Bulgaria se va afla printre cele cinci tari care vor beneficia primele de acoperirea scutului antiracheta al NATO, a spus sambata la Chicago presedintele tarii, Rosen Plevneliev, citat de portalul Novinite.com. “Primele cinci tari care vor fi acoperite de scut se afla in Europa, iar Bulgaria este una dintre ele. Trebuie sa fim foarte recunoscatori si beneficiem foarte mult. in prezent, aproximativ 30 de state detin rachete balistice, iar in cele mai multe cazuri acestea nu sunt membre NATO, lucru ce reprezinta o amenintare”, a declarat, cu o zi inainte de deschiderea summitului, Plevneliev, care efectueaza prima sa vizita in calitate de presedinte in Statele Unite. In opinia sa, prima etapa de instalare a scutului antiracheta s-a incheiat deja, avand in vedere ca in urma cu o luna au fost efectuate teste, cu succes. intre celelalte state care se vor afla printre primele care vor beneficia de apararea scutului, el a mentionat Turcia, Romania si Polonia. La sosirea sa la Chicago, unde va participa la summitul din perioada 20-21 mai, presedintele bulgar a declarat pentru presa ca este un lucru sigur ca Bulgaria va participa la misiunea NATO din Afganistan chiar si dupa 2014, cu instructori militari. De asemenea, el a subliniat ca programul retragerii trupelor bulgare a fost deja aprobat de catre Parlament si ca acesta nu va suporta nicio modificare. Situatia din Afganistan va domina programul reuniunii, alaturi de apararea antiracheta in Europa.

În urmă cu două săptămâni, o delegație de jurnaliști români a avut ocazia de a sta de vorbă cu o serie de oficialități iraniene, la Teheran. Printre acestea se regăsec Mohammad Jaafar Mohammadzadeh , ministrul adjunct al Culturii pentru Presă și informație, directorul general pentru presa străină din cadrul Ministerului Culturii, Mohammad-Javad Aghajari sau vicepreședintele Iranului pentru moștenirea culturală și organizarea turistică, Seyed Hassan Moussavi. Nu în ultimul rând, jurnaliștii români au fost invitați pentru a sta vorbă cu purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Teheran, Ramin Mehmanparast. Oficialul a explicat poziția Iranului în dosarele de politica externă, precum și relația pe care Iranul și-o dorește cu Uniunea Europeană și în plan bilateral cu România. Discuțiile au fost variante și au abordat o serie de teme extrem de interesante de la livrările de petrol și gaze până la programul nuclear iranian. Redăm în rândurile de mai jos dialogul integral cu Ramin Mehmanparast:

Vă rugăm să ne vorbiți despre rolul mass-media în societatea iranian

Rolul media este unul foarte important astăzi, în principal datorită diplomației publice. Dacă un guvern vrea să aibă succes trebuie să folosească diplomația publică, astfel noi putem explica oamenilor deciziile noastre. În timp ce noi facem asta, mass-media occidentală încearcă să schimbe realitățile din Iran. Cred că ar fi mai bine să cooperăm și să vizităm reciproc țările și să discutăm pentru a găsi cele mai bune soluții la criza în care ne aflăm acum. Cred că Orientul Mijlociu avem câteva evenimente importante și cred că oamenii ar fi interesați să afle mai multe despre politicile noastre, despre mișcările populare și despre activitatea nucleară pașnică a Iranului. Relațiile dintre organism de media este foarte importantă și încurajăm jurnaliștii să vină și să viziteze Iranul. Suntem foarte mulțumiți să vă avem ca oaspeți și sper să vă bucurați de vizita dumneavoastră vizitând Teheranul și ale orașe din țară.

Vorbiți despre rolul media în diplomația publică. Ne interesează să aflăm cum integrați internetul în eforturile d-voastră diplomatice deoarece media se schimbă și ce părere aveți despre libertatea de expresie în cea ce privește internetul. Vă întrebăm acest lucru deoarece în Iran nu au putut accesa anume rețele de socializare din motive tehnice.

Noi susținem interconectarea dintre jurnaliștii noștri și cei străini pentru a afla realitățile și pentru a găsi soluțiile la întrebările legate de ce se întâmplă în Iran. Dar, după cum știți, legat de alte țări, guvernul nostru are unele observații în special în legătură cu unele evenimente care au avut loc după ultimele alegeri prezidențiale. Unele țări occidentale care au avut de pierdut beneficii în urma Revoluției noastre (1979, răsturnarea Șahului – n.red.) luptă împotriva actualului sistem din Iran. La ultimele alegeri prezidențiale din 2009, atunci când 80% din populație a ieșit să voteze, acestea au încercat să schimbe atmosfera și să producă tensiune în rândul oamenilor ceea ce nu făcea bine corectitudinii acestor alegeri. Atunci, pentru o mică perioadă de timp, guvernul a decis să țină sub control anumite site-uri și credem că dacă aceste lucruri nu aveau efecte negative asupra Revoluției noastre, putem lasă din nou să funcționeze totul în modul normal. Și tineretul nostru în special folosește foarte des internetul și credem că dacă aceștia vor să aibă acces la o anumită informație o pot face foarte ușor. Interdicții sunt numai pentru unele țări străine precum Marea Britanie, Franța sau alte țări. În ultimii 33 de ani ne-am aflat tot timpul într-o dispută cu Vestul. Uneori au impus războaie devastatoare împotriva populației noastre iar altă dată sancțiuni iar de circa 2-3 ani au început atacuri informatice. După atâta propagandă negativă, lumea occidentală are impresia că nivel de siguranță în Iran este la fel ca cel din Irak sau Afganistan, ca iranienii nu pot găsi diverse bunuri și că situația este foarte gravă și periculoasă. Așă că încurajăm venirea turișilor și mai ales a jurnaliștilor care pot vedea și apoi transmite realitățile exacte din Iran.

Se consideră acum Iranul ca fiind ținta unor atacuri cibernetice?

Nu, noi considerăm că trebuie să colaborăm cu toate țările. Cu toate aceste suntem atacați în domeniul industriei nucleare și totodată unele ministere precum cel al Petrolului, dar credem că este necesar să dialogăm pe acest subiect. Vrem să purtăm discuții cu Occidentul, deoarece două-trei țări cred că pot controla toată lumea prin intermediul armelor hard și soft. Puteți vedea acest lucru în întreg Orientul Mijlociu în țări precum Egiptul, Tunisia sau altele. Înainte de aceste evenimente (Primăvara arabă – n.red.), cine au fost țările care au susținut aceste guverne dictatoriale? Bineînțeles, SUA și alte state occidentale aliate. Iranul are capacitatea să își protejeze singură populația și de a dezvolta diverse programe în beneficiu societății noastre, fără un alt amestec străin. Eventuale atacuri ale SUA nu vor fi foarte importante iar noi vom continua să mergem pe calea noastră și vom coopera și cu alte țări din regiunea noastră.

Ce părere aveți despre „Primăvara Arabă” și situația din Siria. Credeți că ce se întâmplă în Siria, se poate muta și în Iran?

Dacă veți studia istoria regiunii noastre și a țărilor de aici veți găsi faptul că Iranul este statul care a începutul această mișcare în urmă cu 33 de ani (Revoluția împotriva Șahului din 1979 – n.red.). Șahul a fost primul dictator care a fost susținut de regimul sionism și SUA iar când America a atacat, revoluția noastră a rezistat. Oamenii din țările vecine au crezut că ei pot începe aceste mișcări și pot câștiga și pot rezista de asemenea intervențiilor occidentale. Noi suntem în fapt cei care au pornit această mișcare. Dacă veți urmării liniile politicii noastre externe, veți vedea că noi am sprijinit aceste mișcări populare din statele vecine, deoarece credem că trebuie să îi ajutăm. După victoria oamenilor, aceste țări vor deveni libere și vom putea crea o nouă formă de comunitate între noi, aici în regiune. Dacă întrebați de Siria, ar trebui să comparați această țară cu oricare alta din regiune, spre exemplu, Bahrein. Credem că trebui să susținem dreptul popular în fiecare dintre aceste țări. Știți că unul dintre principiile democrației este să luăm în calcul votul majorității. Dacă va fi susținută minoritatea, atunci nu vei face decât să susții punct de vedere a unui mic grup și sî îl impui majorității. Asta nu e democrație. Când în Siria unii oameni au demonstrat, guvernul a făcut câțiva pași pentru a organiza alegeri și pentru a schimba structura parlamentului. Participarea la alegeri a fost de 64% pentru ca parlamentul să poată face o serie de reforme în această țară. Unele grupuri rebele care ucid civili și polițiști în Siria nu reprezintă majoritatea. Statele occidentale susțin aceste proteste și grupuri înarmate deoarece regimul sirian este primul în lupta împotriva sionismului. Ei vor doar să atace guvernului și nu le pasă de drepturile omului. În același timp nu le pasă de ce vor majoritatea oamenilor din Bahrein. De ce? Pentru că guvernul din Bahrein păstrează avantajele oferite de SUA și regimul sionist. Așa se poate observa dublul standard în politicile Vestului. Demonstrațiile trebuie să fie pașnice și nu trebuie ca demonstranții să fie înarmați de alte țări. De ce în Bahrein, demonstranții nu omoară polițiști, în Siria nu mai puțin de 2.000 de polițiști și militari și-au pierdut viața. Asta înseamnă că aceste mici grupuri sunt susținute de țări din afară iar înarmarea lor arată că acestea își doresc o destabilizare a Siriei. De exemplu, în timpul regimului Mubarak, Egiptul sprijinea Israelul, nu pe palestinieni, dar acum demonstrații vor să închidă ambasada Israelului și vor să ajute palestinienii. Pot vedea același lucru și în Tunisia sau în Libia. De asemenea, crearea unei instabilități în Siria, ar putea crea probleme și pentru Iran și asta ar fi în favoarea lor.

Multe țări occidentale sunt de părere că Iranul sprijină terorismul în această regiune. Cum le răspundeți?

După cum știți, noi avem alte definiții decât lumea occidentală vizavi despre drepturile omului, democrație, terorism sau activitatea nucleară. Ei spun că în Iran urmăresc respectarea drepturilor omului iar în Afganistan, soldații lor ucid oameni. În ultimii 10 ani, trupele coaliției au omorât circa 110.000 de oameni în Afganistan și Irak. La fel s-a întâmplat și în Palestina, acolo unde regimul sionist a omorât 5.000 de oameni. Unde sunt drepturile omului? Avem altă definiție pentru drepturile omului. Și același lucru este valabil și pentru democrație. Am avut nu mai puțin de 32 de alegeri populare după Revoluție, aproximativ un scrutin pe an. Cu toate astea, s-a spus că nu există democrație în Iran. Puteți găsi țări în regiunea noastră care nu au avut alegeri în întreaga lor istorie, dar America spune că acele țări sunt prieteni și nu se plâng de lipsa democrației. Și în cazul terorismului este la fel. Spun că noi susținem terorismul. Dar nu mai puțin de 16.000 de iranieni au fost uciși de către grupuri teroriste, dar statele occidentale susțin că oi permitem ca aceste grupuri să poate acționa libere în țara noastră. După cum știți SUA și alte state europene au fost cele care au susținut în trecut aceste grupări teroriste. Occidentali spun că rezistența palestiniană împotriva regimului sionist reprezintă terorism. Dar ei folosesc foarte bine cuvinte pentru a le sprijini politicile. De exemplu pentru activitatea nucleară: fiecare țară care a semnat NPT (Tratatul de Neproliferare Nucleară – n.red.) și-au luat niște angajamente și au drepturi speciale de a folosi această energie în scopuri pașnice. Dar ei spun că Iranul nu poate avea acest drept deoarece suntem îngrijorați pe viitor. În același timp, 10.000 de bombe nucleare există numai în SUA și circa 20.000 în statele care alcătuiesc formatul 5+1 care negociază dosarul nuclear al Iranului. În regiune, doar Israelul are această bombă iar când am întrebat de ce, ni s-a răspuns: pentru că Israelul nu a semnat acest tratat. Este hilar, nu? Credem că este nevoie să schimbăm aceste reguli greșite care există acum. Timpul lor s-a scurs. Suntem de părere că, astăzi, fiecare țară trebuie să fie liberă să folosească orice fel de tehnologie pentru progresul în scopuri pașnice și să lupte pentru independența lor. SUA cred că toată lumea trebuie să adopte modelul lor, dar cred că timpul lor s-a scurs. Ar trebui să asculte oameni și din alte state și trebuie să cooperăm la la bunăstarea lumii deoarece există atâtea crize în lume.

Sunteți gata să cooperați cu SUA?

Sigur, cu toate statele occidentale. Noi nu am avut relații cu SUA pentru că, de-a lungul timpul, această țară a avut mereu o politică îndreptată împotriva națiunii noastre. Poate dacă și-ar cere scuze și nu ar mai duce o asemenea politică, poate ne-am schimba și noi politicile față de ei. Ei spun că s-au schimbat și că au alte politici, dar comportamentul lor este același.

Nu vă temeți totuși că există o probabilitate mare ca Iranul să fie atacat?

Credem că probabilitatea unui atac este mică, aproape de zero. Când unele țări declară că au o capacitate suficientă de atac, trebuie să vezi și în ce situația se află și acea țară pe care vrei să o ataci. Iranul este complet pregătit să se apare în fața oricărui atac.

Chiar și în fața unui atac nuclear?

Atacul nuclear este doar o glumă. Dacă o țară putea să folosească bomba nucleară, cred că Uniunea Sovietică ar fi trebuit să o folosească până acum. Numai SUA au folosit-o pentru atacuri nucleare în Japonia și au ucis 100.000 de oameni din această țară. Nu vedem niciun atac nuclear pentru că un astfel de lucru ar însemna începutul distrugerii acestei lumi.

Recent, șeful Armatei ruse, Serghei Makarov, a declarat în premieră că programul nuclear iranian este periculos. Cum comentați acest lucru?

După cum știți politica oficială a acestei țări este anunțată de Ministerul de Externe și alți purtători de cuvânt. Mulți comandați de armată din întreaga lume spun multe lucruri, ca cei din SUA, UE, Israel, Rusia și Iran, dar politica oficială este rostită de președinte sau de oficiali din ministerele de Externe.

Vă întreb acest lucru deoarece Rusia livrează combustibil nuclear Iranului iar această declarație este cel puțin ciudată

Majoritatea autorităților din Rusia nu cred în acele declarații. După cum știți întregul programul nuclear pașnic al Iranului se desfășoară cu ajutorul Rusiei iar acest combustibil este folosit direct în centralele noastre nucleare. Întregul programul se află sub controlul AIEA și nu avem nicio problemă cu ei. Nu este foarte important că cineva din zona militară a spus acest lucru.

Cum vedeți deschiderea SUA de a negocia acest dosar nuclear iranian. A fost o întâlnire la Istanbul și urmează să fie una pe 23 mai la Bagdad. Cum veți aborda această întâlnire?

 Credem că dacă o parte intră în negocieri cu un comportament pozitiv se poate ajunge la rezultate bune. Noi am avut parte de discuții bune la Istanbul și ar prezentat intenția de a coopera. Am căzut de acord asupra problemelor de bază în ceea ce privește justețea activității noastră, am selecționat NPT ca și criteriu între părți, înseamnă că la următorul dialog dintre noi putem să luăm în considerare toate angajamentele luate către AIEA și cele din cadrul NPT și astfel putem continua. Dialogul este unul pozitiv, dar care depinde de ambele părți. Dacă statele din formatul 5+1 ne vor susține drepturile cred că terenul va fi pregătit să mergem mai departe și să rezolvăm mai multe probleme în viitor în această regiune.

Ce părere aveți despre Turcia? Este cel mai mare avocat al Iranului în fața Vestului, dar în același timp este și un membru NATO?

Avem o relație foarte bună cu Turcia. Suntem două țări puternice și importante în regiunea noastră și avem foarte multe valori comune. Vrem să extindem această relație cu Turcia, dar există și câteva subiecte asupra cărora avem opinii diferite. Trebuie să intensificăm dialogul și să analizăm detalii referitoare la Siria și Bahrein. Ei ne susțin în programul nuclear.

După cum știți în sudul României urmează să fie amplasat un scut antirachetă iar printre amenințări au fost evocate și rachetele iraniene

Criza economică a lovit în special statele vestice. Țările europene are trebui să își vadă propriile interese și nu trebuie să privească numai la SUA și câteva state vestice. Situația Iranului este foarte importantă pentru activitatea economică deoarece noile piețe sunt importante în noua economie a lumii. Țările mari se orientează acum spre noi piețe mondiale precum Irak, Iran sau Afganistan și alte state din Asia Centrală. Astfel ar trebui extinse relațiile cu statele din Asia. În viitor, Asia va deveni cel mai important centru economic. Dacă UE decid sancțiuni asupra noastră, acestea sunt doar politice. Dacă noi ne rezolvăm problemele cu țările din formatul 5+1 și cu SUA, ce va face apoi UE? Astfel, România ar putea pătrunde în Iran pentru a semna diverse contracte economice și de a cere astfel de lucruri și pentru alte țări ale UE. Pentru noi nu este chiar atât de important dacă pierdem câteva avantaje în raportul cu țările UE. De exemplu, ei (UE – n.red.) au anunțat sancțiuni pentru petrol și au anunțat că vor impune sancțiuni de la 1 iulie. Autoritățile iraniene au întreb de ce de la 1 iulie, puteți începe încă de acum. Veniturile din petrol reprezintă doar 30% din totalul bugetului nostru de circa 500 de miliarde de dolari anual. Este bugetul nostru numai pentru acest an. Totodată, petrolul care îl exportăm către UE reprezintă mai puțin de 20% din total exporturilor noastre pentru această materie primă. Dacă nu vom mai putea exporta petrolul nostru în UE, asta înseamnă că vom pierde doar 6% din totalul veniturilor. Dacă nu o să mai exportăm petrol în UE, prețul petrolului va crește. De altfel, putem să exportăm acel petrol către alte părți cu un preț mai mare și astfel de ajunge cam la aceleași venituri. Credem că România ar trebui să își urmeze interesul. Avem o relație bună cu guvernul și interumană și trebuie să avem grijă de afacerile bilaterale și trebuie să le extindem spre mai multe ramuri. Poate spre turism. Știți, de exemplu, că anual că peste două milioane de iranieni vizitează Turcia. Asta înseamnă că veniturile din turism ar putea fi considerabile. Dacă am ghida acest aflux de turiști spre unule țări europene, toată lumea ar avea de câștigat. De ce putem fructifica aceste relații? Din cauza politicii SUA? De asemenea, am putea avea multe activități culturale și program de acest gen, de asemenea ar trebui să încurajăm ideea ca jurnaliști iranieni să vină în România și să scrie despre țara dumneavoastră. Dacă un astfel de schimb de experiență s-ar produce sunt convins că cele două țări își vor mări schimburile comerciale iar relația s-ar dezvolta.

În legătură cu gazele naturale, aveți vreo legătură directă cu guverne europene pentru a exporta acest produs?

După cum știți Iranul este a doua țară din lume ca rezerve de gaz natural și a patra pentru petrol. Chiar dacă nu mai găsim alte rezerve de gaz, noi putem exporta gazul descoperit până acum pentru 150 de ani. Aceeași situație este și cu petrolul pe care îl putem exporta, la volumul de acum, pentru încă 85 de ani de acum încolo. Asta însemnă că Iranul este una dintre cele mai importante state din lume care ar putea asigura energie pentru toată lumea. Avem deja semnate contracte bune cu multe companii europene. După ce liderii politici ai Europei au hotărât aplicarea de sancțiuni asupra Iranului de la 1 iulie, mulți dintre șefii acestor companii erau în Iran și semnat acorduri cu cooperare. Dorința noastră este de cooperare, dar UE încearcă să impună sancțiuni. Există în schimb două state asiatice (China și India – n.red.) care pot cumpăra tot volumul. Iar statele asiatice vor deveni în curând cele mai puternice din lume din punct de vedere economic, țări precum China, India, Japonia, Coreea de Sud. Intențiile acestor state de a cumpăra petrol și gaz iranian sunt pe termen lung și de aceea toate vor să semneze noi acorduri cu Iran.

Scutul antiracheta creat de Statele Unite in Europa ar putea destabiliza regiunea in cinci sau sase ani si constituie o amenintare pentru Rusia, a declarat miercuri seara generalul Nikolai Makarov, seful statului major general al fortelor armate rusesti, citat de agentia semi-oficiala RIA Novosti. “Scutul antiracheta ar putea pana in 2017 sau 2018 sa perturbe stabilitatea Europei si sa ameninte securitatea Rusiei”, a declarat generalul, in marja conferintei Rusia – Nato, la Bruxelles. Potrivit acestuia, Moscova si NATO au inca timp sa adopte decizii coordonate asupra acestui subiect care constituie “cheia de bolta a relatiilor dintre Rusia si Alianta”. “Dar nu putem astepta si este necesara (pentru Moscova) definirea contra-masurilor care trebuie luate”, a aduagat Makarov, notand ca partea rusa a notificat deja NATO in privinta acestui lucru. La summitul NATO de la Lisabona, din 2010, Moscova si Washington au convenit sa coopereze in domeniul apararii antiracheta din Europa. Totusi, cele doua parti nu au reusit sa se inteleaga asupra arhitecturii viitorului scut. Rusia cere garantii scrise din partea NATO ca acest scut nu va fi indreptat impotriva fortelor strategice rusesti, refuzate insa de Alianta. Pericolul pe care il reprezinta Iranul si Coreea de Nord a constituit una din explicatiile date de SUA pentru instalarea scutului antiracheta in Europa si care a generat nemultumire la Moscova. intr-un interviu recent, generalul Nikolai Makarov amintea ca Moscova nu a reusit pana in prezent sa ajunga la o intelegere cu Washingtonul in aceasta problema, reiterand ca acest scut reprezinta un pericol pentru securitatea Rusiei, transmite Agerpres. “Daca se construieste acest sistem de aparare antiracheta, atunci sa-l construim impreuna. Acolo, unde acesta nu este necesar, nu trebuie construit”, a subliniat general rus criticat Iranul si Coreea de Nord. Pana acum, Ministerul rus al Apararii a declarat in repetate randuri ca un pericol nuclear pentru Europa si Rusia din partea Iranului si a Coreii de Nord nu exista, intrucat cele doua tari nu detin potentialul necesar pentru crearea de armament nuclear.

Presedintele rus in exercitiu Dmitri Medvedev l-a eliberat miercuri din functia de reprezentant al Rusiei la NATO pentru scutul antiracheta din Europa pe Dmitri Rogozin, a anuntat serviciul de presa al Kremlinului citat de RIA Novosti in pagina electronica. Rogozin a fost rechemat din functia de ambasador al Moscovei la NATO in decembrie si promovat in postul de vicepremier. Adjunctul ministrului de Externe Aleksandr Grusko ar urma sa ii succeada lui Rogozin. Scutul antiracheta ramane o sursa importanta de tensiune intre Rusia si Statele Unite, iar Kremlinul a amenintat ca va amplasa arme tactice aproape de Europa daca nu va fi inclusa in schema ca partener cu drepturi depline. Rogozin, fost lider al partidului nationalist scos in afara legii Patria Mama, va ramane seful grupului de lucru al Kremlinului pentru cooperarea cu NATO pe tema scutului antiracheta, a afirmat Kremlinul.

Proiectul scutului antiracheta american care urmeaza a fi desfasurat in Romania, Polonia si Turcia ar putea avea grave probleme. Acestea sunt generate de insuficienta testelor in practica si de serioase probleme financiare, indica rapoarte recente ale administratiei americane, citat de Fox News. Programul administratiei Obama prevede instalarea unor interceptori ce pot contracara eventuale rachete iraniene cu raza medie de actiune, care ar urma sa fie modernizati in patru faze, pana in 2020. Primele faze prevad utilizarea unor radare Aegis instalate pe nave si un radar instalat in Turcia, iar fazele ulterioare includ mutarea radarelor Aegis in Romania si Polonia. Rapoartele redactate de Departamentul Apararii si de anchetatorii Congresului genereaza indoieli privind un program aflat in centrul planurilor SUA de a apara Europa si care reprezinta un subiect sensibil atat pe plan intern, cat si in relatia cu Rusia. Documentele afirma ca interceptorii de rachete intampina obstacole in productie, radarele au puterea prea mica, iar senzorii nu pot face distinctia intre un focos si alte obiecte, potrivit agentiei Associated Press, citata de Fox News. Primul raport, al Comisiei stiintifice de Aparare, care consiliaza Departamentul Apararii, a fost publicat la sfarsitul lui 2011, dar a trecut neobservat. Desi conchide ca nu exista “obstacole fundamentale” pentru sistemul european, acesta evidentiaza probleme majore, fara a indica modalitati de solutionare. Potrivit unor experti, aceste probleme, daca ar putea fi depasite, ar necesita modificari substantiale si costisitoare. Al doilea raport a fost publicat vineri de Curtea americana de Conturi (GAO) si avertizeaza ca Departamentul Apararii isi ia angajamentul de a folosi tehnologii inainte de a fi testate, iar administratia risca “lacune in performante, cresteri neprevazute ale costurilor, intarzieri fata de program si probleme la teste”. Elemente-cheie ale sistemului au deja probleme, potrivit raportului. De exemplu, presiunile de a respecta termenul fixat de Obama pentru a doua faza a sistemului in 2015 a determinat Departamentul Apararii sa comande zeci de interceptori, desi nu se stie daca vor functiona. Testarea nu se va incheia mai devreme de 2013. Raportul a evidentiat ingrijorari si in privinta interceptorilor prevazuti pentru ultimele doua faze, cum ar fi probleme cu tehnologii critice ale motorului rachetei de la interceptorul din faza a treia a sistemului. Raportul mai afirma ca armata intentioneaza sa instaleze radarul in Romania inca inainte de a fi testat si avertizeaza ca radarul ar putea interfera cu unde de telefonie mobila, televiziune si radio din Romania daca nu va fi modificat.

Blackseafor revine la Constanta

În perioada 6-26 aprilie 2012, corveta „Contraamiral Eustaţiu Sebastian” va participa la faza a II-a a celei de-a XI-a activări a Grupului de Cooperare Navală din Marea Neagră – BLACKSEAFOR, relateaza surse militare, citate de mass-media regionala. Nava militară este comandată de locotenent-comandorul Valentin Cătălin Vlad şi are la bord pentru această misiune un echipaj alcătuit din 90 militari.
În cadrul acestei etape, navele grupării vor desfăşura exerciţii în comun pe Marea Neagră, precum şi vizite în porturile Constanţa, Sevastopol (Ucraina) şi Instanbul (Turcia). Activităţile Grupului Naval BLACKSEAFOR vor consta în exerciţii navale de luptă contra minelor, căutare şi salvare pe mare, asistenţă umanitară şi protecţia mediului.
În perioada 6-9 aprilie, vor face escală în portul Constanţa navele militare TCG YAVUZ (Turcia), UPS CHERKASY (Ucraina), BGS RESHITELNY (Bulgaria) şi RFS TSEZAR KUNIKOV (Federaţia Rusă), care este şi nava comandant a grupării.

Echilibru de forte în schimbare la Marea Negră

Din punct de vedere militar, România, Turcia, si Bulgaria, constituie un avanpost al NATO în zona Mării Negre, contrabalansând în acelasi timp influenta Rusiei la în această mare închisă, se arata intr-o recenta analiza publicata de cotidianul roman “Curentul”. Mai mult, Turcia detine controlul strâmtorilor Bosfor si Dardanele în urma semnării în 1936 a Conventiei de la Montreux. Acest document conferă Turciei dreptul de militariza aceste puncte strategice într-o situatie de conflict armat. Despre cele două strâmtori, Nicolae Titulescu obisnuia să spună că sunt „inima Turciei“, dar în acelasi timp si „plămânii României“. Astăzi, cele două state sunt parte a celui mai mare proiect defensiv din istoria omenirii cunoscut mai simplu sub denumirea de scutul antirachetă al NATO. În partea sa, România găzduieste bateriile de interceptori terestrii sub forma de rachete SM-3, în timp ce Turcia va asigura partea de radar a întregii arhitecturi. Acesta va fi instalat în provincia turcă Malatya (sud-est) la doar câteva sute de kilometri de imensa baza aeriana de la Incirlik, folosită si de aviatia americană.

Moscova si Washingtonul nu si-au schimbat pozitiile cu privire la instalarea sistemului american antiracheta in Europa, dar inca mai exista timp pentru negocieri, a declarat presedintele rus Dmitri Medvedev la Seul, in urma unei intalniri cu presedintele Barack Obama, relateaza RIA Novosti. „Am discutat despre faptul ca mai este timp, cooperarea si negocierile tuturor aspectelor legate de implementarea ideii unei aparari antiracheta europene trebuie sa fie mai active. Am fost de acord ca acum este momentul sa se implice expertii. in orice caz, desigur, pozitiile noastre raman aceleasi, insa dialogul asupra acestui subiect nu este doar posibil, ci si necesar. Vorbind foarte raspicat, inca mai avem timp sa negociem si sa ajungem la o decizie echilibrata, avand in vedere experienta pe care Barack si eu am acumulat-o in cursul pregatirii Tratatului START”, a spus Medvedev. Liderul de la Casa Alba Barack Obama a subliniat ca Rusia si Statele Unite au multe de facut in privinta multor probleme. “Acum este momentul in care tehnicienii nostri, echipele noastre, vor incepe negocierile asupra problemelor tehnice”, a declarat el cu privire la apararea antiracheta. Rusia si Alianta Nord-Atlantica au hotarat in noiembrie 2010, in cadrul Consiliul NATO-Rusia organizat la summitul NATO de la Lisabona, sa coopereze in privinta unui sistem european de aparare antiracheta. Rusia crede ca este necesar ca dezvoltarea conceptului si arhitecturii sistemului european de aparare antiracheta sa fie implementate pe baze egale si sa ofere masuri de construire a increderii adecvate si transparenta in termeni de aparare.

Washingtonul nu a dat niciodata Rusiei informatii secrete cu privire la instalarea unor elemente ale sistemului american antiracheta in Europa, a declarat Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, relateaza RIA Novosti. La inceputul acestei luni, presa a scris ca Statele Unite pareau sa planuiasca sa ofere Rusiei acces la “date secrete” nespecificate, posibil cu privire la viteza de ardere a versiunii modificate a rachetei de tip SM-3, care urmeaza sa devina interceptorul de baza in cadrul sistemului american antiracheta din Europa pana in 2020. “Statele Unite nu au transferat nicio informatie secreta despre caracteristici tactice si tehnice privind vreo racheta sau orice alt element al scutului (antiracheta) instalat”, a declarat Riabkov, citat de RIA Novosti. Rusia se opune de mai multi ani unor planuri americane de instalare a unui scut antiracheta in Europa de Est, in Polonia, Romania si Cehia. Diplomatul a apreciat ca a venit “timpul sa se puna capat speculatiilor din Statele Unite cu privire la situatia curenta a dialogului asupra apararii antiracheta” si ca este necesar ca negocierile sa se concentreze asupra problemelor importante. “Pe langa alte probleme de care suntem interesati, mai inainte vrem sa stim care sunt criteriile obiective potrivit carora sistemul (antiracheta al) Statelor Unite si NATO nu este indreptat impotriva Rusiei, asa cum suntem asigurati constant”, a continuat Riabkov, adaugand ca “inca nu exista progrese in elaborarea unor asemenea criterii”. In ciuda „resetarii relatiei” dintre cele doua state, Rusia si SUA au ajuns din nou la dispute pe tema amplasarii scutului antiracheta in Romania si Turcia, doua tari riverane la Marea Negrea, fapt ce a starnit furia Moscovei care considera aceasta miscare o amenintare la securitatea sa.

SUA sunt pregatite sa dezvaluie Rusiei informatii clasificate despre sistemul de aparare antiracheta ce urmeaza sa fie instalat in Europa, o actiune care, in opinia unui analist militar, ar putea solutiona impasul cu privire la programul american, relateaza RIA Novosti. Planuri de a impartasi Rusiei “date secrete” nespecificate referitoare la scutul antiracheta au fost anuntate la sfarsitul saptamanii trecute de catre un adjunct al secretarului Apararii, Bradley Roberts. O purtatoare de cuvant a Pentagonului, April Cunningham, a confirmat aceasta informatie pentru Kommersant. insa nu este, inca, clar ce informatii ar putea fi dezvaluite Rusiei, care se opune de mai multi ani planurilor americane de a instala un scut antiracheta in Europa de Est, in Polonia, Romania si Cehia. Casa Alba insista ca programul vizeaza potentiale amenintari din partea unor state ca Iranul si Coreea de Nord, in timp ce Moscova sustine ca rachetele sale vor fi, de asemenea, vizate de scut, lucru ce ar afecta echilibrul nuclear de dupa Razboiul Rece. in noiembrie, potrivit unor scurgeri de informatii, scrie RIA NOvosti, Casa Alba purta negocieri secrete cu Rusia cu privire la furnizarea unor informatii despre viteza de ardere a unei versiuni modificate a rachetei de tip SM-3, care va deveni racheta de interceptare de baza a scutului american antiracheta pana in 2020. insa administratia americana a negat, la vremea respectiva, ca a propus sa dezvaluie date despre acest parametru crucial al rachetei. “Daca, intr-adevar, vor dezvalui informatii despre viteza (rachetei), va fi un argument hotarator” pentru Rusia, a declarat Aleksandr Hramsihin, un cercetator din cadrul Institutului pentru Analiza Politica si Militara din Moscova. Viteza interceptorului de rachete este singurul lucru pe care militarii rusi este necesar sa il cunoasca, pentru a stabili daca scutul american antiracheta reprezinta in mod real un risc pentru rachetele rusesti, a declarat telefonic Hramsihin luni. in opinia sa, aceasta actiune ar fi fara precedent, dar nu imposibila, avand in vedere viitoarea campanie prezidentiala americana. Pana luni, oficialii rusi nu au comentat asupra acestei propuneri, potrivit RIA Novosti, care aminteste ca negocierile ruso-americane cu privire la aceste sistem antiracheta nu au reusit sa progreseze anul trecut, ambele parti refuzand sa faca orice concesie semnificativa. Subiectul urmeaza sa fie reluat la Moscova, in mai, intr-o Conferinta internationala organizata de Ministerul rus al Apararii, pentru ca mai apoi sa fie reluat la summitul Aliantei Nord-Atlantice care se va desfasura la Chicago.

Romania si Turcia au purtat discuti, joi, in legatura cu dezvoltarea parteneriatului strategic semnat intre cele doua tari in decembrie 2011. In acest sens, Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut o rundă de consultări pe tematica de securitate cu ambasadorul Fatih Ceylan, subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Turcia. Consultările s-au desfăşurat în contextul, foarte favorabil, al Parteneriatului Strategic bilateral, lansat în decembrie 2011, cu prilejul vizitei Preşedintelui României în Republica Turcia. În cadrul discuţiilor au fost abordate subiectele cele mai importante pentru cele două state aflate pe agenda de securitate euro-atlantică, îndeosebi pregătirea Summit-ului NATO de la Chicago (20-21 mai 2012), cooperarea şi securitatea în regiunea extinsă a Mării Negre, precum şi aspecte ale cooperării bilaterale româno-turce sub egida Parteneriatului Strategic. A fost discutat în detaliu stadiul în care se află conflictele îngheţate din regiune. De asemenea, au mai fost abordate evoluţiile în curs din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii. Părţile au realizat şi un schimb privind stadiul cooperării bilaterale şi paşii următori necesari operaţionalizării Parteneriatului Strategic.

 Scut la Marea Neagra

Dialogul a evidenţiat opiniile convergente ale României şi Turciei pe teme de securitate, în special cu privire la necesitatea adoptării unor decizii la Summit-ul NATO de la Chicago privind: implementarea capabilităţii interimare de apărare antirachetă a NATO, întărirea relaţiilor NATO cu partenerii Alianţei şi continuarea politicii uşilor deschise, continuarea angajamentului NATO în Balcanii de Vest, avansarea procesului de tranziţie în Afganistan şi reafirmarea determinării Alianţei de a continua acordarea sprijinului şi după 2014, precum şi importanţa identificării unor iniţiative şi proiecte concrete sub egida Smart Defense. Au fost totodată examinate perspectivele cooperării NATO-Rusia, inclusiv în contextul Summit-ul NATO de la Chicago. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a arătat că, la Chicago, Alianţa este în măsură să îndeplinească obiectivul declarării capabilităţii interimare de apărare antirachetă a NATO. Oficialul român a subliniat că Summit-ul NATO oferă oportunitatea transmiterii unui mesaj încurajator cu privire la menţinerea perspectivelor apropierii de structurile euro-atlantice a statelor din vecinătatea estică. A fost evidenţiată, totodată, importanţa pe care o acordă regiunii extinse a Mării Negre şi cooperării cu Turcia în domeniu, inclusiv în perspectiva reflectării acestei teme importante de politică externă în documentele Summit-ului de la Chicago. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a acceptat cu plăcere invitaţia omologului turc pentru continuarea consultărilor pe teme de securitate în Republica Turcia, în cadrul unei noi runde.