Guvernul de la Belgrad si-a dat aprobarea pentru deschiderea unui Consulat General al Romaniei la Zajecar, in nord-estul tarii, solicitare pe care autoritatile romane o adreseaza de cativa ani si al carei raspuns vine pe fondul discutiilor viitoare din UE privind acordarea statutului de candidat pentru Serbia. Secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu a avut o intrevedere, marti, cu ministrul afacerilor externe al Serbiei, Vuk Jeremic pe aceasta tema. Intalnirea dintre Aurescu si Jeremici a fost prilejuita de participarea la o reuniune informala a ministrilor afacerilor externe din statele participante la Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), care s-a desfasurat la Belgrad. Demnitarul roman a reiterat sprijinul Romaniei pentru parcursul european al tarii vecine, exprimandu-si speranta intr-o decizie favorabila a Consiliului Afaceri Generale al UE din februarie 2012 privind acordarea statutului de candidat Serbiei. Aurescu a aratat, de asemenea, ca Romania isi mentine pozitia cunoscuta privind Kosovo, informeaza MAE. Pe de alta parte, o pondere semnificativa in cadrul discutiilor a avut-o problematica minoritatii romane din Serbia. In calitatea sa de copresedinte al Comisiei mixte romano-sarbe privind minoritatile nationale, secretarul de stat Bogdan Aurescu a insistat pe necesitatea eficientizarii activitatii acesteia, prin semnarea si implementarea masurilor cuprinse in Protocolul sesiunii a doua a Comisiei mixte, astfel incat sa devina un veritabil instrument bilateral in domeniul protectiei drepturilor persoanelor apartinand minoritatii romane de pe tot teritoriul Republicii Serbia, indiferent de denumirea sub care sunt cunoscuti sau de regiunea in care traiesc, respectiv minoritatii sarbe din Romania. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a aprobat, saptamana trecuta, cu larga majoritate, un amendament formulat de senatorii Titus Corlatean, György Frunda si Viorel Badea privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului in care Serbia respecta exigentele din Rezolutia 1632/2008 a APCE privind situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatii etnice romane din Serbia. Senatorul PSD Titus Corlatean, membru al delegatiei romane la APCE, a atras atentia in plenul forumului de la Strasbourg asupra mentinerii diviziunii artificiale intre etnicii romani si asa-zisii vlahi si asupra faptului ca in Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii romani nu au decat un singur asezamant religios si nu beneficiaza nici pana la aceasta data de o scoala unde sa studieze in limba materna. Presedintele Comisiei pentru politica externa a Senatului Romaniei a solicitat totodata, atat in baza dialogului bilateral direct cu autoritatile sarbe, dar avand in vedere si importanta indeplinirii de catre Serbia a criteriilor politice pentru o eventuala aderare la Uniunea Europeana, progrese concrete in materie de respectare a drepturilor apartinand minoritatilor nationale, inclusiv a dreptului la identitate nationala.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat cu largă majoritate un amendament formulat de senatorii Titus Corlăţean, György Frunda şi Viorel Badea, privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care Serbia respectă exigenţele din Rezoluţia 1632/2008 a APCE privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia.
O serie de parlamentari maghiari prezentaseră un subamendament la amendamentul iniţiat de delegaţia română, care viza anumite aspecte referitoare la promovarea autonomiei regionale pe criterii etnice, iniţiativă care a fost respinsă ca urmare a intervenţiei senatorului Corlăţean, menţionează un comunicat de presă dat publicităţii vineri de Senatul României.
Senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a atras atenţia în plenul forumului de la Strasbourg asupra menţinerii diviziunii artificiale între etnicii români şi aşa-zişii vlahi şi asupra faptului că în Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii români nu au decât un singur aşezământ religios şi nu beneficiază nici până la această dată de o şcoală unde să studieze în limba maternă.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a solicitat, atât în baza dialogului bilateral direct cu autorităţile sârbe, dar având în vedere şi importanţa îndeplinirii de către Serbia a criteriilor politice pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană, progrese concrete în materie de respectare a drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a dreptului la identitate naţională.
Titus Corlăţean a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea raportului cu tema: ‘Îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor de către Serbia’ (co-raportori: Davit Harutiunian, Armenia, Grupul Democraţilor Europeni şi Indrek Saar, Estonia, Grupul Socialist).

Protestul românilor din  Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării

Românii vlahi din regiunile istorice Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării sunt indignaţi de decizia autorităţilor sârbe prin care au permis crearea artificială a limbii vlahe. Preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor-vlahilor ‘Ariadnae Filum’, Jurj Zavişa, a declarat vineri pentru Agerpres că, în urmă cu trei zile, s-a întrunit Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe (CNMNV) în localitatea Petrovăţ pe Mlava şi au votat standardizarea limbii vlahe, ‘limbă inventată, care nu corespunde adevărului istoric şi nu este limba maternă a celor peste 300.000 de români vlahi care trăiesc majoritar în 154 de sate şi în alte 48 de localităţi cu populaţie mixtă’.
‘Obiectivul principal al acestui demers este asimilarea totală a minorităţii naţionale româno-vlahe din Serbia de nord-est. Adoptarea unui lexic şi a unei grafii străine filonului latin al etnicilor români face parte din politica agresivă a partidelor de guvernământ care intenţionează să ne oblige să renunţăm definitiv la identitatea noastră românească’, a precizat Zavişa.
Potrivit acestuia, iniţiativa de calificare a limbii vlahe drept limbă maternă a minorităţii româneşti din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei din 28 decembrie 2011 a CNMNV, dar românii s-au mobilizat şi au protestat, fapt care a condus la suspendarea acesteia.
‘Credeam că strigătul nostru de durere va impresiona Belgradul şi Bucureştiul şi că propunerea unei asemenea aberaţii nu va mai fi posibilă. Din păcate nu am luat în calcul înverşunarea cercurilor anti-româneşti din Serbia, potrivit cărora românii vlahi au origine sârbească, adică sunt sârbi românizaţi, şi în 24 ianuarie am asistat la falsificarea istoriei şi oficierea minorităţii şi limbii vlahe’, a afirmat Zavişa.
În speranţa că totuşi autorităţile sârbe nu vor permite decimarea minorităţii naţionale româneşti care trăieşte pe teritoriul său, un număr de şase entităţi culturale româneşti din zonă au trimis vineri un apel organismelor româneşti, sârbeşti şi internaţionale prin care dezaprobă înfiinţarea limbii vlahe şi solicită sprijin pentru obligarea autorităţilor sârbeşti să le respecte românilor drepturile constituţionale.
‘Acest nou atentat la identitatea noastră românească, sperăm, nu va putea fi tolerat. Limba vlahă, care va utiliza caractere chirilice, nu poate deveni limba oficială a românilor din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării, pentru simplul motiv că nu există!’, a fost de părere Zavişa.

Poliţia kosovară a împiedicat duminică manifestanţii albanezi dintr-o mişcare radicală să blocheze două posturi vamale care separă Kosovo de Serbia.
Manifestanţii kosovari fac parte din Mişcarea pentru autodeterminare şi au recurs la această acţiune pentru a protesta împotriva accesului mărfurilor sârbeşti în Kosovo. O altă manifestaţie care a avut loc pe 14 ianuarie a degenerat în incidente soldate cu 50 de răniţi în rândul demonstranţilor şi forţelor de ordine. Obiectivul declarat al mişcării este unirea Kosovo cu Albania.
Belgradul şi Pristina se află într-un continuu diferend din anul 2008, când Kosovo şi-a proclamat unilateral independenţa. Totuşi, după luni de negocieri mediate de Uniunea Europeană, cele două părţi au acceptat, în luna septembrie 2011, să semneze un acord de liber schimb. Acest acord a permis ridicarea interdicţiei instituită de Belgrad asupra importurilor de produse provenite din Kosovo. Serbia este unul dintre principalii exportatori către Kosovo, care importă peste 90% din produsele sale alimentare de la companii sârbeşti.

Oficiali cu rang înalt din cadrul Ministerului de Interne sârb au primit informaţii cu privire la un plan de asasinare a preşedintelui Boris Tadici.
Conform presei sârbe, printre ţintele posibilelor asasinate se află preşedintele Boris Tadici, Patriarhul Bisericii Ortodoxe din Serbia, Irineu, ministrul de Interne Iviţa Dacici precum şi şeful poliţiei Milorad Veliovici. Potrivit sursei citate, un oficial al Ministerului de Interne sârb (MUP) a primit un mesaj în care se spunea că “spre deosebire de asasinatele din centrul sportiv Banja Luka Borik, alte noi asasinate vor fi mai puţin spectaculoase”.
Ziarul adaugă, citând sursa MUP rămasă sub protecţia anonimatului, că tonul mesajului avea mai mult un caracter de avertizare decât de ameninţare şi că a fost trimis prin intermediul operatorilor de telefonie mobilă interni, transmite Mediafax. “A fost trimis de cineva care cunoaşte lumea interlopă, care a aflat de pregătirile pentru asasinare”, a declarat sursa citată, adăugând că informaţia a fost tratată cu seriozitate sporind măsurile de securitate ale poliţiei.
Poliţia bosniacă a dezvăluit recent că au fost descoperite explozibil şi arme într-o sală din Banja Luka, în ajunul unei reuniuni desfăşurate la data de 9 ianuarie, la care a luat parte şi preşedintele Serbiei, Boris Tadici. O purtătoare de cuvânt a poliţiei a declarat pentru presă că a fost arestată o persoană din regiunea Banja Luka, fiind bănuită de terorism. “Această persoană a mărturisit că a introdus armele în sală, dar am lansat o anchetă pentru a clarifica în întregime circumstanţele, mobilul şi eventualele legături cu alte persoane”, a menţionat responsabila bosniacă.
Potrivit postului naţional de radio, poliţia a descoperit trei kilograme de explozibil, mai multe grenade, puşti şi câteva sute de cartuşe în spaţiul rezervat presei, în sala de sport Borik din oraşul bosniac.

Politistii din Kosovo a efectuat 140 de arestari dupa ciocniri cu protestatarii care au incercat sa opreasca circulatia din Serbia in Kosovo, relateaza BBC. Nu mai putin de 50 de persoane, majoritatea membri ai fortelor de ordine, au fost ranite in violentele de la doua puncte de trecere. Protestatarii spun ca Serbia vrea sa obstructioneze dezvoltarea in Kosovo, care si-a declarat independenta de Serbia in 2008. Protestele de sambata au fost organizate de Autodeterminarea, un partid din Kosovo care se opune contactelor cu Serbia. Grupul, condus de liderul de opozitie Albin Kurti, a spus ca vrea sa blocheze temporar accesul produselor sarbe in Kosovo. “Serbia este inamicul Kosovo si motto-ul nostru este ‘Serbia nu va trece’ “, a subliniat el. Violentele s-au inregistrat in Podujevo si la punctele de trecere a frontierei din Merdare si Dheu i Bardhe. Politia a facut uz de gaze lacrimogene si tunuri cu apa. Printre persoanele arestate figureaza cinci parlamentari din partidul Autodeterminarea. La cateva ore de la violente, ambele puncte de trecere erau deschise, dar politia era prezenta inca in numar mare. Guvernul kosovar le-a cerut liderilor partidului sa se abtina de la acte de violenta si de la tentative de blocare a liberei circulatii.

Liderii politici musulmani, croati si sarbi din Bosnia au ajuns la un acord privind formarea unui Executivul la Sarajevo, ceea ce pune capat la 14 luni de criza politica, relateaza BBC News. Bosnia nu mai are guvern de la alegerile din octombrie 2010. in cadrul acordului, partile au convenit si asupra unui buget, evitand riscul ca institutiile statului sa intre in blocaj anul viitor. De asemenea, premierul noului guvern va fi de origine croata, iar ministrul de externe musulman. “Nimeni nu a primit ceea ce voia de fapt, dar este bine ca s-a ajuns la un final”, a declarat liderul sarb bosniac Milorad Dodik. Acordul va permite tarii balcanice sa continue apropierea de Uniunea Europeana si de NATO si sa obtina acces la fondurile internationale inghetate. Bosnia ramane o tara cu diviziuni profunde dupa razboiul de la mijlocul anilor ‘90, in care si-au pierdut viata circa 100.000 de oameni. Acordurile de la Dayton, care a pus capat razboiului, a creat doua entitati semiautonme: Republika Srpska, dominata de sarbi, si Federatia Croato-Musulmana.

Opozitia fata de UE a ajuns la peste 50% in Serbia, in urma disputei cu Occidentul pe tema Kosovo, potrivit unui sondaj publicat joi. Daca ar avea loc acum un referendum pe tema aderarii la UE, 52% ar spune “nu”, potrivit sondajului publicat de cotidianul Press. Sustinerea a scazut dupa ce Bruxelles-ul a spus la 9 decembrie ca Serbia trebuie sa accepte pierderea Kosovo, daca vrea sa adere. Trei sferturi dintre respondenti se asteapta ca UE sa fiexeze recunoasterea Kosovo ca o conditie pentru aderarea Serbiei. UE va analiza cererea de aderare a Serbiei in martie.

Germania a îndemnat luni Serbia să pună capăt susţinerii etnicilor sârbi din Kosovo şi să încerce să lanseze un dialog cu guvernul de la Pristina.
“Trebuie să existe soluţii pentru un comerţ liber şi pentru cooperare la frontiere şi nu suntem interesaţi să existe structuri paralele sârbe în Kosovo”, a declarat presei cancelarul german Angela Merkel, după convorbiri purtate la Pristina cu premierul kosovar Hashim Thaci. Angela Merkel a pledat totodată pentru îndepărtarea baricadelor ridicate în această vară de etnici sârbi în nordul Kosovo, în apropierea graniţei cu Serbia.
Cancelarul Angela Merkel a menţionat că a discutat cu preşedintele Serbiei, Boris Tadic pentru a găsi modalităţi de normalizare a relaţiilor cu Kosovo. “Am dori ca, la rândul său, Kosovo să contribuie în acest sens şi să-şi continue contactele cu Serbia şi cu preşedintele Tadic”, a spus Angela Merkel. În ce-l priveşte, premierul din Kosovo Hashim Thaci a declarat luni că susţine un dialog atât cu etnicii sârbi din nordul Kosovo, cât şi cu Belgradul.
In urmă cu o săptămână, vicepremierul şi ministrul de Interne sârb Iviţa Dacici a declarat că Serbia va putea adera la Uniunea Europeană doar după ce va recunoaşte independenţa Kosovo, declarată în 2008.
“Trebuie să încetăm cu minciunile şi basmele, asta este ceea ce ne cer ei”, a declarat Dacici. Vicepremierul a precizat că UE a cerut îndeplinirea unor noi condiţii de către Serbia, în procesul de aderare, după ce, în 2000, singura condiţie a fost îndepărtarea de la conducere a fostului preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici. “Acum ceva timp, nimeni nu vorbea despre independenţa Kosovo. Unsprezece ani mai târziu nu putem obţine nici măcar statutul de candidat la aderarea în UE. Cine mai trebuie înlăturat de la putere sau transferat la Haga?”, a mai adăugat acesta.

Refuzul constant al Serbiei de a acorda drepturi romanilor timoceni din partea de sud-est a acestei țari a dus miercuri la o decizie fara precedent in relatiile bilaterale romano-sarbe. Comisia pentru romanii de pretutindeni din Senat a dat miercuri aviz negativ Acordului de asociere si stabilizare a Serbiei la UE, decizia fiind adoptata, potrivit senatorului Viorel Badea. Motivul invocat de acesta se refera la drepturile etnicilor romani din Serbia care nu sunt respectate. Potrivit senatorului PDL Viorel Badea, o serie de dezbateri au avut loc, miercuri, in Comisia pentru romanii de pretutindeni din Senat, pe care o prezideaza. “in urma consultarilor cu membrii comunitatii romanilor din Serbia si a informarilor primite de la institutiile care se ocupa de problematica am ajuns la concluzia ca avizul pentru Acordul de asociere si stabilizare a Serbiei la UE va fi unul negativ. Este un lucru absolut normal atata timp cat autoritatile sarbe nu sunt cu adevarat preocupate pentru a readuce o normalitate in ceea ce priveste tratamentul aplicat comunitatii de romani din Serbia”, a spus Viorel Badea. Senatorul a amintit ca au avut loc mai multe reuniuni ale comisiei mixte romano-sarbe in care reprezentantii autoritatilor romane au solicitat partii sarbe o flexibilizare mai mare in ce priveste respectarea drepturilor comunitatii noastre din Serbia, care nu a fost insa resimtita. “Mai mult decat atat, liderii comunitatii romanilor continua sa fie anchetati de politia si de autoritatile de ancheta din Serbia, Biserica inca nu se bucura de tratamentul pe care noi l-am solicitat, asa ca nefiind nici una dintre aceste conditii indeplinite, majoritatea membrilor Comisiei a decis sa acordam un aviz negativ Acordului”, a spus Viorel Badea. De ani de zile, principalii lideri ai romanilor din aceasta parte a Serbiei sunt prigoniti de autoritati in incercarea de intimidare in a-si afirma si conserva identitatea nationala.

Cancelarul german Angela Merkel a apreciat că Serbia nu întruneşte deocamdată condiţiile necesare pentru a deveni candidat oficial la Uniunea Europeană, mai ales din cauza tensiunilor din nordul Kosovo. “Drumul spre Europa trece prin normalizarea relaţiilor cu Kosovo”, a declarat în aplauzele audienţei Angela Merkel, în faţa parlamentului german. “UE şi Germania au formulat exigenţe concrete. Regret profund faptul că Serbia nu a dat curs pînă acum în mod suficient” acestor exigenţe, a spus cancelarul german. “De aceea, condiţiile pentru obţinerea statutului de candidat nu sînt întrunite”, a adăugat Merkel.
Nordul Kosovo, locuit în majoritate de etnici sîrbi, a fost, lunea trecută, scena unor ciocniri între membri ai comunităţii sîrbe şi ai Forţei NATO din Kosovo. Aceste ciocniri au fost de o amploare fără precedent, 11 soldaţi austrieci şi 19 germani din KFOR  fiind răniţi.
Serbia şi Kosovo au ajuns la un acord vineri pentru a gestiona împreună toate punctele de trecere din nordul Kosovo, unde au avut loc ciocniri între sîrbi şi KFOR, a anunţat Uniunea Europeană, transmite Agerpres. “Părţile au ajuns la un acord cu privire la un concept avansat de Uniunea Europeană pentru gestionarea în comun a punctelor de trecere”, a anunţat UE într-un comunicat.
“Aceasta înseamnă că părţile vor stabili în mod progresiv posturi de control comune, integrate şi unice dintre toate punctele de trecere”, potrivit comunicatului. Acest proces “va fi aplicat progresiv cît mai curînd posibil”, precizează el. Forţa UE în nordul Kosovo, EULEX, “va fi prezentă, în conformitate cu mandatul ei”, pentru a superviza acordul.