatul de Neproliferare Nucleara din 1970, care interzice semnatarilor, printre care se numara si Siria, ce nu detin arme nucleare sa incerce sa le dobandeasca.

Buturuga iraniana

Totodata, oficialul rus a mai declarat ca Federatia Rusa ar putea construi mai multe reactoare nucleare in Iran pe langa cel pe care planuieste sa il porneasca in acest an in apropiere de orasul Bushehr, in ciuda durei opozitii a Israelului, Statelor Unite si a altor state occidentale. Statele Unite si statele UE considera ca programul nuclear civil declarat de Iran este o acoperire pentru un efort de dezvoltare de arme atomice, acuzatii negate vehement de Teheran.
Reamintim ca Republica Islamica Iraniana este sanctionata de ONU pentru refuzul de a anula programul secret de imbogatire a uraniului. “Noi favorizam continuarea cooperarii cu Iranul in sfera energetica, incluzand construirea unor reactoare ce functioneaza cu apa usoara”, a declarat Shmatko jurnalistilor. Rusia sustine ca toate natiunile au dreptul sa detina programe pasnice pentru crearea de energie nucleara si cauta in mod agresiv contracte in strainatate pentru a construi centrale atomice.
Presedintele rus Medvedev, care a indicat ca Rusia va sustine noile sanctiuni ale Consiliului de Securitate al ONU impotriva Iranului pentru programul sau nuclear, a cerut o “cooperare constructiva cu comunitatea internationala in privinta problemei iraniene”.

Axa strategica

Federatia Rusa este considerata un partener strategic al Siriei, Moscova sustinand Damascul pe toata durata indelungatului conflict arabo-israelian. Conform mass-media de la Mocova, Kremlinul urmareste sa revigoreze relatiile economice, politice si militare cu natiunile Orientului Mijlociu, Rusia iertand Siriei cea mai mare parte din datoria de mai multe miliarde de dolari, acumulata in timpul URSS.
Reamintim ca autoritatile israeliene se opun vanzarii de arme moderne rusesti Siriei, care a fost anul trecut cel de-al patrulea cumparator de sisteme de arme din Federatia Rusa, inclusiv avioane de lupta, nave maritime militare, sisteme de rachete antiaeriene, tancuri si transportoare blindate. De asemenea, Rusia a imbunatatit radical relatiile cu Israelul si a incercat sa isi consolideze influenta in procesul de pace din Orientul Mijlociu.
Presedintele rus Medvedev a reiterat propunerea Rusiei pentru organizarea unei conferinte internationale la Moscova pe tema pacii in Orientul Mijlociu, seful statului rus sugerand ca Statele Unite vor trebui sa faca mai mult daca se doreste ca eforturile de pace sa inregistreze progrese.

Presedintele sirian Bashar al-Assad cimenteaza axa strategica Damasc-Minsk-Moscova

Republica Araba Siria doreşte să se alăture zonei de liber-schimb creată de Rusia, Belarus şi Kazahstan, în cadrul uniunii lor vamale, a declarat luni, la Minsk, preşedintele sirian Bashar al-Assad, aflat într-o vizită în această fostă republică sovietică, relatează mass-media regionala, citata de agentiile de presa de la Bucuresti. “Vă solicităm să ne susţineţi în eforturile noastre vizînd aderarea la zona de liber-schimb creată între Belarus, Rusia şi Kazahstan”, a afirmat preşedintele sirian, în cadrul unei întîlniri avute cu premierul belarus Serghei Sidorski, potrivit RIA Novosti. Liderul de la Damasc a apreciat că o viitoare prezenţă a ţării sale în această zonă “va stimula schimburile economice şi comerciale între Siria şi cele trei state”.
Uniunea vamală dintre Rusia, Kazahstan şi Belarus, un proiect ce data de mai multă vreme şi care a fost amînat din cauza unor divergenţe între Moscova şi Minsk, a fost lansată la 6 iulie, odată cu intrarea în vigoare a unui Cod vamal unic pe teritoriul acestor ţări. Etapa următoare a integrării lor prevede desfiinţarea frontierelor vamale, un obiectiv ce urmează să fie atins la 1 iulie 2011. La 1 ianuarie 2012, cele trei ţări ar urma să formeze un spaţiu economic unic caracterizat prin reguli comune de reglementare a activităţii lor economice.

Rachetele strategice iraniene, amenintare la adresa intereselor SUA in Golful Persic

Statele Unite dezvoltă o nouă generaţie de rachete rapide, ce pot atinge viteze de peste 5.793 de kilometri pe oră şi pot lovi orice ţintă de pe Glob într-o oră, un proiect care a alarmat China, Republica Islamica Iran şi Rusia şi a complicat negocierile pentru reducerea armelor nucleare, relateaza mass-media internationala. „Capacitatea de a ataca o gamă largă de ţinte aflate în rază de acţiune intercontinentală, fără a recurge la arme nucleare, are o importanţă centrală pentru securitatea naţională”, a explicat Daniel Goure, analist la institutul Lexington din Virginia, citat de mass-media.
Casa Albă a cerut fonduri de aproape 250 de milioane de dolari pentru cercetarea tehnologiilor hipersonice, dintre care unele folosesc undele de şoc generate de rachete pentru a le creşte şi mai mult viteza. Noua armă va putea fi lansată din aer, de pe mare sau de la sol şi va zbura la o altitudine de peste 106 kilometri. Racheta va primi date actualizate privind ţinta de la sateliţi. La o viteză de până la cinci ori mai mare decât cea a sunetului, ea va genera atât de multă căldură încât va trebui acoperită cu materiale speciale, pentru a evita topirea.

Maratonul rachetelor

La randul lor, Gardienii Revoluţiei, corpul de elită al armatei iraniene, a lansat recent cinci rachete în cadrul amplelor exerciţiilor militare din strâmtoarea Ormuz, relatează televiziunea de stat. Rachetele sol-mare şi mare-mare au lovit aceeaşi ţintă simultan, potrivit televiziunii de stat de la Teheran, care nu oferă alte detalii. „Republica Islamică a Iranului are planuri pentru a respinge orice agresiune, iar aceste planuri vor face inamicii să regrete, cu siguranţă”, a afirmat comandantul adjunct al forţelor armate iraniene, generalul Massoud Jazayeri. Inaltul oficial militar iranian a mai adaugat că securitatea Golfului Persic trebuie asigurată prin cooperarea între ţările din regiune. “Ţinând cont de posibilele comploturi ale duşmanilor şi agresorilor, Corpul Gardienilor Revoluţiei pune la punct operaţiuni de apărare pentru a a da un răspuns zdrobitor oricărei agresiuni”, a mai ţinut să avertizeze oficialul.
Manevrele Iranului, desfăşurate într-o zonă crucială pentru transportul de petrolul, coincid cu amplificarea tensiunilor dintre Iran şi Occident, care se teme că republica islamică ar încearca să obţină bomba atomică. Forţele armate iraniene organizează adesea exerciţii, pentru a demonstra că sunt pregătite să facă faţă oricărei eventuale acţiuni militare desfăşurate de Israel sau de Statele Unite.
Anterior, Pentagonul a afirmat că o eventuală acţiune militară împotriva Teheranului este în continuare una dintre opţiunile luate în calcul pentru a pune capăt ambiţiilor sale nucleare. Statele Unite exercită presiuni pentru a adoptarea unei a patra runde de sancţiuni ONU vizând Iranul, care refuză să pună capăt programului său nuclear controversat.

Ocupatie militara

Dacă Iranul va decide să fabrice arme nucleare, Statele Unite nu vor putea opri asta decât dacă vor ocupa ţara condusă de Mahmoud Ahamadinejad, a declarat generalul american James Cartwright, în urma unui raport pe care l-a prezentat în faţa Senatului SUA. Cartwright a vorbit despre deciziile dificile pe care trebuie să le ia administraţia Obama în ceea ce priveşte găsirea unei soluţii pentru domolirea Iranului. Generalul a precizat că o simplă intervenţie militară nu va fi suficientă în cazul în care Iranul ar reuşi să pună mâna pe arme atomice.
La randul sau, senatorul democrat Jack Reed l-a întrebat dacă “ocuparea fizică a ţării şi dezasamblarea instalaţiilor nucleare iraniene” ar reprezenta o soluţie pentru a anula orice şanse ca Iranul să construiască arme nucleare. Răspunsul lui James Cartwright a fost afirmativ, relateaza mass-media.
Contracandidatul lui Barack Obama la alegerile prezidenţiale din 2008, John McCain, s-a numărat şi el printre senatorii care i-au adresat întrebări generalului Cartwright. “George Schultz, secretarul meu de stat preferat, a subliniat odată că nu e bine să întrepţi o armă asupra cuiva dacă nu eşti pregătit să apeşi pe trăgaci. Statele Unite flutură o armă de ceva vreme. N-am apăsat însă pe trăgaci nici măcar o dată, aşa că a cam venit vremea s-o facem”, a declarat McCain.

Jihad nuclear

Serviciile occidentale de informaţii apreciază că Republica Islamica Iran intenţionează să construiască noi reactoare nucleare, relateaza surse oficiale occidentale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit The New York Times, inspectorii internationali si serviciile occidentale de informatii banuiesc ca Iranul se pregateste sa construiasca noi reactoare nucleare, sfidând astfel solicitarile ONU.
Reamintim ca in urmă cu şase luni a fost dezvăluită existenţa unei capacităţi secrete de îmbogăţire a uraniului. Inspectorii ONU care monitorizează programul nuclear iranian caută dovezi referitoare la două şantiere de construcţie, bazându-se pe comentariile unui oficial iranian, şi încearcă să identifice locul unde au fost instalate o serie de echipamente pentru îmbogăţirea uraniului produse recent.

Strategie atomica

Într-un interviu acordat agenţiei ISNA – Iranian Student News Agency -, Ali Akbar Salehi, directorul Organizaţiei iraniene pentru energie atomică, a afirmat că preşedintele Mahmoud Ahmadinejad a ordonat începerea construcţiei a două noi centrale, care “vor fi construite în interiorul munţilor”.
Oficiali americani au declarat că împartăşesc bănuielile inspectorilor ONU şi analizează imagini obţinute prin satelit în legătură cu mai multe posibile amplasamente, dar nu au obţinut indicii clare privind faptul că Teheranul intenţionează să producă în aceste uzine combustibil nuclear. La randul sau, un oficial european a afirmat că, deşi există “unele dovezi”, restricţiile impuse de Iran inspectorilor ONU îngreunează localizarea noilor construcţii.
Bănuielile occidentale se bazează şi pe faptul că echipamentele pentru îmbogăţirea uraniului, produse în numeroase fabrici răspândite pe întreg teritoriul Iranului, nu au fost instalate în centralele vizitate de inspectorii ONU. Capacităţile de producţie reprezintă una dintre ţintele predilecte ale serviciilor de informaţii americane, israeliene si europene.

Sabotaj israelian

Israelul este implicat intr-un razboi de sabotaj in Iran, intr-un efort de a impiedica tentativele Teheranului de a dezvolta arma nucleara, au afirmat surse oficiale de la Ierusalim, preluate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sursele citate au declarat ca strategia israeliana „de decapitare” a programului nuclear a vizat membri ai acestuia, in speranta ca ambitiile Republicii Islamice Iran in acest domeniu vor fi descurajate, fara sa se ajunga la razboi. Operatiunea de sabotaj a capatat o importanta si mai mare in urma alegerii presedintelui american Barack Obama, care a implementat o politica externa mai toleranta fata de Iran. “Actiunile vizeaza sa incetineasca progresele in program astfel incat ei sa nu-si dea seama ce se intampla”, a spus un fost agent al Agentiei Centrale de Informatii (CIA) a SUA. “Obiectivul este a amana, a amana pana cand se gaseste alta solutie sau abordare”. Cu siguranta nu vrem ca actualul guvern iranian sa aiba astfel de arme. Este o politica buna sa se evite abordarea militara, care ar presupune probabil riscuri inacceptabile”, a explicat el.
Ca o dovada a presupusei strategii israeliene, oficialii iranieni au vorbit despre evenimente suspecte, precum moartea lui Ardeshire Hassanpour, om de stiinta in domeniul nuclear la uzina de plutoniu din Isfahan, care a decedat in locuinta sa in urma unei aparente scurgeri de gaz in 2007. Totodata, mass-media occidentala a prezentat informatii potrivit carora Iranului i s-a vandut echipament defect pentru programul sau nuclear de catre pietele internationale, serviciile de securitate iraniene dejucand mai multe tentative de perturbare a furnizarii de electricitate pentru Natanz, uzina de imbogatire a uraniului.
“Cred ca este vorba despre actiuni de sabotaj, este o miscare logica. In lipsa unei solutii negociate pentru rezolvarea problemei, aceasta este cea mai buna solutie deocamdata”, a declarat oficialul CIA citat. “Numeroase agentii de informatii incearca un razboi psihologic. Nu numai Israelul, dar si americanii si multe agentii de spionaj europene – exista informatii ca si state neutre, ca Olanda, sunt implicate”, a mai adaugat acesta.
“Daca este adevarat, este vorba despre exercitarea de presiuni asupra programului iranian din punct de vedere tehnic. Daca nu este adevarat, atunci este vorba despre o parte a conflictului psihologic. Pentru ca nu exista confirmari, nu putem fi siguri. Dar chiar si daca nu ar fi adevarat, este cu siguranta o parte a amplului razboi psihologic impotriva programului nuclear iranian. Asta este clar”, a conchis sursa citata.

General dezertor

Existenta reactorului nuclear construit in secret de Siria cu asistenta nord-coreeana a fost dezvaluita serviciilor de informatii occidentale de catre generalul iranian Ali Rea Asgari, care a dezertat in urma cu trei ani in timp ce se afla intr-o vizita in Turcia, a reconfirmat un inalt demnitar din serviciile de informatii israeliene, citat de presa locala. Mossadul si CIA au fost acuzate de autoritatile iraniene ca s-ar afla in spatele disparitiei generalului iranian, fost ministru adjunct al Apararii si comandant al Garzilor Revolutionare Iraniene. Asgari a afirmat de asemenea ca Iranul a fost implicat doar din punct de vedere financiar in construirea reactorului secret de la al-Kybar, furnizand guvernului de la Damasc fonduri ce oscilau intre 1-2 miliarde de dolari.
Reamintim ca in perioada premergatoare atacului aerian israelian din 9 septembrie 2007 care a distrus reactorul sirian, locatia in care acesta era construit a fost vizitata de o unitate de operatiuni speciale a armatei israeliene care a cules toate datele necesare in vederea atacului aerian.

Spionul trambita

Serviciile de informatii olandeze au retras anterior un agent dintr-o „operatiune ultrasecreta“ de spionare a industriei militare din Iran deoarece sefii spionajului din Olanda considerau ca un atac aerian al SUA este iminent. Dezvaluirile au fost criticate de oficialii americani si olandezi, care au respins iminenta unui atac aerian American asupra Republicii Islamice Iran.
Conform relatarilor aparute in ziarul olandez „De Telegraaf”, si preluate de mass-media britanica, serviciile de informatii ale acestei tari, AIVD, au oprit o operatiune de spionaj menita a infiltra si sabota industria armamentului din Iran. „Operatiunea, despre care s-a spus ca a inregistrat un mare succes, a fost sistata de curind in legatura cu planurile privind un atac aerian american iminent asupra Iranului“, se arata in raport. „Vor fi totodata aruncate in aer tintele care au avut legatura cu actiunea olandeza de spionaj“. Surse „bine plasate“ au spus ziarului olandez ca un agent de virf a fost rechemat de curind „deoarece se crede ca SUA ar urma sa ia o decizie in decurs de citeva saptamini privitor la atacarea Iranului cu avioane fara personal uman la bord“. „In ultimii ani, AIVD a impartasit informatiile sale serviciilor secrete americane CIA“, adauga cotidianul.

Rachete navale

Ministrul iranian al Apararii, Ahmad Vahidi, a declarat recent ca Iranul a lansat productia unei nou tip de racheta antinave cu raza scurta de actiune, capabila sa “sa distruga tinte de 3.000 de tone. Racheta denumita Nasr-1 este “o racheta cu raza scurta de actiune ce poate fi lansata de pe coasta sau de pe nave si va fi adaptata, pentru a putea fi folosita din elicoptere si de pe submarine”, a precizat oficialul militar iranian, citat de agentia iraniana IRNA. In prealabil, pe fondul dosarului nuclear iranian tot mai tensionat, liderii de la Teheran au facut mai multe anunturi in legatura cu fabricarea de noi rachete mai performante. Ministrul apararii a inauguat in februarie instalatiile de dezvoltare a unei rachete sol-aer antielicoptere numita Qaem si a unei rachete antitanc “cu doua focoase” numita Tufan. Teheranul a mai spus ca a pus la punct o racheta sol-aer capabila sa distruga elicoptere de atac americane Apache, precum si un sistem antiracheta prezentat ca oferind aceleasi performante cu cele ale sistemului rus S-300, cumparat de Teheran, dar a carui livrare este intarziata de Moscova. Anuntul vine in timp ce SUA si-au consolidat arsenalul antirachete din Golf, pentru a putea para un eventual atac iranian. in decembrie, Teheranul a testat o “versiune ameliorata” a rachetei sale cu raza medie Sejil-2, care poate, potrivit Iranului, sa loveasca Israelul, dar si principalii vecini ai Teheranului.

Colaborare periculoasa

Pe langa fabricarea de noi rachete, Iranul va construi o noua rampa pentru lansarea de rachete, “probabil in colaborare” cu Coreea de Nord, informeaza revista cu profil militar, Jane’s Intelligence Review, bazandu-si afirmatiile pe mai multe imagini surprinse de sateliti. Rampa este in constructie la centrul spatial din Senman, la est de Teheran, si ar putea servi la lansarea unei noi rachete spatiale in curs de asamblare, numita Simorgh (Phoenix), potrivit revistei. Aceasta racheta, cu o lungime de 27 de metri, are 85 de tone si patru motoare. Ea ar urma ca peste doi ani sa plaseze un satelit de 100 kilograme pe o orbita la 500 kilometri. Lucrarile in curs “demonstreaza probabilitatea unei colaborari cu Coreea de Nord in programul de rachete”, potrivit revistei. Ea subliniaza ca “platformele din turnul de lansare surprinse din satelit seamna cu cele ale noii rampe de lansare din Coreea de Nord, la Tongchang”. Un crater sapat in fata rampei corespunde, de asemenea, in partea vestica, noului amplasament de lansare al Phenianului. “In plus, prima faza a rachetei Simorgh seamana mult cu Unha-2 a Coreei de Nord”, potrivit publicatiei. Noua rampa, aflata la patru kilometri nord-est de centrul spatial Semnan, este pe jumatate construita, iar un alt santier este in curs, la 2,5 kilometri sud-vest. Toate aceste activitati arata ca “Teheranul pare decis sa continue dezvoltarea rachetelor, in pofida tentativelor SUA de a obtine sustinerea necesara pentru sanctiuni suplimentare”, se mai arata in paginile publicatiei citate.

Seful diplomatiei de la Ankara, Ahmet Davatoglu, a declarat luni ca acum este momentul prielnic pentru pentru relansarea negocierilor indirecte dintre Israel si Siria, cu medierea Turciei, potrivit agentiei turce Anadolu. Davatoglu a precizat ca Damascul este dispus sa reia negocierile cu Israelul din punctul in care au fost intrerupte la sfarsitul anului 2008. Oficialul turc a declarat de asemenea ca toti oficialii americani cu care a purtat convorbiri, inclusiv secretarul de stat Hillary Clinton si emisarul SUA in Orientul Mijlociu, George Mitchell, sprijina reluarea negocierilor. “Sunt deosebit de optimist in legatura cu reluarea negocierilor intre Israel si Siria, dar nu pot spune cand se va intampla acest lucru”, a declarat Ahmed Davatoglu intr-un interviu acordat cotidianului panarab al-Hayat. Ministrul turc a purtat, duminica, convorbiri la Damasc cu presedintele Siriei, Bashar el-Assad, abordand si reluarea negocierilor indirecte cu Israelul. Negocierile dintre Siria si Israel au fost intrerupte odata cu demisia fostului premier Ehud Olmert pentru ca apoi Damascul sa se retraga de la discutii pe fondul ofensivei armatei israeliene in Fasia Gaza, la inceputului lui 2009. Vicepremierul israelian Sylvan Shalom a declarat la New York ca Israelul nu se opune medierii Turciei in negocierile cu Siria, dar a precizat ca asemenea contacte nu se afla pe lista prioritatilor israeliene datorita cooperarii intre Siria, Iran si organizatia shiita libaneza Hezbollah.

Premierul Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan

Un stat din imediata apropiere a Romaniei, Turcia, dezvolta de catva timp o politica externa dinamica, ingenioasa si profitabila. Diplomatia turca este, de mai multi ani, intr-o efervescenta imaginativa la care putine comparatii rezista si este, mai ales, exemplara prin modul in care-si afirma interesele in lumea tot mai complexa si mai constrangatoare a globalizarii. 2009 a fost, in aceasta privinta, un an “antologic”, cum il numeste un politolog occidental, caci Ankara a produs strapungeri politico-diplomatice remarcabille.

Cu Armenia a fost taiat nodul gordian al unui dureros contencios istoric, din vremea primului razboi mondial, si s-a declansat un proces de normalizare. Cu Siria s-au pus bazele unei colaborari economice si militare extinse si au fost suprimate vizele. Cu Irakul s-au restabilit relatiile de incredere, iar premierul Erdogan s-a intalnit cu liderul kurzilor din nordul Irakului. S-au imbunatatit si relatiile cu Iranul, Turcia aspirand la un rol de mediator in conflictul dintre Teheran si principalele state occidentale pe tema programului nuclear iranian. Cu Israelul, aliat strategic al Turciei, relatiile sunt abordate intr-o noua cheie, dupa ce Ankara a acuzat abuzurile umanitare din teritoriile palestiniene, programul nuclear militar al Israelului si altele, pozitie care a reapropiat Turcia de lumea araba. Cu Rusia, relatile au fost dezvoltate considerabil, prin schimburi economice in crestere vertiginoasa (volumul prevazut pentru 2015 este de 33 miliarde ruble), prin proiecte energetice commune (inclusiv South Stream), prin constructia primei centrale electronucleare in Turcia de catre Rusia si prin alte forme comune de cooperare. Ankara ar urma sa devina si un partener regional mai important al SUA in timpul presedintelui Obama, care a vizitat de altfel Ankara in aprilie 2009. Dar in general, cu aliatii occidentali, “relatiile Turciei devin tot mai complexe”, cum remarca un politolog, francez, urmare, in principal, a reticentelor europene fata de aderarea Turiciei la UE, a impotmolirii dosarului cipriot si a degradarii relatiilor turco-israeliene.

Inseamna oare, parcurgand aceasta enumerare, ca Turcia s-ar indeparta de Occident pentru a se apropia de Est, mai precis de lumea islamica si de Rusia? “Isi schimba Turcia orientarea?”, se intreaba prof. dr. Ramazan Gozen, care infirma prompt si transant supopozitia. Caci principalul partener economic al Turciei ramane Occidentul, iar NATO “primul angajament institutional al tarii”. Apoi, initiativele din ultima vreme ale Turciei in partea sa de lume nu deranjeaza nici Occidentul, nici Rusia,dimpotriva, se apreciaza ca sporesc coeficientul de securitate intr-o zona deosebit de labila si nesigura. Ankara reuseste in demersul sau propriu intr-un areal geopolitic minat, evitand pericole, dezamorsand situatii critce, intinzand punti, deschizand perspective. Prin aceasta ,se afirma ca o mare putere regionala, dar, de retinut, intr-o regiune dintre cele mai complexe si de importanta vitala pentru pacea si securitatea lumii. Si este o mare putere care nu emite insanici pretentii hegemoniste , nici principii fundamentaliste.

Turcia si-a asumat constient acest rol inca din anii 1990, cand, dupa prabusirea sistemului comunist din Europa Rasariteana si a URSS, presedintele Turgun Ozal vorbea de “sansa care se prezinta pentru prima oara dupa 400 de ani”. O sansa noua si in zona Balcanilor si a Marii Negre, si in Caucaz si Asia Centrala, si in relatiile cu Rusia , cu Orientul Mijlociu, cu Occidentul. Despre toate aceste directii principale ale politicii externe a Turciei mi-au vorbit pe indelete la Ankara, la inceputul anilor 1990, demnitari si diplomati turci, in vizita pe care mi-a prilejuit-o Ambasada Turciei la Bucureesti. De atunci, in toate aceste directii, Turcia a actionat perseverant si cu rezultate. Din pacate, mai putin exact in doua zone care intereseaza in mod direct Romania: spatial balcanic si spatial pontic. Si poate nu numai din cauza Ankarei. Intr-un mod inexplicabil si regretabil, initiativele romanesti relative la Marea Neagra n-au implicat asa cum se cuvine Turcia (ca de altfel nici Rusia), de unde si esecul lor. Cu Turcia suntem, practic, vecini, dar Bucurestiul official pare sa nu realizeze faptul. Relatiile romano-turce sunt astazi la un nivel inacceptabil de scazut, daca tinem seama si de antecedente relativ recente, si de oportunitatile certe existente, dar mai ales de interesul national al Romaniei. Reactivarea si relansarea raporturilor Bucuresti-Ankara ar trebui sa redevina o prioritate reciproc avantajoasa pentru ambele parti, dar si pentru intreaga zona.

Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a raspuns favorabil invitatiei turcilor ciprioti

Presedintele Republicii Turce Ciprul de Nord, Mehmet Ali Talat l-a invitat pe secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, Ban Ki-moon, sa viziteze insula Cipru, acesta acceptand sa efectueze o vizita si in nordul insulei. Presedintele cipriot turc Mehmet Ali Talat a subliniat ca secretarul general ONU Ban Ki-mun a raspuns pozitiv la invitatia adresata pentru o vizita ın Cipru. Talat, care a tinut o conferinta de presa la intoarcerea in Republica Turca a Ciprului de Nord dupa intrevederile avute la Bruxelles cu presedintele Comisiei UE, Barroso, si la Ankara cu oficialii turci, a notat ca vizitele au fost extrem de productive. Participand la cea de-a doua Conferinta a Ambasadorilor turci ce a avut loc ieri, la Ankara, acesta a informat corpul diplomatic turc despre stadiul actual al negocierilor in problema cipriota si obstacolele ridicate de regimul neconstitutional grec de la Nicosia in calea demersurilor turcilor ciprioti pentru detensionarea situatiei. “Voi sunteti in lume glasul cipriotilor turci ce au fost izolati” a declarat Mehmet Ali Talat in fata ambasadorilor turci.

Demers diplomatic

Presedintele cipriot turc, Mehmet Ali Talat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a afirmat ca intrevederile avute cu oficialii europeni si liderii ciprioti greci „sunt o buna ocazie (…) in directia solutionarii problemei”, insa pentru aceasta este necesar ca si regimul grec de la Nicosia „sa dea dovada de buna intentie”. In cadrul intalnirii avute cu oficialii europeni, Talat a declarat ca turcii ciprioti sunt gata de negocieri, insa pentru succesul acestora trebuie „sa fie pregatita si partea greaca”, care a blocat negocierile dintre cele doua parti. Amintind ca presedintelui Comieisi Europene Barrosso ii revine o sarcina si mai mare in solutionarea problemei cipriote, Talat a subliniat ca procesul de aderare a Turciei la UE nu trebuie sa constituie un obstacol ın procesul de solutionare a problemei cipriote.

Reuniune diplomatica

Premierul turc Recep Tayip Erdogan a avut ieri i intrevedere cu ambasadorii turci, reiterand ca „sensul politicii externe turce nu s-a schimbat”. Erdoğan a precizat ca „politica externa turca s-a extins,viziunea si orizontul ei s-au largit si avanseaza pe un drum ce se adreseaza tuturor statelor lumii.” Referindu-se si la situatia din Fasia Gaza, Erdoğan a subiniat ca „pozitia noastra fata de desfasurarile din Gaza nu este expresia unei schimbari a orientarii politicii externe ci o manifestare a sinceritatii,umanitatii si a constiintei. In prezent sustinerea echitatii, dreptatii a drepturilor si libertatilor umane nu inseamna oare o necesitate si pledarea pentru valorile universale? Turcia nu face altceva decat sa ocroteasca dreptul, echitatea si valorile umanitare”.

Mediere turca

Presedintele sirian Bashar al-Assad a declarat ca Siria sprijina eforturile de mediere intreprinse de Turcia pentru a detensiona situatia din Orientul Mijlociu. Amintind ca problemele se vor agrava in lipsa unei solutionari a disensiunilor regionale, Assad a atras atentie asupra importantei rolului de mediator al Turciei. Declaratiile oficialului arab sirian au fost facute in timpul intrevederii cu Cristoph Heusgen, consilierul pentru relatii externe si securitate al cancelarului german, Angela Merkel, aflat intr-un turneu informativ privind stadiul procesului de pace pentru Orientul Mijlociu. Assad a atras atentie la importanta rolului activ al statelor europene in procesul de instaurare a pacii in Orientul Mijlociu, solicitand sprijinul statelor UE pentru rolul de mediator al Turciei. “Germania si UE doresc sa contribuie la asigurarea securitatii si stabilitatii in regiune pentru ca instaurarea pacii in regiune va avea influente pozitive asupra Europei” a precizat la randul sau Cristoph Heusgen.

Autoritatile de la Ankara si Tel-Aviv s-au pronuntat marti pentru relaurea dialogului dintre cele doua state, cu prilejul vizitei la Ankara a ministrului israelian al Comertului si Industriei, Benyamin Ben Eliezer, ambele tari facand referire la un “parteneriat strategic”, informeaza agentia de presa turca Anadolu. “Impartasim valori democratice comune”, a afirmat oficialul israilian, dand in acelasi timp asigurari ca tara sa doreste continuarea relatiilor bilaterale in domeniile politic, strategic si economic cu Ankara. Vizita lui Eliezer este prima efectuata de un oficial israelian in Turcia de la finele operatiunii Israelului impotriva palestinienilor din Fasia Gaza din iarna trecuta, actiuni ce au determinat o atitudine ostila din partea opiniei publice turce dar si o racire a relatiilor la nivel mai inalt. Oficialul de la Tel-Aviv a lasat sa se inteleaga ca Israelul este dornic de dezghetarea relatiilor dintre cele doua state si ca doreste “repunerea lucrurilor la locul lor” dar asteapta un semn in acest sens si din partea turcilor. “N-am nicio indoiala ca trebuie sa mentinem prietenia noastra pe calea cea dreapta”, a declarat Ben Eliezer. Ministrul turc al Apararii, Vecdi Gronul, care reprezinta tara sa in comisie, a indicat la randul sau ca Turcia considera relatiile sale cu statul evreu “intr-o perspectiva durabila” si vizeaza “aprofundarea si dezvoltarea raporturilor lor bilaterale”. Seful Executivului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, a spus la randul sau ca Turcia este gata sa joace un rol important in procesul de pace din Orientul Mijlociu in cazul in care i se va cere acest lucru, in ciuda faptului ca seful diplomatiei israeliene, Avigdor Lieberman, a declarat ca este exclus ca Turcia sa mai asigure din nou medierea acestui proces. Siria si Israelul au angajat in mai 2008 negocieri indirecte prin intermediul Turciei. Ele au fost intrerupte de Siria in decembrie trecut dupa lansarea ofensivei israeliene in Fasia Gaza.

Franta pe fir

In tot acest timp, Franta s-a aratat foarte interesata de a substitui Turcia in cadrul acestor negocieri. Ministrul francez de externe, Bernard Kouchner a spus la finele saptamanii trecute, intr-o vizita in Israel, ca tara sa ar putea juca un rol de mediere intre Israel si Siria. In ceea ce priveste controversatul program nuclear iranian, Kouchner a salutat intentia presedintelui american pentru un dialog direct cu iranienii. Siria a lansat negocieri de pace indirecte cu Israelul in 2008, cu medierea Turciei, dar a insistat ca vrea ca SUA sa fie principalul mediator in negocierile privind statutul platoului Golan, ocupat de Israel in 1967. Ultimele negocieri directe dintre Israel si Siria sub mediere americana au fost abandonate in urma cu noua ani, iar administratia de la Washington a ezitat sa se mai implice, din cauza rolului jucat de autoritatile de la Damasc in problemele Libanului si a legaturilor sale cu Iranul.

Declansatorul tensiunilor

Relatiile turco-israeliene trec printr-o perioada dificila dupa ce Ankara a decis sa excluda aviatia israeliana dintr-un exercitiu militar international in luna octombrie, probabil din cauza ofensivei derulate de statul evreu in Fasia Gaza. Oficialii de la Ankara au criticat aspru incursiunea din aceasta iarna in teritoriul palestinian. in replica, o serie de oficiali israelieni au sugerat ca Israelul ar putea reexamina contractele de vanzare de armament catre Ankara. Seful diplomatiei turce, Ahmet Davutoglu, a facut insa apel la “bun-simt” si a calificat declaratiile facute de oficialii de la Ierusalim, in acest context, drept “inacceptabile”.