Înaltul Comisar OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Knut Vollebaek, lucrează la organizarea unei întâlniri între România şi Serbia asupra monitorizării punerii în aplicare a Protocolului privind Drepturile Minorităţii Române din Serbia.
Consilierul comisarului OSCE Lars Hansen nu a putut confirma o informaţie publicată de Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti potrivit căreia s-a convenit ca întâlnirea dintre România şi Serbia să aibă loc la începutul lunii iunie la Haga, scrie presa de la belgrad. Hansen a spus că există contacte între Bucureşti şi Belgrad pentru stabilirea datei şi locului de desfăşurare a reuniunii. Potrivit unor rapoarte de la Bucureşti, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu şi Vollebaek au propus Serbiei să organizeze o reuniune asupra implementării protocolului la începutul lunii iunie la Haga.
Protocolul privind Drepturile Minorităţii Române din Serbia a fost semnat la 1 martie la Bruxelles, sub presiunea României, care şi-a condiţionat consimţământul pentru a i se acorda Belgradului statutul de candidat la UE cu respectarea drepturilor minorităţii române din Serbia.
Potrivit MAE, secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut, la 19 mai 2012, o întrevedere cu ambasadorul Knut Vollebaek, Înalt Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE. Evenimentul s-a desfăşurat în marja Summit-ului NATO de la Chicago, context în care a fost continuat dialogul privind problematica respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
Principalul subiect al discuţiei l-a reprezentat iniţiativa ÎCMN al OSCE de a facilita eforturile României şi R. Serbia în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celui de-al doilea Protocol al Comisiei Mixte Interguvernamentale în domeniul minorităţilor naţionale, semnat la Bruxelles, la 1 martie 2012. Secretarul de stat Bogdan Aurescu, în calitate de co-preşedinte al Comisiei Mixte Interguvernamentale, a salutat disponibilitatea Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale de a contribui la demersurile de punere în aplicare a prevederilor Protocolului. A reiterat faptul că obiectivul acestui proces îl reprezintă obţinerea de rezultate tangibile cât mai rapid, reflectate în îmbunătăţirea accesului persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române de pe întreg teritoriul Serbiei la educaţie, mass-media şi serviciu religios în limba română.

Autoritatile kosovare au decis sa introduca vize pentru 86 de tari, ceea ce este o premiera in istoria teritoriului separatist, informeaza cotidianul Blic. incepand de 1 ianuarie 2013 cetatenii a zeci de tari, printre care Rusia si China, vor avea nevoie de vize pentru a intra in provincia care isi proclamase independenta de Serbia in urma cu mai bine de patru ani. Rusia si China sunt tarile care se opun recunoasterii fostei provincii serbe drept un stat independent de catre Consiliul de Securitate al ONU. in lista tarilor se afla, insa, si Afganistanul, care a fost primul stat care a recunoscut independenta Kosovo in luna februarie 2008. Ministerul de externe de la Pristina afirma ca la elaborarea listei tarilor pentru care se impune acest regim de vize s-au bazat pe criterii internationale, tinand cont de amenintarile la securitatea statului. Cetatenii a 14 tari, printre care Egipt si Jamaica, vor putea aplica pentru vize la punctele de trecere a frontierei kosovare.

Naţionalistul populist Tomislav Nikolic a câştigat duminică alegerile prezidenţiale din Serbia, preşedintele în exerciţiu, Boris Tadic, acceptând înfrângerea chiar înainte de anunţul rezultatelor oficiale.
“Îl felicit pentru victoria mertiată. Îi doresc succes”, i s-a adresat Tadic adversarului său. Nikolic a obţinut 49,4% din voturi faţă de 47,4% pentru Tadic, conform rezultatelor parţiale realizate pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de către CESID, un organism independent responsabil cu buna desfăşurare a scrutinului. Tomislav Nikolic a căutat imediat să dea asigurări în ce priveşte opţiunea europeană a ţării sale.
“Serbia se va menţine pe drumul său european. Acest scrutin nu s-a referit la cine va conduce Serbia spre UE, ci la rezolvarea problemelor economice create de Partidul Democrat” al lui Boris Tadic, a declarat Nikolic în faţa reprezentanţilor presei. “Serbia trebuie să-şi dezvolte economia şi să elimine sărăcia. Trebuie să acţionăm pentru a ne debarasa de corupţie”, a continuat Nikolic, odinioară aliat al fostului lider Slobodan Milosevic.
Alianţa sa înaintea turului secund cu un partid profund ostil UE a fost folosită de opozanţii săi pentru a pune la îndoială seriozitatea angajamentului său în favoarea aderării la blocul celor 27.  Proeuropean fervent, Tadic, în vârstă de 54 de ani – care a condus Serbia, izolată politic şi economic în anii 1990 până pe pragul UE – considera votul de duminică “un referendum pentru Uniunea Europeană”.
Nikolic, în vârstă de 60 de ani, un populist reconvertit în proeuropean după ce multă vreme a contestat o asemenea opţiune pentru ţara sa, a mizat în special pe nemulţumirea tot mai mare a populaţiei din cauza gravei situaţii economice din Serbia. Nikolic a pierdut scrutinul prezidenţial de două ori, în 2004 şi 2008, în faţa lui Boris Tadic.

Partidul Democrat (DS) din Serbia a anuntat miercuri ca a obtinut sprijinul Partidului Socialist (SPS), crucial pentru candidatul sau, actualul presedinte Boris Tadic, care ar putea astfel sa castige cel de-al doilea tur al prezidentialelor programate pentru 20 mai, informeaza Tanjug. „Coalitia grupata in jurul SPS il va sprijini pe Boris Tadic in cel de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale”, a anuntat DS intr-un comunicat publicat la capatul unei reuniuni intre reprezentatii celor doua partide. Cu sprijinul SPS, a treia forta parlamentara in urma scrutinului general de duminica, proeuropeanul Boris Tadic se afla in postura de favorit al turului secund, cand va incerca sa obtina cel de-al treilea si totodata ultimul mandat de cinci ani in fruntea tarii. In primul tur, Tadic a obtinut 25,34% dintre voturile exprimate, surclasandu-l la mica distanta pe nationalistul Tomislav Nikolic /24,99%/. Tabara lui Tadic si socialistii au convenit de asemenea sa „isi continue pe viitor activitatile politice comune” si sa „lucreze impreuna pentru a forma o majoritate in parlament”, potrivit comunicatului citat. Cele doua formatiuni au decis sa examineze dupa alegerile prezidentiale problemele referitoare la componenta guvernului. Presedintele SPS si in acelasi timp ministru de interne in cadrul actualei coalitii, Ivica Dacic, si-a exprimat dupa alegerile de duminica dorinta de a fi numit premier al noului cabinet, in schimbul sustinerii lui Boris Tadic.

Preşedintele în exerciţiu proeuropean Boris Tadic şi naţionalistul populist Tomislav Nikolic se vor confrunta în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale la 20 mai, potrivit estimărilor prezentate la sfârşitul alegerilor generale desfăşurate duminică în Serbia.
Boris Tadic a obţinut 26,8% din voturi, iar adversarul său 25,6%, potrivit CESID, un organism independent ce supraveghează alegerile. CESID urmează să anunţe mai târziu, în timpul nopţii, rezultatele alegerilor legislative.
Potrivit sondajelor realizate înaintea alegerilor, Partidul democrat al lui Tadic, 54 de ani, şi Partidul sârb al progresului al lui Nikolic, 60 de ani, erau umăr la umăr, cu aproximativ 30% din intenţiile de vot. Niciuna dintre cele două formaţiuni nu va putea forma singură o nouă majoritate şi socialiştii actualului ministru de interne, Ivica Dacic, vor juca din nou un rol principal la fel ca la alegerile din 2008.
Potrivit analiştilor, partidul lui Dacic ar urma din nou să îl susţină pe cel al lui Boris Tadic în formarea guvernului. Peste 6,7 milioane de alegători au fost chemaţi la urne pentru a decide care dintre cei doi oameni politici va reuşi să îi convingă asupra capacităţii sale de a scoate ţara din stagnarea economică.

Serbia şi Rusia au deschis miercuri, în apropiere de Niş, o bază de intervenţie pentru situaţii de urgenţă, care va permite efectuarea de acţiuni comune în astfel de cazuri în regiune.
Începutul operaţiunilor a fost asigurat de un acord semnat miercuri de cele două părţi. Baza, denumită centru umanitar, este situată în apropierea aeroportului din Niş, la circa 250 km sud de Belgrad. Aeroportul din Niş va fi utilizat de avioanele de salvare ruseşti pentru a aduce ajutoare în situaţii de catastrofe naturale sau umanitare, inclusiv în ţările din regiune, dacă acestea o vor solicita, au precizat autorităţile sârbe şi ruse.
“Înfiinţarea acestui centru umanitar a provocat o anumită confuzie, dar subliniez că el este deschis oricărui stat care înţelege intenţia noastră de a acţiona plecând de la Niş, în toate situaţiile de urgenţă”, a declarat ministrul sârb de interne, Ivica Dacic. Un acord preliminar privind crearea acestui centru a fost semnat la sfârşitul lui 2009, cu prilejul vizitei în Serbia a preşedintelui rus Dmitri Medvedev.
La acea vreme, presa rusă a scris că el ar putea servi Rusiei ca bază militară în Balcani, ceea ce Moscova şi Belgrad au negat. De asemenea, Rusia a negat că acest centru a fost creat pentru a spiona România, unde vor fi găzduiţi interceptorii scutului american antirachetă. Informaţii despre posibila instalare a tehnicii de spionaj la Niş au început să circule după ce preşedintele Medvedev a anunţat, în 2009, că Rusia va deschide respectivul centru la Niş.
Ministrul rus pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, a declarat la ceremonia de inaugurare că aceste informaţii sunt “fabricate”. Centrul va fi dotat pentru a lupta împotriva incendiilor de pădure, inundaţiilor şi cutremurelor, nu pentru spionaj, susţine ministrul. “Invit toate ţările care suspectează că aceasta va deveni o bază rusească să vină şi să se alăture echipelor noastre de deminare. Ele au fost cele care au plasat aici dispozitive explozive”, a spus ministrul rus, cu aluzie la bombele cu fragmentare lansate de avioanele americane în timpul bombardamentelor din 1999.
La randul sau, minsitrul sârb de Interne, Ivica Dacici, a declarat că Serbia este un stat suveran, care are dreptul de a permite instalarea de tehnică militară străină pe teritoriul său, dar că aceasta va sluji scopurilor umanitare şi că respectivul centru este parte a unui mecanism european pentru situaţiile de urgenţă.

Presedintele Traian Basescu l-a primit, marti, la Palatul Cotroceni, pe inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale al OSCE, Knut Vollebaek, prilej cu care seful statului roman i-a multumit pentru interesul aratat fata de situatia minoritatii romane de pe teritoriul sarb, exprimandu-si speranta ca Protocolul dintre Romania si Serbia va fi implementat. “Multumesc ca ne-ati vizitat si ca discutati problemele minoritatilor din jurul Romaniei si din Romania. Va multumesc foarte mult pentru interesul dumneavoastra cu privire la situatia minoritatii romane din Serbia, care pare sa fie cel mai fierbinte subiect in acest moment intre Romania si Serbia. Cu siguranta vom gasi solutii, in acelasi timp intelegem pe deplin campania care se desfasoara (in Serbia – n.r.). Avem un Protocol care a fost semnat acum doua luni la Bruxelles si speram ca el va fi implementat”, a declarat Basescu, in debutul intrevederii cu Knut Vollebaek. Pe 2 martie, reprezentantii Permanenti ai Romaniei si Serbiei la Uniunea Europeana au semnat, la Bruxelles, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale intre Romania si Republica Serbia privind minoritatile nationale, fiind de altfel primul Protocol al Comisiei care trateaza pe fond problematica minoritatii celor doua state. Protocolul contine angajamente concrete in vederea protejarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, care variaza de la reprezentarea parlamentara a minoritatilor, la autorizatiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educatie in limba materna. De asemenea, Protocolul precizeaza expres asumarea de catre Serbia a conexiunii dintre aderarea la UE si criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ si protectia minoritatilor nationale. O prevedere importanta a Protocolului Comisiei se refera la recomandarea catre partea sarba de a lua masuri pentru a asigura accesul persoanelor apartinand minoritatii romane din Serbia de Est (Timoc) la serviciul religios in limba materna. Acest drept este mentionat in Protocol prin raportare directa si explicita la standardele europene privind drepturile omului, care prevaleaza asupra cadrului legislativ intern. Protocolul contine referiri exprese la interzicerea demersurilor de afectare a identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale, subliniind importanta auto-identificarii libere, fara nicio interferenta, si precizand in mod expres ca autoritatile sarbe au obligatia de a aplica recomandarile formulate de Comisia Mixta, precum si prevederile Acordului din 2002, asupra intregului teritoriu al Republicii Serbia, inclusiv in Timoc.

Circa 550 de militari germani vor fi trimisi pentru a suplimenta efectivele din Kosovo inaintea alegerilor generale din Serbia, de la 6 mai, care genereaza tensiuni in zona, au anuntat sambata Ministerele Apararii si Afacerilor Externe, citate de agentiile internationale. Comandantul trupelor din cadrul Fortei NATO in Kosovo (KFOR) a cerut mobilizarea acestor soldati, precum si a 150 de austrieci, un batalion de rezerva operationala (ORF), a precizat un purtator de cuvant al Ministerului Apararii, care a confirmat informatii publicate in editia online de revista Der Spiegel. Acestia ar urma sa ajunga in teren la 1 mai, pentru scrutinul prevazut la 6 mai. Trupele internationale din Kosovo au anuntat vineri ca au consolidat masurile de securitate in nordul teritoriului pentru a impiedica o deteriorare a situatiei, deja tensionata, intre sarbi si albanezi, odata cu apropierea scrutinului. Majoritari in nordul Kosovo, sarbii, ca si autoritatile de la Belgrad, nu recunosc independenta proclamata de albanezii kosovari in 2008. Ei intentioneaza sa participe la alegerile generale sarbe. Belgradul a anuntat recent ca nu va organiza alegeri locale in municipalitatile cu majoritate sarba din Kosovo in lipsa sprijinului ONU.

Parlamentul European le recomandă celor cinci state UE care nu au recunoscut Kosovo, inclusiv României, să ia decizia recunoaşterii acestui stat, informează un comunicat oficial.
În trei rezoluţii adoptate joi, Parlamentul subliniază că UE ar trebui să înceapă negocierile privind aderarea Serbiei la UE, salută planurile de începere a negocierilor cu Muntenegru în iunie şi recomandă celor cinci state membre ale UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo să facă acest lucru.
Parlamentul European salută decizia Consiliului din 1 martie de a acorda Serbiei statutul de ţară candidată la UE şi consideră că UE ar trebui să înceapă negocierile de aderare cât mai curând posibil, cu condiţia continuării reformelor în Serbia, în special în direcţia întăririi democraţiei şi a statului de drept. Parlamentul rămâne însă preocupat de discriminarea minorităţilor din Serbia şi cere guvernului sârb să protejeze toate minorităţile şi să asigure respectarea drepturilor lor fundamentale, inclusiv accesul egal pe piaţa muncii şi reprezentarea corectă în instituţii. Parlamentul subliniază de asemenea faptul că mulţi solicitanţi sârbi de azil în UE aparţin minorităţilor etnice.
Rezoluţia subliniază importanţa continuării dialogului dintre Pristina şi subliniază importanţa deosebită a continuării dialogului. În acelaşi timp, Parlamentul îşi exprimă grava preocupare cu privire la ciocnirile dintre soldaţii NATO şi etnicii sârbi din nordul Kosovo în a doua jumătate a anului 2011. Nu în ultimul rând, deputaţii subliniază necesitatea asigurării unor alegeri parlamentare şi locale corecte în data de 6 mai şi cere autorităţilor sârbe să nu organizeze alegeri locale în municipalităţile din nordul Kosovo.

Recunoaşterea Kosovo

Parlamentul European cere celor cinci state membre ale UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo să facă acest lucru, notând că 88 de ţări au făcut-o deja. Rezoluţia salută iniţierea unui dialog în problematica vizelor în ianuarie, pentru a contracara izolarea progresivă a cetăţenilor kosovari. Parlamentul aşteaptă de la Comisie să prezinte un plan privind liberalizarea vizelor în această primăvară, şi sprijină planul acesteia de a prezenta un plan de fezabilitate, în toamna anului 2012, pentru un acord UE-Kosovo de stabilitate şi asociere.
Deputaţii europeni îşi exprimă de asemenea speranţa că Comitetul Olimpic va permite atleţilor kosovari să ia parte la jocurile olimpice de la Londra. Parlamentul consideră că provocările-cheie pentru Kosovo sunt întoarcerea refugiaţilor şi a persoanelor dislocate de la casele lor, lupta împotriva corupţiei şi remedierea situaţiei instabile şi tensionate din nord. Cere de asemenea reforme constituţionale şi electorale rapide.

Rusia incearca sa isi creeze un avantaj la sefia Adunarii generale a ONU prin sprijinirea Serbiei in aceasta functie in detrimentul Lituaniei. Ministrul sarb de Externe Vuk Jeremici a declansat o disputa diplomatica in Europa de Est depunandu-si candidatura la presedintia Adunarii Generale a ONU. seful diplomatiei lituaniene Audronius Azubalis a acuzat Rusia de reinvierea unor dispute de pe vremea Razboiului Rece prin sustinerea lui Jeremici impotriva candidaturii ambasadorului Vilniusului la ONU, Dalius Cekuolis. El a declarat ca Jeremici a incercat sa exercite un “santaj” asupra tarii sale. intr-un interviu Jeremici a respins aceste acuzatii, subliniind ca tara sa merita sa obtina un post de prim plan la nivel international. in acest an, presedintia Adunarii urmeaza sa revina unei tari din Europa de Est, iar cei 193 de membri ai acesteia urmeaza sa participe la un vot, in iunie, pentru prima data din 1991 si pana in prezent. De obicei, cele cinci grupuri regionale din cadrul Adunarii isi repartizeaza postul prin rotatie, iar presedintele este desemant prin aclamare pentru un mandat de un an. insa, de aceasta data, cele 23 de tari membre ale grupului Europei de Est nu au reusit sa ajunga la un consens. in prezent, presedinte este Nassir Abdulaziz al-Nasser din Qatar. Jeremici si Azubalis sunt implicati in campanii intense la New York.

Rivalitati in sud-estul Europei

Acest caz a “reinviat toate vechile rivalitati din Europa de Est, lucru de care nu aveam nevoie”, a declarat un ambasador al unei tari din Europa de Est. Cekuolis si-a depus candidatura in iunie, iar Azubalis afirma ca a fost uimit sa afle in ianuarie ca Jeremici doreste si el postul. “Este regretabil, iar acest lucru arata cel putin ca anumiti politicieni sunt departe de a intelege cum ar trebui sa functioneze politica in Europa”, a declarat Azubalis pentru presa la New York. Refuzand un vot cadrul grupului regional, a continuat ministrul lituanian, Rusia si Serbia depun eforturi “sa opuna un vot de veto” fata de ambitiile lituaniene. Potrivit unor diplomati, Lituania suspecteaza Rusia ca l-a incurajat pe Jeremici sa candideze din cauza ostilitatii dintre Moscova si Vilnius pe tema anexarii Lituaniei de catre fosta Uniune Sovietica. Letonia, Estonia si Lituania au fost anexate de fosta URSS in cursul celui de al Doilea Razboi Mondial. Moscova a recunoscut independenta Lituaniei abia pe 6 septembrie 1991. Acest stat baltic cu 3,2 milioane de locuitori a aderat la NATO si Uniunea Europeana (UE) in 2004. Rusia a fost iritata de un discus sustinut la ONU de ambasadorul lituanian in 2010, cu ocazia marcarii a 65 de ani de la sfarsitul celui de al Doilea Razboi Mondial, in care s-a referit la anexarea sovietica. “Ceea ce am auzit spunandu-se in mod neoficial este ca Rusia este obsedata de modul in care abordam istoria celui de al Doilea Razboi Mondial”, a spus Azubalis. “Poate parea ridicul, dar este un dezacord legat de istorie”, a adaugat ministrul lituanian de Externe. Jeremici si diplomatii rusi resping orice idee a unei conspiratii, insa purtatorul de cuvant al misiunii ruse la ONU Anton Uspensky a confirmat ca Moscova se opune alegerii lui Cekuolis. “Lituanienii au fost primii informati ca nu vom putea sustine un candidat care nu intelege importanta victoriei asupra nazismului (…), lucru care a permis crearea Organizatiei Natiunilor Unite (ONU)”, a declarat Uspensky. O asemenea persoana “nu ar trebui sa prezideze Adunarea Generala” a organizatiei, a apreciat purtatorul de cuvant. Azubalis afirma ca Jeremici a amenintat cu blocarea candidaturii Lituaniei pentru un loc de membru nepermanent in cadrul Consiliului de Securitate in 2014, daca Vilniusul nu renunta la candidatura sa la presedintia Adunarii. “Relatiile noastre nu ar trebui sa fie fondate pe un santaj sau pe un vot de veto, ci pe dialog”, a comentat ministrul lituanian de Externe.

Pledoaria Serbiei

Potrivit lui Jeremici, Lituania a avut, deja, partea sa de posturi internationale importante, referindu-se la detinerea presedintiei Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) in 2011. “Este o tara mica, noi suntem o tara mica, iar eu cred ca am servi mai bine sistemul ONU daca ne-am repartiza responsabilitatile”, a declarat ministrul sarb. Ministrii sarb si lituanian s-au intalnit la Bruxelles saptamana trecuta, iar Jeremici a confirmat ca sunt angajate negocieri. “Noi am propus un schimb echitabil Lituaniei”, a apreciat acesta. “Suntem pregatiti sa sustinem” candidatura sa la Consiliul de Securitate, a precizat el. “Guvernul sarb, care a depus eforturi mari pentru a asigura stabilitatea si reconcilierea in Balcani (…), crede ca poate contribui in cadrul acestei institutii internationale, prin intermediul primei noastre candidaturi la un post de o asemenea importanta”, a mai precizat Jeremici.