Razboiul identitar din Valea Timocului ameninta relatiile bilaterale romano-sarbe

Consilierii pro-români din Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) din Serbia de nord-est s-au autosuspendat din acest forum înfiinţat pentru apărarea drepturilor etnice a populaţiei din zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Liderul acestora, Drăgan Demici, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute, pentru agentia de presa “Agerpres”, că decizia respectivă este rezultatul nemulţumirilor minoritarilor români faţă de hotărârea CNMV de a standardiza aşa-numita limbă vlahă.
“Noi nu putem să fim de acord cu inepţiile unor cercuri ostile românismului. Limba vlahă a fost inventată pentru a diviza puternica comunitate a românilor, formată din peste 300.000 de români, şi pentru a falsifica istoria românilor din dreapta Dunării”, a mai afirmat Demici. Potrivit declaraţiilor sale, în Serbia de nord-est românii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de vlahi, iar limba vorbită de ei, lingvistic vorbind, este un grai românesc, aşa cum în România se întâlnesc în diferite regiuni cele oltenesc, bănăţean, moldovenesc, ardelenesc, etc. “Nimeni nu este împotrivă să se numească român sau vlah. Dar nu putem accepta interesul autorităţilor pentru recrearea unui alfabet chirilic, pentru promovarea tezei că vlahii nu sunt români, ci sârbi vlahizaţi”, a fost de părere Demici.

Tratat ignorat

Semnarea la sfârşitul lunii februarie, la Bruxelles, a Protocolului din România şi Serbia, prin care ultima s-a angajat să garanteze drepturi minoritarilor români, nu a influenţat cu nimic poziţia cercurilor anti-româneşti, acestea continuând să creeze animozităţi în relaţiile dintre români şi vlahi, ele fiind adâncite de liderii celor două grupuri. “Acesta este motivul pentru care noi suntem revoltaţi şi am hotărât să protestăm prin absenţa de la şedinţele CMNV. Iniţial, în urma alegerilor din 2009, am fost şapte membri, acum mai suntem doar patru. Restul au fost determinaţi, prin şantaj sau presiune, să-şi schimbe opţiunea şi să treacă în tabăra celor care resping originea română a populaţiei din Timoc, Morava şi sudul-Dunării”, a explicat Demici.

Provocare prezidentiala

Boris Tadic, preşedintele Serbiei, continuă să susţină că românii din Valea Timocului nu au motive să fie nemulţumiţi. “Membrii acestei comunităţi se bucură de toate drepturile şi libertatăţile unei minorităţi naţionale în Serbia!”, se arată în acordul semnat recent de presedintele sarb Tadici cu membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe.
Gestul României de a nu se opune aderării Serbiei la Uniunea Europeană, după ce Belgradul a semnat un protocol în care a promis că va respecta drepturile minorităţii româneşti, nu a fost apreciat de preşesintele sârb Boris Tadic. La scurt timp după ce s-a întors “victorios” de la Bruxelles, Tadic a revenit la vechile sale declaraţii provocatoare la adresa românilor din Valea Timocului.
În cursul săptămânii trecute, Tadic a convocat la discuţii membrii conducerii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV), entitate de stat controlată de partidele aflate la guvernare. În ciuda faptului că minorităţii româneşti de pe Valea Timocului i s-a refuzat sistematic accesul la învăţământ şi la religie în limba maternă, preşedintele Serbiei a semnat cu liderii Consiliului un acord comun, în care se specifică faptul că „că membrii acestei comunităţi se bucură de toate drepturile şi libertăţile unei minorităţi naţionale în Serbia, garantate de Constituţie”. Asta după ce Serbia a obţinut acordul de asociere cu UE, în urma semnării tratatului bilateral cu România, privind promisiunea fermă de a respecta drepturile comunităţii româneşti.

Recunoştinţă faţă de preşedintele Tadic

La şedinţă au participat, printre alţii, preşedintele CNMV Radiša Dragojević şi vicepreşedinţii Miletic Mihajlovic şi Dragi Damjanovic, toţi membri ai Partidului Socialist, din coaliţia de guvernare. Semnarea acordului nu a fost singurul moment penibil al întâlnirii dintre Boris Tadic şi conducerea Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe, relateaza mass-media de la Bucuresti. Reprezentanţi ai unei minorităţi pe care nu o reprezintă (cei mai mulţi dintre ei nu sunt de etnie română sau vlahă după teoria sârbească a originii populaţiei din Valea Timocului), liderii Consiliului nu au scăpat prilejul de a-şi complimenta conducătorul.
Potrivit postului de radio sarb B92, aceştia “şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu dobândirea statutului de candidat pentru aderarea la UE şi de recunoştinţă faţă de preşedintele Tadic care a avut o poziţie fermă faţă de respectarea libertăţilor şi a drepturilor minorităţilor naţionale, în conformitate cu Constituţia Serbiei şi a instrumentelor internaţionale în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale”. Mass-media sarba mai notează că Boris Tadic şi conducerea Consiliului au concluzionat că “este necesar să se promoveze şi să se încurajeze în continuare dezvoltarea economică a Serbiei de Răsărit”.

Limba vlaha, arma strategica

Serbia a mai făcut un pas spre asimilarea populaţiei româneşti de pe Valea Timocului. După modelul sovietic al “limbii moldoveneşti”, autorităţile sârbe au inventat “limba vlahă”, adoptând, recent, un aşa-zis alfabet vlah, cu grafie slavonă. În fapt, este vorba de alfabetul sârbesc, căruia i-au mai fost adăugate cinci caractere. În total, sunt 35 de semne grafice, corespunzătoare, chipurile, aşa-zisei limbi a vlahilor. În opinia autorului, literele în plus ar permite redarea tuturor sunetelor „limbii vlahe”.
“Părinţii” alfabetului sunt Sinisa Celojevic, unul dintre liderii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) şi Asociaţia culturala Gergina, acuzata ca fiind o fateta a serviciilor de securitate sarbe. Potrivit cotidianului sârbesc “Politika”, autorii au testat alfabetul doar pe Internet (forumuri de discuţii).

Asimilarea etnicilor români, în linie dreaptă

Sinisa Celojevic, a recunoscut, fără să vrea, că adoptarea alfabetului vlah s-a făcut pentru a şterge, de fapt, originile reale ale populaţiei româneşti din Timoc. “Este important să punem capăt acestei dezbateri permanente dacă vlahii care trăiesc în Serbia la sud de Dunăre vorbesc limba vlahă sau limba română. Şi deoarece acum nu mai există niciun fel de piedici, putem începe să tipărim reviste şi cărţi în limba vlahă. Astfel, vom putea prezenta bogăţia limbii vlahe care este diferită de limba română” , a declarat, tranşant, pentru “Politika”, Sinisa Celojevic.
Decizia de adoptare a alfabetului vlah a fost luată în ciuda faptului că, pe 27 ianuarie 2012, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat un amendament privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care sunt respectate drepturile minorităţii române din Serbia. Mass-media de la Bucuresti mentioneaza ca forurile ştiinţifice/academice de la Belgrad au refuzat să se implice în această falsă construcţie.

Consiliu nereprezentativ

Organizaţiile româneşti din Timoc au tras un semnal de alarmă, încă de anul trecut, asupra demersurilor autorităţilor de la Belgrad de a standardiza “limba vlahă”, considerate drept o tentativă de asimilare. “Acest Consiliu, care nu-i mai reprezintă pe românii din Timoc , a luat hotărârea absurdă de a folosi în scris alfabetului chirilic. Condamnăm la modul cel mai ferm această hotărâre luată special pentru asimilarea totală a populaţiei româneşti din Timoc”, a declarat Predrag Balasevic, liderul Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, citat de cotidianul roman “Adevarul”.
Autorităţile sârbe încearcă de mai multă vreme să controleze comunitatea românească din Valea Timocului. În 2010, autorităţile sârbe au anchetat peste 300 de români timoceni. Belgradul a pus permanent piedici Biserii Ortodoxe Române în Timoc şi a refuzat introducerea de ore de limba română în şcolile din localităţile în care etnicii români sunt majoritari. Procuratura şi securitatea sârbă au dus o campanie sistematică de intimidare a populaţiei, făcând presiuni, în timpul recensământului, ca vlahii să nu-şi declare identitatea românească.

Standardizare cu forţa

“Standardizarea” limbii vlahe a a fost obiectivul declarat al celor care, în 2009, au câştigat prin fraudă alegerile pentru conducerea CNMV. Consiliul este o entitate oficială, care primeşte anual de la Belgrad un buget de câteva zeci de mii de euro, chipurile, pentru activităţi de prezervare a culturii şi tradiţiilor specifice acestei minorităţi.
De fapt, autorităţile sârbe se folosesc de Consiliu pentru a asimila forţat comunitatea românească din Valea Timocului, susţin reprezentanţii organizaţiilor româneşti din Serbia. Dovada că această instituţie este controlată de stat stă faptul că toţi liderii Consiliului sunt, în acelaşi timp, şi membri ai partidelor sârbeşti aflate la guvernare, arata sursele locale, citate de mass-media de la Bucuresti.
În plus, cei mai mulţi dintre aceştia nici măcar nu sunt etnici vlahi/români. Pentru a justifica această “ciudăţenie”, vicepreşedintele CNMV, socialistul Miletic-Tica Mihailovic, invocă, în mod cu totul şi cu totul forţat, un drept fundamental garantat de Constituţia Sârbă: acela de a-ţi declara apartenenţa naţională la orice etnie doreşti, arata mass-media romana. “Toţi cetăţenii, fără diferenţă, aparţinând sau nu unei etnii în mod oficial, au dreptul de a-şi exprima apartenenţa naţională aşa cum doresc. Este dreptul absolut al cetăţeanului, garantat de Constituţie şi nu este dator să prezinte dovezi sau explicaţii, nici să răspundă la orice întrebări. Înseamnă că cineva poate spune <<sunt englez>>, cu toate că este cunoscut că nu este englez. Deci, oricine are un motiv, fie după origine, fie după sentiment sau poate are o prietenă sau o nevastă vlahă sau îi place să joace hora vlahilor, deci, dacă are acest sentiment, poate să se declare vlah”, a declarat Mihailovic.

Gazprom, arma strategica a Kremlinului

Gazprom a pregătit, prin subsidiara sârbă NIS, un buget de 588 milioane de dolari pentru explorarea de zăcăminte de petrol şi gaze naturale în regiunea Balcanilor în acest an, fiind vizate şi potenţiale proiecte în România. NIS a planificat pentru 2012 cheltuieli de 50 miliarde dinari (588 milioane de dolari) pentru lucrări de explorare de petrol şi gaze în România, Ungaria şi Bosnia-Herţegovina, a anunţat vineri compania sârbă într-un comunicat, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pentru Serbia, compania a bugetat cheltuieli de 450 milioane euro (587 milioane de dolari) până în 2020 pentru explorare, se mai arata în comunicatul citat. NIS a investit deja 758 milioane dinari în echipamente asociate activităţilor de explorare, pentru a-şi extinde activitatea şi competitivitatea în Uniunea Europeană, potrivit companiei.

UE, tinta strategica

În România, NIS operează în parteneriat cu compania canadiană East West Petroleum. NIS şi East West Petroleum, cu sediul în Canada, au semnat în luna mai din 2011 un acord pentru dezvoltarea a patru blocuri de explorare de petrol şi gaze în România.
În Ungaria, NIS vrea să intre în parteneriat cu o subsidiară a companiei americane Falcon Oil & Gas pentru explorarea unui zăcământ gazeifer. Tototdata, in Bosnia-Herţegovina, compania sârbă caută petrol şi gaze în parteneriat cu Neftegazinkor, subsidiară a grupului rus Zarubezhneft.
Reamintim ca oficialii NIS au anunţat din luna septembrie 2011 că NIS să se extindă în România, Bulgaria, Ungaria şi Bosnia şi a înfiinţat subsidiare în aceste ţări. Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului Gazprom, a plătit în 2009 400 milioane euro pentru 51% din acţiunile NIS şi şi-a urcat participaţia la 56,15% în luna martie a anului trecut, pentru alte 40,3 milioane euro.

Conducte noi

Gazprom a anuntat recent ca autoritatile de la Moscova si Paris ar putea colabora in cadrul unui proiect pentru constructia de noi conducte de gaz intre Rusia si restul Europei. Proiectul ar veni in intampinarea solicitarilor crescute de gaz ale consumatorilor europeni. Unele dintre tarile Uniunii Europene au intampinat probleme in aprovizionarea cu gaz rusesc in lunile ianuarie si februarie, in contextul unor conditii meteo nefavorabile. Gazprom, care asigura un sfert din importurile de gaz din Europa, a declarat ca in tot acest timp a livrat cantitatea maxima de gaz conform contractelor in vigoare. In anul 2011, Franta a fost al treilea mare consumator european al gazului rusesc.

Cruciada energetica a Kremlinului

Companiile petroliere din Rusia prefera tot mai mult sa lucreze peste hotare. In ultimii ani, portofoliile de proiecte ale societatilor ruse din acest domeniu s-au imbogatiti cu o serie intreaga de noi zacaminte din tarile in curs de dezvolare, scrie RBK Daily, citat de mass-media de la Bucuresti. Pionierul expansiunii peste hotare a fost Lukoil, companie care detine, in prezent, cel mai mare numar de active straine in tari precum Kazahstan, Azerbaidjan, Venezuela, Vietnam, Ghana, Egipt, Irak, Columbia, Coasta de Azur, Romania, Arabia Saudita, Sierra-Leone si Uzbekistan. Se preconizeaza ca in urmatorii cinci-sapte ani, ponderea proiectelor internationale in productia totala a Lukoil sa creasca de la 11% in prezent, la 25-30%.
Un volum important de noi proiecte peste hotare exista si la Gazprom, mai precis la filiala companiei, grupul Gazporm-Neft. El este prezent in Irak, Venezuela, Ecuador, Guinea, Angola si Cuba si, prin firma-mama, in Libia. Conform strategiei companiei, pana in 2020, aproape 10% in productia consolidata de hidrocarburi va fi asiguata din proiecte in strainatate.
In ultimul timp, interesul pentru extindere in strainatate a fost afisat si de Tatneft si RussNeft. Dar pentru unele dintre intreprinderile rusesti, drumul spre strainatate se opreste brusc, avand in vedere ca nu exista cerere pentru produsele lor. Mai sunt, este adevarat, si cazuri fericite, precum TNK-BP, care, dupa problemele cu care s-a confruntat British Petroleum in Golful Mexic, unde a explodat o platforma petroliera a grupului britanic, a reusit sa intre in proiecte in Vietnam, Venezuela si Brazilia.

Petrom refuza oferta Gazprom

In ultima perioada au aparut in presa mai multe stiri potrivit carora gigantul rus Gazprom ar fi interesat de Petrom. Au circulat informatii ca se duc tratative ba pentru cumpararea mai multor benzinarii Petrom, ba pentru preluarea rafinariei Arpechim, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Recent, a fost lansata chiar si informatia ca rusii sunt interesati de preluarea a 51% din actiunile OMV Petrom. Intrebata de jurnalisti daca exista vreun dram de adevar in aceste informatii, Mariana Gheorghe, director general Petrom, a spus ca “nu este nicio substanta in astfel de discutii”. De asemenea, a spus ca Petrom nu a primit nicio oferta pentru Arpechim din partea Gazprom. “Nu avem niciun fel de discutii cu Gazprom”, a precizat Mariana Gheorghe.
In septembrie, anul trecut, surse oficiale declarau ca Petrom este in negocieri cu sarbii de la NIS, controlati de Gazprom, pentru vanzarea a 139 de unitati, aproape un sfert din intreaga sa retea de distributie a carburantilor. Stirea a aparut in Ziarul Financiar, dar nu a fost confirmata de Petrom. “Petrom dezminte informatiile aparute in Ziarul Financiar referitoare la o posibila tranzactie pentru vanzarea a 139 benzinarii catre compania petroliera NIS”, informeaza Petrom.

Dezmintire ruseasca

Doua ziare rusesti, Kommersant si RBK Daily, au discutat cu analisti ai pietei energetice despre informatia lansata recent de mass-media romaneasca privind o eventuala preluare a Petrom de catre o companie rusa. Analistii rusi cred insa ca Gazprom nu poate fi interesat de compania romaneasca.
Contactata de Kommersant, Gazprom Neft (filiala Gazprom dedicat industriei petroliere) a declarat ca nici ea, nici filiala ei din Serbia, NIS, nu este in tratative privind preluarea a 51% din actiunile OMV Petrom, iar compania – mama Gazprom a refuzat orice comentarii. Surse din interiorul companiei afirma insa ca Gazprom nu este interesat de actiunile OMV Petrom, pentru ca “inainte de toate, este vorba despre o companie petroliera”, in timp ce Gazprom se concentreaza mai ales pe gazele naturale.
Expertul Vitali Kriuko, de la firma de consultanta IFD-Kapital, constata, printre altele, ca pe fondul zvonurilor privind preluarea OMV Petrom actiunile companiei au crescut de la inceputul anului cu 25%, pentru ca apoi sa inregistreze un avans de 4%. Analistul nu crede insa in speculatiile privind o posibila achizitie de catre Gazprom sau Gazprom Neft. In primul rand, explica expertul, productia grupului din Romania scade: 63 milioane barili in 2010 fata de 66 cu un an inainte, in timp ce prelucrarea petrolului a devenit nerentabila in intreaga Europa. Spre exemplu, Petroplus, care detine cinci rafinarii in Europa, a fost nevoita sa inchida trei unitati in Elvetia, Franta si Belgia, dupa ce i-a fost refuzata acordarea unui credit de 1 miliard de dolari. In schimb, afirma expertul, partea rusa poate fi interesata de reteaua de benzinarii a OMV Petrom.

Arma anti-Gazprom, testata in Marea Baltica

Republica Lituania va închiria de la compania norvegiană Hoehg LNG o platformă plutitoare pentru a putea importa gaz natural lichefiat, au declarat saptamana trecuta, surse locale, citate de mass-media rusa. Anterior, si in regiunea Marii Negre, state riverane precum Ucraina, Romania si Bulgaria si-au exprimat dorinta de a cumpăra gaz lichefiat, chiar dacă lucrurile nu au mers în acest caz mai departe de simple intenţii.
La Vilnius, afacerea cu norvegienii este considerată un pas menit să distrugă monopolul companiei ruse Gazprom. Compania lituaniană de stat Klaipedos Nafta va primi în leasing pe 10 ani o navă pentru păstrarea şi regazificarea de gaz natural lichefiat (FSRU), cu o capacitate de 170.000 de metri cubi, la preţul de 156.200 de dolari pe zi. ‘Acesta este preţul pieţii. Afacerea este una cinstită şi pentru noi, şi pentru Klaipedos Nafta’, a explicat directorul general al Hoeght LNG, Sveinung Stole, după semnarea acordului.
Nava va fi adusă în portul Klaipeda la sfârşitul lui 2014, iar Klaipedos Nafta va putea de devină proprietara ei la finalul perioadei de leasing. ‘FSRU va ajuta Lituania să-şi reducă dependenţa faţă de singurul furnizor de gaz şi va oferi acces spre pieţele de gaz internaţionale’, declară directorul general al Klaipedos Nafta, Rokas Masiulis. Potrivit acestuia, doar în primul an de activitate al FSRU compania sa îi va oferi Lituaniei circa 1 miliard de metri cubi de gaz.

Dependenta strategica

Anul trecut Lituania a consumat 3,4 miliarde de metri cubi de gaz, întreaga cantitate fiind importată din Rusia. În opinia înalţilor funcţionari lituanieni, importurile de gaz lichefiat vor pune capăt dominaţiei Gazprom pe piaţa de gaz a Lituaniei. Astfel, ministrul energeticii al Lituaniei, Arvidas Sekmokas, a caracterizat afacerea drept ‘probabil cea mai mare reuşită’ în domeniul energetic, din momentul construirii, în 1999, a terminalului petrolier din Butinge de pe litoralul Baltic. ‘Preţurile ridicate pe care le practică Gazprom ne-au determinat să creăm acest terminal pentru primirea de gaz lichefiat, terminal care va permite livrări sigure de gaz şi crearea unei pieţe în domeniu. Acest lucru va duce la scăderea preţurilor la gaz’, este convins Sekmokas.
Între timp, Gazprom s-a adresat Curţii Internaţionale de Arbitraj, pentru a-şi proteja dreptul de control asupra gazoductelor din Lituania, drept pe care îl va pierde odată cu amendamentele la legislaţia UE.

Expertii Gazprom

Opiniile experţilor ruşi referitor la planurile Lituaniei sunt împărţite. Potrivit lui Dmitri Aleksandrov, dominaţia Gazprom se va menţine pentru cel puţin următorii câţiva ani. ‘Totuşi, înlocuirea unui miliard din cele 3,5 miliarde pe care le consumă anual Lituania nu este o cantitate foarte importantă’, subliniază Aleksandrov. În afară de aceasta, apar o mulţime de întrebări la care nu există deocamdată un răspuns: la ce preţ va fi cumpărat gazul lichefiat, va putea vreo altă ţară în afară de Norvegia să livreze gaz lichefiat? Nu este clar nici dacă lituanienii vor putea renunţa la livrările de gaz rusesc fără sancţiuni, care au fost stipulate în contractul pe termen lung cu Gazprom. Totuşi, dacă în 2015 se va dovedi că termenul de recuperare a investiţiilor în platforma pentru primirea de gaz lichefiat anunţat de Lituania va deveni accesibil, acest lucru va constitui un argument solid în disputa cu Gazprom pe marginea preţului la gaz.
La rândul său, analistul Mihail Krutihin este convins că Gazprom se va confrunta cu vremuri dificile. ‘Pe lângă Norvegia, Lituania va putea primi gaz şi din Polonia sau din Germania, prin recumpărare. Astăzi, Gazprom livrează în Lituania gaz la preţul de circa 400 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce Qatarul este gata să livreze gaz lichefiat la preţul de 283 de dolari. Chiar şi ţinând cont de plata la leasing, avantajul de preţ este evident’, subliniază Krutihin.

La sediul Mişcării Democrate a Românilor din Serbia, din Zajcear, a debutat, joi, prima ediţie a “Zilelor culturii române”.
Preşedintele MDRS, Dimitrie Crăciunovici, a declarat că manifestările care se vor organiza în cadrul acesteia vor avea loc în unele localităţi cu populaţie majoritar românească din Timoc. “Programul cuprinde expoziţii de documente istorice, cărţi în limba română, simpozioane şi colocvii la care vor participa oameni de cultură din România şi Serbia şi reprezentanţi de seamă ai comunităţilor româneşti”, a precizat Dimitrie Crăciunovici.
Potrivit preşedintelui MDRS, “Zilele culturii române” au fost iniţiate cu scopul contracarării, în zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, a acţiunilor agresive din partea unor cercuri naţionaliste care susţin înfiinţarea minorităţii şi a limbii vlahe, transmite Agerpres. “Iniţiativa noastră a fost luată din dorinţa de a dovedi cu armele cercetării ştiinţifice şi a democraţiei că cei peste 300.000 de români sunt etnici români şi nu fac parte din altă comunitate”, a subliniat Dimitrie Crăciunovici.
În context, el a mai arătat că autorităţile guvernamentale sârbe trebuie să renunţe la poziţia lor de a încuraja mişcările antiromâneşti din Serbia de nord-est şi la procesul de asimilare a românilor. “Obiectivul nostru prioritar este acela de a infirma tezele aberante, care frizează adevărul, potrivit cărora în Timoc, Morava şi sudul Dunării nu sunt români şi că vlahii sunt sârbi românizaţi”.
De asemenea, o expoziţie de documente arhivistice româneşti a fost vernisată, joi, sub genericul “Arc peste timp – Românii din afara României”, la sediul Mişcării Democrate a Românilor din Serbia, situat în staţiunea balneară Gamzigrad. Directorul Direcţiei Judeţene Mehedinţi a Arhivelor Naţionale ale României, prof. Tudor Răţoi, a declarat că toate cele 106 copii de documente prezente în expoziţie fac parte din tezaurul arhivistic mehedinţean, unele dintre ele încă nevalorificate în lucrări de specialitate.
La rândul său, preşedintele MDRS, Dimitrie Crăciunovici, a fost de părere că acum mai mult decât oricând trebuie dovedit lumii întregi că românii din regiunile istorice Timoc, Morava, sudul Dunării şi Voivodina au origine latină şi că strămoşii lor au fost români şi nu altceva. “În ultimile două decenii se fac eforturi de dezbinare a comunităţii românilor din Serbia. Chiar şi din interiorul acesteia s-au pornit acţiuni care ne-au învrăjbit. Românii din Voivodina se cred superiori nouă, ei vorbesc limba română literară, pe când noi continuăm să utilizăm graiul arhaic, cel de acum aproape 180 de ani”, a afirmat Dimitrie Crăciunovici.

Liderul de la Belgrad Boris Tadic a stabilit, marti, data alegerilor legislative pentru 6 mai, transmite agentia Tanjug. Potrivit sondajelor de opinie, Partidul Democrat al lui Tadic, care guverneaza intr-o alianta cu cateva formatiuni mici, ramane in urma Partidul Progresiv Sarb al conservatorului Tomislav Nikolic. Cel mai probabil insa niciunul dintre aceste partide nu va reusi sa obtina o majoritate parlamentara absoluta pentru a guverna singur. Agentia Reuters comenteaza ca exista speculatii ca, dupa ani de rivalitate, cele doua partide ar putea sa-si uneasca eforturile si sa guverneze impreuna pentru a accelera reformele necesare pentru integrarea europeana a acestei tari. Serbia a primit recent statutul de tara candidata de aderare la UE, asta dupa ce Romania a conditionat semnatura sa de respectarea drepturilor romanilor din Valea Timocului (estul Serbiei).

Noul statut al Serbiei în relaţia cu UE, de ţară candidată, ar trebuie să fie un stimulent al procesului intern de reforme privind situaţia minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei, a declarat luni Bogdan Aurescu.
Acesta a asigurat că România va continua să sprijine aceste eforturi ale autorităţilor sârbe îndreptate spre aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut o întrevedere luni, la Bucureşti, cu asistentul ministrului afacerilor externe al R. Serbia, Zdravko Ponos, responsabil pentru relaţiile bilaterale. Cei doi oficiali au abordat în cadrul întrevederii problema candidaturilor la Preşedinţia Adunării Generale ONU în mandatul 2012-2013, respectiv situaţia minorităţii române din Serbia.
Bogdan Aurescu a reiterat că evaluarea privind avansarea pe calea europeană trebuie să se bazeze pe îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, a căror parte importantă este şi protecţia drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale. De altfel, a reamintit oficialul român, această conexiune este acceptată explicit de Serbia în textul Protocolului Comisiei Mixte al sesiunii a doua a Comisiei Mixte, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, în prezenţa Comisarului european pentru extindere, Stefan Füle, şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, care menţionează că „Republica Serbia …,  în procesul de aderare la Uniunea Europeană, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale relevante pe care le-a ratificat.”

Menţinerea  identităţii minorităţii române din Serbia

Declaraţia Comisiei Europene la minuta Consiliului Afaceri Generale din 28 februarie 2012 subliniază că respectarea şi protecţia minorităţilor sunt un element important al criteriilor de aderare la UE, iar progresul Serbiei în acest domeniu va face obiectul raportului Comisiei din octombrie 2012.  În acest context, Bogdan Aurescu a subliniat că aplicarea întocmai a recomandărilor convenite de părţi în Protocolul din 1 martie 2012 va fi un reper important.
În calitate de co-preşedinte al Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Serbia privind minorităţile naţionale, Bogdan Aurescu a arătat că semnarea Protocolului (primul document al Comisiei Mixte care abordează pe fond situaţia minorităţilor din cele două ţări) este un prim pas în procesul ameliorării protecţiei acestora, implicarea României ca stat-înrudit pentru menţinerea identităţii minorităţii române din Serbia fiind în deplină conformitate cu standardele europene în materie. A propus crearea unui mecanism funcţional de monitorizare la nivelul celor două ministere de externe, care să faciliteze aplicarea eficientă a Protocolului.
De asemenea, Bogdan Aurescu a evidenţiat importanţa prevederii din Protocol care se referă la faptul că „recomandările sale … se aplică tuturor persoanelor care aparţin minorităţii naţionale române pe întreg teritoriul Republicii Serbia, în conformitate cu obligaţiile internaţionale de a respecta dreptul la liberă auto-identificare, aşa cum este prevăzut de articolul 3 al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale …”, care are menirea de a bloca eventuale demersuri de a împiedica persoanele care aparţin minorităţii române din Serbia de a se declara ca români.
Zdravko Ponosa declarat că partea sârbă va depune cu bună credinţă toate eforturile pentru aplicarea Protocolului semnat la 1 martie 2012. De asemenea, a reiterat mulţumirile Serbiei pentru poziţia de principiu a României în privinţa Kosovo.

Seful Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni (DRP), Eugen Tomac, va conduce un mecanism de monitorizare a romanilor din afara granitelor. Anuntul a fost facut de ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, la finalul audierilor in comisiile parlamentare de resort. “Vom avea un sistem de monitorizare mai bine pus la punct la nivelul Executivului in ceea ce priveste romanii din afara granitelor. L-am rugat – la nivel institutional, evident – pe domnul Tomac sa conduca acest mecanism de monitorizare, pe care il vom pune la punct”, a spus Diaconescu. Ministrul a precizat, raspunzand unei intrebari despre o eventuala suprapunere a acestui sistem cu lucrarile comisiei mixte romano-sarbe ca, prin natura sa, “comisia mixta romano-sarba este o institutie politica ce stabileste standardele si criteriile agreate de ambele parti din punct de vedere politic”. “Dar in acest moment ne intereseaza ceva mai in detaliu felul in care, tehnic, cadrul juridic existent in Serbia si nu numai, si in alte state care incearca sa se apropie de UE, functioneaza si este aplicat la nivelul comunitatilor. Pentru acest lucru este nevoie de o formula si institutionalizata, dar care sa aiba si capacitatea de a actiona zilnic practic in relatia cu partenerii nostri”, a spus Diaconescu.

Export de expertiza pentru minoritati

La randul sau, Eugen Tomac, prezent la audieri, a spus ca a avut mai multe vizite in ultima perioada in Serbia si in alte state si ca isi propune sa transfere “experienta romaneasca in relatia cu minoritatile nationale si catre alte state care simt nevoia de a primi mai multa expertiza pe acest domeniu”. El a spus ca va avea intrevederi cu partenerii sarbi, insa a adaugat ca nu a fost stabilita inca o data. “Vom avea o serie de intruniri cu partenerii nostri (…) unde vom stabili un calendar foarte exact in ceea ce priveste indeplinirea acestor angajamente pe care partea sarba si le-a asumat prin protocolul bilateral. Ne dorim ca in Valea Timocului romanii sa aiba la educatie in limba materna, Episcopia Romana sa aiba jurisdictie pe intreg teritoriul Serbiei. Prima intalnire o vom stabili in perioada urmatoare”, a spus Tomac. “Comunitatea romaneasca din Serbia e divizata in doua, intre romani si vlahi. Avem situatii similare si in alte state si vrem ca minoritarii nostri, indiferent unde locuiesc, sa fie tratati in mod egal, astfel incat drepturile si libertatile fundamentale sa le fie garantate”, a mai spus Tomac.

Nu mai putin de 87 de partide politice s-a inscrus in cursa pentru aleerile parlamentare ce vor avea loc luna viitoare. Dintre acestea patru au fost infiintate in 2012, potrivit agentiei Tanjug. Anuntarea datei alegerilor ar urma sa intervina pe 13 martie, cand expira termenul legal pentru aceasta. Potrivit unor oficiali guvernamentali, alegerile ar urma sa aiba loc pe 29 aprilie sau 6 mai a.c. Pentru a fi inregistrat, un partid trebuie sa stranga 10.000 de semnaturi, iar daca este un partid al unei minoritati nationale sunt suficiente 1.000 de semnaturi. Partidele politice, coalitiile si alte organizatii politice inregistrate, individual sau separat, precum si grupuri de cetateni, isi pot lansa candidatii pentru alegeri. Lista electorala este aprobata daca a intrunit cel putin 10.000 de semnaturi din randul alegatorilor. in Serbia existau peste 600 de organizatii politice inainte de a li se cere partidelor sa se inregistreze din nou, incepand din iulie 2009, pe baza legii privind partidele politice.

România a renunţat la opoziţia faţă de acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE pentru Serbia, în urma unui protocol semnat joi la Bruxelles de cele două părţi privind statutul minorităţilor din cele două ţări.
Bucureştiul a solicitat în reuniunea de marţi a Consiliului Afaceri Generale semnarea cât mai rapidă a unui astfel de document. Potrivit unor surse europene, documentul a fost semnat de ambasadorul României la Uniunea Europeană, Mihnea Motoc, şi de ambasadorul Serbiei la UE, Roksanda Nincic. Informaţia a fost confirmată de eurodeputatul conservator german Elmar Brok, care a participat, joi, la Bruxelles, la reuniunea liderilor din Partidul Popular European, unde a fost prezent şi preşedintele Traian Băsescu.
“Traian Băsescu a anunţat că românii îşi vor da acordul” pentru Serbia, “întrucât cele două părţi s-au înţeles pentru semnarea unui document privind drepturile minorităţilor”, a spus Brok, citat de agenţiil de presă internaţionale. În cursul serii, chestiunea va fi discutată de preşedintele Traian Băsescu cu liderii celorlalte state membre ale UE, în condiţiile în care la Consiliul European se aşteaptă ca Serbia să primească statutul de candidat la aderarea la UE.

Băsescu: Serbia a trecut

De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, răspunzând întrebărilor jurnaliştilor de la Belgrad, că problema cu Serbia privind minorităţile s-a rezolvat şi, chestionat dacă România se mai opune acordării statului de ţară candidată Serbiei, a răspuns: “Serbia a trecut deja”. Preşedintele României a făcut aceste declaraţii la sosirea la reuniunea Consiliului European. “Serbia a trecut deja”, a spus Băsescu, fiind întrebat de reporterul RTS dacă România se mai opune acordării statului de ţară candidată Serbiei. De asemenea, întrebat dacă “problema cu minorităţile” s-a rezolvat, preşedintele român a spus “da”, zâmbind larg către jurnaliştii sârbi.
La reuniunea CAG din urmă cu două zile, România a prezentat o declaraţie în care se subliniază necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în legătură cu semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din cele România şi Serbia, cât şi implicarea Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţi naţionale în monitorizarea eforturilor Belgradului pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele UE. Consiliul UE a încurajat Serbia să continue aplicarea tuturor acordurilor convenite până la această dată.
Potrivit unor surse europene, în afara acordului bilateral dintre Bucureşti şi Belgrad, Comisia Europeană s-a angajat la rândul său să urmărească “îndeaproape” “punerea efectivă în practică” a respectării drepturilor minorităţii române din Serbia.

România a cerut garanţii normale asupra drepturilor minorităţilor din Serbia pentru a-şi da acordul în vederea acordării statutului de candidat la Uniunea Europeană, a declarat marţi ministrul Afacerilor externe, Cristian Diaconescu.
Serbia va trebui să aştepte Consiliul European de joi şi vineri pentru o decizie oficială privind acordarea statutului de candidat la aderarea la UE, după ce miniştrii de externe ai ‘Celor 27′, reuniţi marţi în cadrul Consiliului Afaceri Generale, nu au putut să facă decât o recomandare în acest sens. Deşi existau semnale încă de la reuniunea de luni a Consiliului Afaceri Externe privind posibila opoziţie din partea Lituaniei şi a României faţă de acordarea statutului de candidat Serbiei, majoritatea delegaţiilor au părut marţi luate prin surprindere de poziţia Bucureştiului.
România a prezentat o declaraţie în care se subliniază necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în legătură cu semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din cele două ţări (România şi Serbia – n.red.), cât şi implicarea Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţi naţionale în monitorizarea eforturilor Belgradului pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele UE. Consiliul UE a încurajat Serbia să continue aplicarea tuturor acordurilor convenite până la această dată. În concluziile reuniunii ministeriale de marţi, a fost anexată o declaraţie a Comisiei Europene în care aceasta reafirmă importanţa respectării şi protecţiei drepturilor minorităţilor, ca parte integrantă a criteriilor de aderare la UE. În acelaşi timp, Comisia se angajează să continue monitorizarea strictă a eforturilor Serbiei în acest domeniu şi să raporteze în octombrie 2012 cu privire la progresele înregistrate.

Tadic acuză la televiziunea naţionala România

De la Bruxelles, preşedintele sârb Boris Tadic a declarat la televiziunea naţională sârbă că problema are la origine cererea autorităţilor române ca toţi cetăţenii sârbi “care se declară vlahi, să fie consideraţi în acelaşi timp români”. “Serbia nu va accepta acest lucru cu niciun preţ” întrucât un astfel de demers “ar merge contra standardelor europene”, a subliniat el.
“Fiecare cetăţean al Serbiei poate declara apartenenţa sa la o etnie în conformitate cu sentimentele sale şi este destul de complex să se găsească o soluţie aici”, a adăugat Tadic. Decizia de a acorda statutul de candidat Serbiei va reveni şefilor de stat şi de guvern ai Celor 27 care se vor reuni în summit joi şi vineri la Bruxelles.

Garanţii suplimentare

Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, marţi, că România a cerut Serbiei ”garanţii suplimentare” despre intenţia de a asigura identitatea etnică, lingvistică şi religioasă a tuturor minorităţilor de pe teritoriul său, inclusiv a celei române. Într-o declaraţie acordată România TV, şeful diplomaţiei române a precizat, referindu-se la decizia Consiliului pentru Afaceri Generale de a acorda Serbiei statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană, că la începutul lunii martie va avea loc confirmarea de către Consiliul European.
El a subliniat că a avut ”o discuţie prelungită” pe tema respectării drepturilor minorităţilor din Serbia. ”Am avut o discuţie destul de prelungită, deoarece, aşa cum România a fost supusă unei monitorizări mari în ceea ce priveşte protecţia drepturilor minorităţilor, este normal ca orice stat candidat să facă dovada faptului că respectă aceste standarde şi aceste valori, deci, din această perspectivă, până la Consiliu, urmează ca, pe de o parte, între Romania şi Serbia să fie semnat protocolul privind protecţia minorităţilor şi cadrul juridic de funcţionare a instituţiilor în acest domeniu, dar şi Comisia se va implica, atât printr-o monitorizare care va avea loc pe tot parcursul anului 2012, cat şi în încurajarea înaltului reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale de a participa la această evaluare. Nu am făcut decât să tratăm cât se poate de serios criteriile de validare a unei astfel de candidaturi din perspectiva standardelor stabilite la Copenhaga. În esenţă, este vorba de valorile europene pe domeniul minorităţilor”, a punctat ministrul.

România nu doreşte sancţionarea Serbiei

Diaconescu a precizat că România nu a dorit sancţionarea Serbiei, ”cu atât mai mult cu cât avem relaţii tradiţionale foarte bune”. ”Pur şi simplu, discutăm despre garanţii suplimentare, despre intenţia dovedită a statului sârb de a asigura respectarea identităţii etnice, lingvistice, religioase a tuturor minorităţilor, inclusiv a celei române. Nu este vorba decât de participarea la o decizie politică, dar de pe o poziţie cât se poate de clară şi cât se poate de cooperantă, fără însă a face rabat la ceea ce înseamnă valoare, ceea ce înseamnă identitate etnică, aspecte cu care trebuie în UE să ne obişnuim cu toţii ca fiind valori ce se respectă în mod predilect”, a adăugat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.
În acelaşi timp, el a spus că poziţia României în cadrul CAG a fost una de ”substanţă” şi a opinat că atât partenerii din UE, cât şi celelalte state ”trebuie să se obişnuiască cu o Românie ceva mai activă şi mai implicată atunci când este vorba de protecţia valorilor sale, atât în interior, cât şi în exterior”, transmite Agerpres. ”Din această perspectivă, nu am făcut decât să avem o monitorizare cât se poate de atentă a respectării drepturilor minorităţilor. Este nu numai un interes naţional al României, ci şi o valoare europeană şi de altfel iată că până la sfârşitul zilei partenerii noştri din UE au luat o decizie corespunzătoare. În opinia mea, miniştrii de externe au recomandat în acest moment acordarea statutului de membru al UE (de ţară candidată la aderare – n.r.) pentru Serbia, urmând ca în zilele următoare să aibă loc consultările necesare, să se facă o serie de clarificări, inclusiv în relaţia bilaterală, şi şefii de stat sau de guvern să decidă începerea negocierilor,” a afirmat Cristian Diaconescu.

Radisa Dragojevic: Vlahii nu sunt români

“Nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români”, a afirmat preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia Radisa Dragojevic, citat marţi seară în ediţia online a postului sârb B92. Statutul uneia dintre cele două duzini de minorităţi etnice din Serbia, ce populează raioanele de est de-a lungul frontierei cu România, s-a aflat recent în centrul atenţiei, şi, mai mult, de când România a acţionat pentru a bloca aderarea Serbiei pentru a deveni candidat la UE, comentează B92.
Dragojevic s-a exprimat pentru mass-media marţi, spunând că România “nu poate da ultimatumuri Serbiei” pe această problemă din două motive: pentru că vlahii nu sunt lipsiţi de drepturi cetăţeneşti în Serbia şi pentru că ţara recunoaşte atât vlahii, cât şi românii minorităţi etnice. El a remarcat că recensământul din 2002 a arătat că existau în jur de 31.000 de etnici români în Serbia şi aproximativ 40.000 de vlahi. Românii trăiesc mai ales în Banat, nord-estul Serbiei, în timp ce vlahii locuiesc în comunele din est.
“Indiferent de orice asemănare, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii, nicio bază să apelăm la România, nici România nu are nicio bază să facă vreo cerere în numele nostru”, a subliniat Dragojevic. Potrivit lui Dragojevic, “un grup de nemulţumiţi din cadrul comunităţii vlahe consideră că limba lor este româna” şi ei au fost cei care “au creat problema apelând la autorităţile din România”.

250.000 de români fără drepturi

În Serbia sunt în jur de 250.000 de etnici români. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului (Estul Serbiei) şi Voivodina (Nordul Serbiei). Spre deosebire de românii din Voivodina, care beneficiază de recunoaştere oficială încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Valea Timocului nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni tv şi radio în limba română, iar în 2001 aici a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina.
Numiţi “vlahi”, românii din Valea Timocului nu au fost niciodată recunoscuţi ca minoritate naţională şi în consecinţă au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă. Odata cu noile transformari democratice, în Valea Timocului au fost realizate câteva emisiuni radio şi tv cu muzică populară românească, şi este editată revista bilingvă româno-sârbă “Vorba Noastră”, toate, făra suportul autoritatilor sârbe.
Românii din Serbia nu au reprezentare politică la nivel parlamentar. În fiecare an România oferă burse de studiu pentru românii din Valea Timocului şi Voivodina, diplomele fiind recunoscute în Serbia, cu excepţia unor materii pentru care trebuie să se susţină examene de echivalare.

Dupa presiuni constante si declaratii ale mai multor politicieni romani potrivit carora Serbia nu va adera la UE din cauza opozitiei Romaniei pe problema lipsei drepturilor romanilor din Valea Timocului, Serbia incepe sa-si nuanteze pozitia rigida in aceasta chestiune. Serbia intelege pozitia partii romane, a fost constienta mereu de dificultatile existente pentru obtinerea statutului de candidat la UE si este dispusa sa discute cu toti actorii implicati, a declarat marti, la Bruxelles, presedintele sarb Boris Tadic, referitor la discutiile din Consiliul Afaceri Generale (CAG) privind acordarea statutului de candidat pentru Serbia. Tadic a confirmat ca pana in prezent in CAG nu s-a ajuns la un acord asupra acordarii Serbiei a statutului de candidat la Uniunea Europeana, dar si-a manifestat speranta ca pana la finalul reuniunii de marti sa se ajunga la o intelegere. ”Noi ne asteptam la obstacole, dar nu renuntam si suntem dispusi sa discutam cu toti actorii”, a afirmat sefului statului sarb. ”Ii intelegem pe prietenii romani, este vorba de drepturile omului si noi mereu am luat in considerare pozitiile tuturor in aceasta chestiune”, a afirmat Tadic, referitor la informatiile potrivit carora partea romana a solicitat garantii privind respectarea drepturilor minoritatii romane in Serbia. in opinia sa, chestiunea vlahilor este una regionala, nu doar a Serbiei, in conditiile in care vlahi traiesc si in Grecia, Albania, Croatia sau Macedonia, si in acest context este nevoie de discutii la nivel regional. Boris Tadic a sustinut ca standardele drepturilor minoritatilor in Serbia sunt ridicate si ca exista legi care protejeaza accesul acestora la sistemele de educatie, la cultura etc. ”Nu sunt sigur ca exista multe state in UE cu standarde atat de ridicate ca in Serbia privind drepturile minoritatilor. (…) Am discutat de mai multe ori acest dosar cu presedintele Traian Basescu. Suntem prieteni istorici cu Romania, ne sustinem reciproc in problemele de interes comun. Romanii au si o vorba care spune ca au doi prieteni: sarbii si Marea Neagra”, a adaugat presedintele sarb. in cazul in care la reuniunea CAG de marti se va ajunge la un acord, oficializarea statutului Serbiei de candidat la aderarea la UE ar urma sa aiba loc vineri, in a doua zi a Consiliului European de primavara.

Atentionari de la Bucuresti

Autoritatile de la Bucuresti au reiterat saptamna trecuta ideea ca Serbia trebuie sa inceapa sa ii trateze egal pe etnicii romani de pe teritoriul sau daca vrea sa primeasca votul Romaniei pentru aderarea la UE. Secretarul de stat pentru romanii de pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat duminica la postul public de radio ca Romania nu va la tolera tratarea diferentiata a romanilor din zona Voivodina si cei din zona Valea Timocului. „Noi nu vrem altceva decat sa se revina la o anumita stare fireasca, o stare a normalitatii (…) Mecanisme exista. Serbia a aderat, le-a imbratisat. Doreste sa se integreze in UE. Este si obiectivul nostru, ca statul vecin sa devina stat membru al UE intr-un viitor cat mai rapid, dar acest lucru trebuie sa se intample in aceeasi maniera fireasca, garantandu-le tuturor cetatenilor ei, inclusiv minoritatii romane, drepturi elementare. Nu vorbim despre subiecte ce tin de altceva, decat de respectarea unei minoritati nationale pe intreg cuprinsul statului sarb. Imaginati-va ca noi, in Romania am avea o atitudine diferita fata de minoritatea nationala sarba. intr-un fel i-am trata pe sarbii din Bucuresti si cu totul altfel pe sarbii din Banat. Nu se pune problema in acesti termeni”, a declarat Tomac.