Ucraina, un stat esuat?

Autorităţile ucrainene continuă să investigheze atacurile teroriste produse săptămâna trecută în oraşul Dnepropetrovsk şi soldat cu rănirea a 30 de persoane. Potrivit datelor neoficiale, forţele de securitate ucrainene examinează versiunea „criminala” a acestui caz şi presupun că dispozitivele explozive au fost utilizate pentru redistribuirea sferelor de influenţă, relatează publicaţia Focus. „În Dnepropetrovsk se duce un război între grupurile de afaceri locale, care sunt încă asociate cu criminalitatea”, a explicat o sursă din cadrul Departamentului regional al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), care a amintit că, în urmă cu două săptămâni, un om de afaceri influent, Ghenadi Axelrod, a fost asasinat într-o explozie. „Există toate motivele să credem că aceste atacuri nu au nimic de-a face cu politica”, a subliniat sursa.
Oficial, poliţia şi serviciile speciale din Ucraina comentează cu mare reţinere mersul anchetei, informează săptămânalul „Zerkalo Nedeli”, menţionand, totuşi, că directorul adjunct al SBU, Volodimir Rokiţki, şi-a exprimat încrederea că politicul nu este implicat în acest caz. „Mă îndoiesc că vreun partid politic poate lua parte la astfel de acţiuni, pentru că există un Dumnezeu care nu iartă asemenea lucruri”, a declarat Rokiţki.
Patru explozii consecutive s-au produs, la 27 aprilie, în locuri publice din oraşul Dnepropetrovsk, rănind 30 de persoane.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat luni că noua anchetă demarată împotriva fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko are legătură cu datoriile sale faţă de Ministerul rus al Apărării, relatează presa rusă. Timoşenko, în vîrstă de 50 de ani, a fost condamnată marţea trecută la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere în semnarea unui contract gazier în 2009 cu Rusia. Două zile mai tîrziu, împotriva sa a fost demarată o nouă anchetă. “Aceste datorii aparţin unei companii ucrainene private faţă de Ministerul rus al Apărării”, a spus Lavrov, refuzînd alte comentarii. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat la 13 octombrie iniţierea unei noi anchete penale împotriva Iuliei Timoşenko, în prezent, unul din liderii opoziţiei ucrainene, pentru o tentativă de deturnare a 405 milioane de dolari din fondurile publice în anul 1995. Potrivit SBU, Timoşenko a transferat asupra guvernului sarcina de a rambursa Ministerului rus al Apărării o datorie de 405,5 milioane de dolari aparţinînd grupului său Sistemele Energetice Unice ale Ucrainei (EESU). Lavrov a calificat primul proces împotriva fostului premier ucrainean, care şi-a făcut averea în timpul controversatei ere a privatizărilor din anii 90, ca fiind unul politic. Şeful diplomaţiei ruse a declarat că Timoşenko nu putea fi judecată pentru un contract gazier a cărui bază legală nu a fost niciodată pusă la îndoială.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunţat joi deschiderea unei noi anchete penale contra fostului prim-ministru Iulia Timoşenko, scrie presa regională. ”SBU a deschis la 12 octombrie o anchetă penală împotriva dnei Timoşenko şi a fostului premier Pavlo Lazarenko”, acesta din urmă fiind încarcerat în prezent în Statele Unite ale Americii, a declarat presei un responsabil al instituţiei amintite, Ivan Derevianko. El a adăugat că Timoşenko a fost inculpată în aceeaşi zi. Iulia Timoşenko, care a fost condamnată marţi la şapte ani de închisoare pentru ”abuz de putere” în semnarea contractelor de gaze cu Rusia (ianuarie 2009) de data aceasta este inculpată pentru ‘tentativă de deturnare de fonduri’, a specificat Derevianko, transmite Agerpres. Potrivit SBU, dna Timoşenko a transferat asupra guvernului sarcina de a rambursa Ministerului rus al Apărării o datorie de 405,5 milioane de dolari aparţinând grupului său Sistemele Energetice Unice ale Ucrainei (EESU). În această afacere, dna Timoşenko – ”în epocă preşedintele şi de ‘facto proprietar’ al acestei societăţi – a acţionat în ‘cârdăşie’ cu Lazarenko”, care a ocupat postul de vicepremier între 1995 şi 1996, iar apoi pe cel de şef al guvernului între 1996 şi 1997, a afirmat Derevianko. După ce a obţinut garanţia de stat asupra rambursării acestei datorii către Rusia, Timoşenko a transferat fondurile respective către grupul său, de fapt într-un cont bancar personal şi în conturile dlui Lazarenko din bănci elveţiene. În acest nou, al patrulea dosar, Iulia Timoşenko riscă până la 12 ani de închisoare, a mai adăugat reprezentantul SBU. Aflată în custodia poliţiei de la începutul lunii august, fosta şefă a guvernului a fost condamnată marţi la şapte ani de închisoare pentru contractele privind importurile de gaze din Rusia în iarna anului 2009, considerate neprofitabile pentru ţara sa. Verdictul tribunalului Peciorsk din Kiev a provocat indignarea Occidentului care suspectează motivaţii politice şi reclamă repunerea în libertate a opozantei ucrainene. Opoziţia ucraineană afirmă că afacerea Timoşenko începe să semene din ce în ce mai mult cu cazul fostului magnat al petrolului rus Mihail Hodorkovski, ex-directorul Iukos, închis pentru mai mulţi ani de zile pentru a nu ‘deranja’ puterea de la Moscova

Serviciile speciale ucrainene au afirmat luni că au dejucat un atentat ce urma să fie comis la ceremoniile de miercuri ocazionate de cea de-a 20-a aniversare a independenţei Ucrainei de URSS. “SBU a arestat trei membri ai unei grupări criminale care intenţionau să comită un atac terorist în timpul celebrării Zilei Independenţei” la Kiev sau în suburbii, a anunţat SBU într-un comunicat, în care se menţionează că cei trei au fost reţinuţi în oraşul Vassilievski, la 40 km sud-est de Kiev. În timpul percheziţiilor, anchetatorii au descoperit un dispozitiv exploziv a cărui rază de acţiune ar putea depăşi 100 de metri şi ar putea face victime – potrivit SBU, care a confiscat de asemenea şi o sută de pliante cu caracter extremist, transmite Agerpres. Anunţul serviciilor speciale ucrainene intervine în contextul în care opoziţia din Ucraina a promis manifestaţii ample la 24 august pentru a protesta faţă de procesul intentat fostului premier Iulia Timoşenko, judecată pentru abuz de putere. Opozanta ucraineană, a cărei încarcerare la începutul lunii august a suscitat critici puternice pe plan internaţional, a denunţat aceasta ca represalii politice orchestrate de către adversarul său, preşedintele Viktor Ianukovici.

Sprijiniti de Moscova, comunistii au aratat ca sunt capabili sa scoata in strada zeci de mii de oameni, pe 9 mai. Despre sprijinul financiar primit de candidatul comunist Igor Dodon din Rusia s-a scris pe larg in presa din Basarabia. Moscova a pornit o campanie mediatica fara precedent. Iar, in ajutorul acesteia, se pare ca a venit si Kievul, care are, de asemenea, interese economice si geo-politice in pastrarea Chisinaului in sfera de influenta rasariteana. Bineinteles, mijloacele KGB-iste au fost folosite din plin. Un exemplu concludent este acela ca, incepand cu 22 aprilie 2011, au fost editate si raspandite in Chisinau aproximativ 50.000 de exemplare ale pretinsei publicatii periodice „Ziarul de Chisinau”, folosindu-se machetele, rubricile si sloganul saptamanalului “Ziarul de Garda”. Victima a unei metode similare a fost si consacratul cotidian TIMPUL. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, redactia Ziarului de Garda (ZdG) a sesizat organul de urmarire penala al MAI ca ziarele distribuite ilegal contin logoul, corpul de litera, numele de rubrici ale redactiei ZdG. Totodata, redactia a considerat ca prin publicatiile ilegale i-a fost cauzat un prejudiciu moral, estimat la circa 500.000 lei. “Urmare actiunilor investigativ-operative, Serviciile specializate ale MAI au retinut noaptea trecuta doua persoane, suspectate de editarea editiilor false ale ziarelor ‘Timpul de Chisinau’ si ‘Ziarul de Chisinau’”. Luni, in cadrul unei conferinte de presa, MAI de la Chisinau a anuntat ca a descoperit autorii falselor tiparituri. Este vorba despre doi cetateni ucraineni. “Urmare actiunilor investigativ-operative intreprinse, au fost retinute doua persoane suspectate de editarea publicatiilor false. In urma perchezitiilor intr-un apartament inchiriat de cei doi, au fost depistate mai multe numere a ziarelor falsificate, tehnica de calcul, precum si mostre ale unor ziare falsificate in limba ucraineana. Datorita interventiei operative a politiei a fost prevenita aparitia unei noi publicatii false, copie a unui ziar popular din Moldova, in care urmau sa fie amplasate materiale denigratoare la adresa unui concurent electoral (n.red. – Dorin Chirtoaca, candidatul PL, ulterior PL+PLDM). Prin actiunile angajatilor MAI a fost prevenita posibilitatea raspandirii largi, la 9 mai, a clonei ziarului Timpul. Conform probelor administrate se preconiza sa fie realizate editii speciale a mai multor ziare, inclusiv in limba rusa, sub semnatura unor candidati electorali de etnie rusa”, precizeaza MAI.

Interesele Ucrainei

Presedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, a avut luni o intrevedere bilaterala cu Presedintele Radei Supreme a Ucrainei, Vladimir Litvin. “In cadrul participarii la cea de-a 36-a sedinta plenara a Adunarii Interparlamentare a statelor membre CSI, Presedintele Marian Lupu a discutat cu Presedintele Radei, Vladimir Litvin subiecte vizand aprofundarea si extinderea colaborarii dintre legislativele Republicii Moldova si cel al Ucrainei In acest context, Presedintele Marian Lupu a exprimat omologului sau ucrainean sustinerea deplina privind aprofundarea dialogului interparlamentar, pentru binele mutual al ambelor tari” – doar cuvinte seci dintr-un comunicat oficial. “Binele mutual” este insa unilateral. Recent, Ucraina s-a adresat Secretariatului Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) cerand crearea comisiei de experti care va avea drept scop rezolvarea disputei comerciale cu Republica Moldova. Scrisoarea a fost trimisa la OMC pe 12 mai, iar motivul il constituierefuzul Republicii Moldova de a participa la sedinte. Dupa primele consultari din 17 martie de la Geneva, data urmatoarelor intruniri nu a fost stabilita. In luna februarie, Ucraina s-a adresat OMC acuzand Republica Moldova de incalcarea normelor de comert liber, disputa constand in colectarea de catre Moldova a taxelor de mediu asupra importului produselor in recipiente de plastic si ambalaje tetra-pack, care insa nu sunt platite de producatorii moldoveni. Aceasta este insa doar o pojghita a intereselor ucrainene. Merita mentionat ce scria in urma cu putina vreme presedintele Centrului de Studii militare si politice din Ucraina, Dmitri Timciuk: “Decizia de a transfera Republicii Moldova un segment al malului Dunarii este unul dintre cele mai neintelepte pasuri in politica externa a Ucrainei de la declararea independentei. Deoarece facand din Moldova o putere maritima, Ucraina si-a creat un concurent serios in domeniul transportului maritim in regiunea Marii Negre, suportand in prezent pierderi uriase”. Potrivit presei ucrainene, preluata Unimedia, autorul a ramas stupefiat de faptul ca in unele mass-media din Republica Moldova a aparut informatia potrivit careia Republica Moldova trebuie sa cedeze teritoriul de la Palanca pana la 5 iunie. In declaratia Ministrului de Externe ucrainean, Konstantin Griscenko, acesta a insistat pe teritoriul de la Palanca dupa alegerile locale, fiind constient de faptul ca pana la alegerile locale aceasta problema nu va evolua. Presedintele Centrului de Studii militare si politice considera ca, in prezent, Ministerul ucrainean de Externe pierde razboiul informational in favoarea mass-media moldovenesti. “Acest schimb teritorial este un cadou regal oferit Chisinaului, care pe langa faptul ca nu doreste sa indeplineasca partea sa de prevederi stipulate in acord, dar si prin crearea unei rezonante nesanatoase in societatea moldoveneasca prezinta Kievul in calitate de agresor care incearca sa captureze o bucata din teritoriul statului vecin”, mai scrie analistul ucrainean.

Spectrul mostenirii KGB ameninta Ucraina

Separatismul etnic si religios nu reprezinta o amernintare pentru Crimeea sau pentru Ucraina in general, a declarat directorul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Valeri Horocikovski, citat de mass-media de la Kiev. „Cred ca, cel putin astazi, Crimeea nu este confruntata cu amenintarea separatismului”, a spus Horocikovski, adaugand ca amenintarea a fost serios redusa dupa venirea la putere a noului presedinte rusofil Viktor Ianukovici, fostul lider al Partidului Regiunilor. “Desigur, Crimeea are o cultura diferita, majoritatea localnicilor vorbesc rusa din motive istorice, dar aici traiesc si ucraineni, care isi afirma identitatea nationala, cu deosebire la Sevastopol”. In Ucraina, o data cu schimbarea de atitudine fata de limba rusa, tendintele separatiste se vor reduce in continuare, fiindca ele nu mai au nici o ratiune, a mai spus directorul SBU, acuzat periodic de apartenenta la serviciile secrete ale Federaţiei Ruse.
Facand referire la amenintarea terorista internationala si din partea organizatiilor islamiste radicale la adresa Ucrainei, “nici o tara din lume nu este la adapost. Exista si pentru noi un risc, dar Ucraina nu este confruntata cu o amenintare grava”. In opinia oficialului SBU, Ucraina este mai curand o zona de refugiu a organizatiilor teroriste sau de pregatire a unor atacuri impotriva altor tari, inclusiv Federatia Rusa. Potentialul terorist in Crimeea nu este reprezentat de populatie, in speta de populatia tatara (majoritar musulmana), ci de asezarea geografica a peninsulei, care face din ea un loc ideal pentru intruniri si tabere secrete. Horocikovski a adaugat ca SBU dispune de un sistem de procesare a informatiilor care permite detectarea planurilor de actiuni teroriste in faze incipiente.

Contraspionaj desfintat

Anterior, agentia de presa KARADENIZ PRESS relata ca pe fondul incalzirii relatiilor pe axa Kiev-Moscova, odata cu schimbarea stafetei de la conducerea Ucrainei intre fostul presedinte Viktor Iuscenko si actualul lider Viktor Ianukovici, serviciile ucrainene de contraspionaj au decis incetarea tuturor operatiunilor de monitorizare a agentilor Serviciului rus de securitate (FSB) stationati in Ucraina. “Ca un gest de bunavointa si pentru a demonstra noile politici, departamentul de contraspionaj a incetat toate activitatile vizand serviciile ruse de securitate din Ucraina”, informeaza publicatia „Zerkalo Nedeli”. Informatia nu a fost confirmata oficial de catre serviciile speciale ucrainene de securitate care nu au facut nici un comentariu oficial pe aceasta tema pana in prezent. Informatia a transpirat in presa ucrainean dupa semnarea de catre sefii serviciilor de securitate din Rusia si Ucraina, la 19 mai, a unui acord de cooperare. Textul contine o decizie privind revenirea oficialilor rusi de securitate in Crimeea, unde Rusia dispune de o baza navala. Serviciile ruse de securitate primisera ordin sa paraseasca teritoriul la sfarsitul lui 2009, pe timpul mandatului fostului presedinte ucrainean, Viktor Iuscenko.
Surse oficiale de la Kiev, citate de mass-media au mai declarat ca procesul de pregatire al angajaţilor SBU pentru activitaţi sub acoperire a fost finanţata, în perioada 2006-2009 cu doar 3% din suma planificata, ceea ce a dus la eşecul „complet” al programului de pregatire a agenţilor.
Totodata reprezentanţii partidului „Blocul Iuliei Timoşenko” (BIT) au declarat ca Federatia Rusa ar avea materiale compromiţatoare despre preşedintele Ianukovici, originalul dosarului despre condamnarea lui penala aflandu-se în posesia FSB (Serviciul Federal de Securitate al Federaţiei Ruse). Conform membrului „BIT”, Serghei Sobolev: „Omul care trebuie sa apere interesele naţionale nu ar fi acţionat cum a acţionat preşedintele nostru. Din pacate, avem o situaţie când nu este clar ale cui interese reprezinta Ianukovici, ale lui Medvedev sau ale poporului ucrainean”.

Demisie de la sefia fortelor armate

Aceasta stire a venit in aceeasi zi in care Seful Statului Major General, comandant sef al fortelor armate din Ucraina, Ivan Svida, numit in functie de fostul presedinte Viktor Iuscenko in noiembrie 2009, si-a prezentat demisia vineri, a anuntat sambata serviciul de presa al Ministerului Apararii, citat de agentia de presa rusa RIA Novosti. “Œn calitate de ofiter si om responsabil, sunt pregatit sa lucrez in conditii dificile in interesul consolidarii apararii statului. In situatia prezenta, ii recunosc presedintelui (Viktor Ianukovici – n.red.) dreptul de a realiza viziunea sa privind caile de dezvoltare a fortelor armate. El va face acest lucru cu alt sef de Stat Major General”, a precizat Svida, citat de serviciul de presa.

Revenire la Marea Neagra

In urma cu circa doua saptamani, KARADENIZ-PRESS scria despre faptul ca urmasul KBG-ului sovietic, actualul FSB (Serviciul Federal de Securitate) va reveni in curand la baza navala de la Sevastopol (Crimeea), acolo unde in prezent este ancorata Flota Rusa de la Marea Neagra. Aceasta noua intelegere a fost perfectata prin semnarea unui acord in 19-20 mai la Odesa intre seful FSB, Aleksandr Bortnikov si omologul sau ucrainean Valeri Horoskovski. Conform intelegerii, in maxim o luna de semnarea documentului, FSB trebuie sa revina inapoi la Sevastopol, de acolo de unde fusese “expulzat” de fostul presedintele proocidental Viktor Iuscenko. Acordul nu indica insa nici numarul colaboratorilor FSB care vor lucra in Ucraina si nici daca acestia au dreptul de a participa la activitati operationale de ancheta pe teritoriul tarii, in schimb reincalzirea relatiilor ruso-ucrainene indica o dezvoltare a activitatii agentilor FSB la Marea Neagra in contextul in care NATO se pregateste sa amplaseze elemente ale scutului antiracheta in Romania.

Izgonirea FSB si problema flotei

In luna decembrie a lui 2009, Iuscenko a fortat 19 agenti oficiali ai FSB sa paraseasca orasul Sevastopol dupa ce Kievul a denuntat acordul semnat in anul 2000 care permitea prezenta colaboratorilor serviciilor ruse in Crimeea. Cu toate acestea, dupa instalarea noului presedinte prorus Viktor Ianukovici, in februarie 2010, “partea rusa a pus in fata Kievului problema reluarii activitatii membrilor FSB la Sevastopol”, a indicat pentru Kommersant o sursa din diplomatia ucraineana. Acest viitor acord de colaborare FSB-SBU (Serviciul de securitate al Ucrainei – n.red.) vine in completatea celui semnat la 21 aprilie intre presedintii Dmitri Medvedev si Viktor Ianukovici, la Harkov, in estul Ucrainei. Acest documente prevede prelungirea stationarii Flotei Ruse in Crimeea pana in 2042, in schimbul unei reduceri la pretul pentru gazele naturale, acord condamnat de opozitia de la Kiev, dar si de o mare parte a societatii civile ucrainene. De asemenea, exista posibilitatea ca acest acord sa poata fi prelungit cu inca cinci ani, pana in 2047.

Pe fondul incalzirii relatiilor pe axa Kiev-Moscova, odata cu schimbarea stafetei de la conducerea Ucrainei intre fostul presedinte Viktor Iuscenko si actualul lider Viktor Ianukovici, serviciile ucrainene de contraspionaj au decis incetarea tuturor operatiunilor de monitorizare a agentilor Serviciului rus de securitate (FSB) stationati in Ucraina, informeaza un saptamanal ucrainean in editia de sambata, citat de RIA Novosti in pagina electronica si preluat de KARADENIZ-PRESS. “Ca un gest de bunavointa si pentru a demonstra noile politici, departamentul de contraspionaj a incetat toate activitatile vizand serviciile ruse de securitate din Ucraina”, scrie publicatia Zerkalo Nedeli. Informatia nu a fost confirmata oficial de catre serviciile speciale ucrainene de securitate care nu au facut nici un comentariu oficial pe aceasta tema pana in prezent. Informatia a transpirat in presa ucrainean dupa semnarea de catre sefii serviciilor de securitate din Rusia si Ucraina, la 19 mai, a unui acord de cooperare. Textul contine o decizie privind revenirea oficialilor rusi de securitate in Crimeea, unde Rusia dispune de o baza navala. Serviciile ruse de securitate primisera ordin sa paraseasca teritoriul la sfarsitul lui 2009.

Demisie de la sefia fortelor armate

Aceasta stire a venit in aceeasi zi in care Seful Statului Major General, comandant sef al fortelor armate din Ucraina, Ivan Svida, numit in functie de fostul presedinte Viktor Iuscenko in noiembrie 2009, si-a prezentat demisia vineri, a anuntat sambata serviciul de presa al Ministerului Apararii, citat de agentia de presa rusa RIA Novosti. “Œn calitate de ofiter si om responsabil, sunt pregatit sa lucrez in conditii dificile in interesul consolidarii apararii statului. In situatia prezenta, ii recunosc presedintelui (Viktor Ianukovici – n.red.) dreptul de a realiza viziunea sa privind caile de dezvoltare a fortelor armate. El va face acest lucru cu alt sef de Stat Major General”, a precizat Svida, citat de serviciul de presa.

Revenire la Marea Neagra

In urma cu circa doua saptamani, KARADENIZ-PRESS scria despre faptul ca urmasul KBG-ului sovietic, actualul FSB (Serviciul Federal de Securitate) va reveni in curand la baza navala de la Sevastopol (Crimeea), acolo unde in prezent este ancorata Flota Rusa de la Marea Neagra. Aceasta noua intelegere a fost perfectata prin semnarea unui acord in 19-20 mai la Odesa intre seful FSB, Aleksandr Bortnikov si omologul sau ucrainean Valeri Horoskovski. Conform intelegerii, in maxim o luna de semnarea documentului, FSB trebuie sa revina inapoi la Sevastopol, de acolo de unde fusese “expulzat” de fostul presedintele proocidental Viktor Iuscenko. Acordul nu indica insa nici numarul colaboratorilor FSB care vor lucra in Ucraina si nici daca acestia au dreptul de a participa la activitati operationale de ancheta pe teritoriul tarii, in schimb reincalzirea relatiilor ruso-ucrainene indica o dezvoltare a activitatii agentilor FSB la Marea Neagra in contextul in care NATO se pregateste sa amplaseze elemente ale scutului antiracheta in Romania.

Izgonirea FSB si problema flotei

In luna decembrie a lui 2009, Iuscenko a fortat 19 agenti oficiali ai FSB sa paraseasca orasul Sevastopol dupa ce Kievul a denuntat acordul semnat in anul 2000 care permitea prezenta colaboratorilor serviciilor ruse in Crimeea. Cu toate acestea, dupa instalarea noului presedinte prorus Viktor Ianukovici, in februarie 2010, “partea rusa a pus in fata Kievului problema reluarii activitatii membrilor FSB la Sevastopol”, a indicat pentru Kommersant o sursa din diplomatia ucraineana. Acest viitor acord de colaborare FSB-SBU (Serviciul de securitate al Ucrainei – n.red.) vine in completatea celui semnat la 21 aprilie intre presedintii Dmitri Medvedev si Viktor Ianukovici, la Harkov, in estul Ucrainei. Acest documente prevede prelungirea stationarii Flotei Ruse in Crimeea pana in 2042, in schimbul unei reduceri la pretul pentru gazele naturale, acord condamnat de opozitia de la Kiev, dar si de o mare parte a societatii civile ucrainene. De asemenea, exista posibilitatea ca acest acord sa poata fi prelungit cu inca cinci ani, pana in 2047.

Urmasul KBG-ului sovietic si actualul FSB (Serviciul rus de Securitate) va reveni in curand la baza navala de la Sevastopol (Crimea), acolo unde in prezent este ancorata Flota rusa de la Marea Neagra, scrie cotidianul rus Kommersant. Aceasta noua intelegere va fi perfectata prin semnarea unui acord in 19-20 mai la Odesa intre seful FSB, Aleksandr Bortnikov si omologul sau ucrainean Valeri Horoskovski. In maxim o luna de semnarea documentului, FSB va reveni inapoi la Sevastopol, de acolo de unde fusese “expulzat” de fostul presedintele proocidental Viktor Iuscenko. Acordul nu indica insa nici numarul colaboratorilor FSB care vor lucra in Ucraina si nici daca acestia au dreptul de a participa la activitati operationale de ancheta pe teritoriul tarii, in schimb reincalzirea relatiilor ruso-ucrainene indica o dezvoltare a activitatii agentilor FSB la Marea Neagra in contextul in care NATO se pregateste sa amplaseze elemente ale scutului antiracheta in Romania. In luna decembrie a lui 2009, Iuscenko a fortat 19 agenti oficiali ai FSB sa paraseasca orasul Sevastopol dupa ce Kievul a denuntat acordul semnat in anul 2000 care permitea prezenta colaboratorilor serviciilor ruse in Crimeea. Cu toate acestea, dupa instalarea noului presedinte prorus Viktor Ianukovici, in februarie 2010, “partea rusa a pus in fata Kievului problema reluarii activitatii membrilor FSB la Sevastopol”, a indicat pentru Kommersant o sursa din diplomatia ucraineana. Acest viitor acord de colaborare FSB-SBU (Serviciul de securitate al Ucrainei – n.red.) vine in completatea celui semnat la 21 aprilie intre presedintii Dmitri Medvedev si Viktor Ianukovici, la Harkov, in estul Ucrainei. Acest documente prevede prelungirea stationarii Flotei Ruse in Crimeea pana in 2042, in schimbul unei reduceri la pretul pentru gazele naturale, acord condamnat de opozitia de la Kiev, dar si de o mare parte a societatii civile ucrainene. De asemenea, exista posibilitatea ca acest acord sa poata fi prelungit cu inca cinci ani, pana in 2047.

Propuneri atomice

Pe langa acest acord, Moscova a lansat Kievului si alte propuneri, intre care crearea unui holding in domeniul nuclear, dar si o fuziune intre concernul rus Gazprom si societatea ucraineana Naftogaz. Potrivit opozitiei ucrainene, Kievul si Moscova ar urma sa semneze si alte acorduri dezavantajoase pentru Ucraina, cu prilejul vizitei pe care presedintele rus o va efectua in capitala ucraineana la 17 si 18 mai. Mai multi sustinatori ai opozitiei ucrainene s-au adunat marti in centrul Kievului pentru a protesta impotriva politicii promovate de Viktor Ianukovici in raport cu Rusia, presedintele fiind acuzat de tradarea intereselor nationale ale Ucrainei.

Colaborare stransa

Noua colaborare pe axa Kiev-Moscova nu se opreste aici. Ucraina va semna noi acorduri cu Rusia, cu ocazia vizitei la Kiev a presedintelui rus Dmitri Medvedev, programata pentru 17 si 18 mai, care se vor adauga la cele deja incheiate, intre care cel privind prelungirea stationarii Flotei ruse in Crimeea, ce a provocat nemultumire in randul opozitiei si al unei mari parti din societatea civila. Printre acordurile care vor fi semnate se mai numara si acordul privind demarcarea granitei de stat intre cele doua tari, un proiect de acord privind colaborarea in realizarea unui sistem de navigatie prin satelit Glonass, “care sa permita Ucrainei sa aiba un nivel modern de tehnologie in aceasta sfera”, un acord interbancar intre banca ucraineana Ukreximbank si cea rusa VTB (Vnestorgbank), precum si unul in domeniul invatamantului. Premierul ucrainean Nikolai Azarov a calificat miercuri drept “isterie teatrala” apelurile opozitiei de publicare a continutului acordurilor ce urmeaza a fi semnate cu Moscova.

Ofiterii FSB revin in portul militar Sevastopol

Federatia Rusa va cere noului presedinte ucrainean, Viktor Ianukovici, sa accepte revenirea la baza militara navala de la Sevastopol a reprezentantilor Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federatiei Ruse, relateaza surse diplomatice rusesti de la Kiev, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, presedintele rus Dmitrii Medvedev va prezenta o solicitare in acest sens in timpul intrevederii oficiale pe care o va avea in perioada urmatoare cu omologul sau ucrainean, Viktor Ianukovici, lider al formatiunii politice rusofone, Partidul Regiunilor.
Conform publicatiei Kommersant, citata anterior de agentia de presa KARADENIZ PRESS, “Rusia si-ar dori ca Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) si Ministerul ucrainean de Externe sa renunte la serviciile consultantilor CIA, care la drept vorbind sunt in numar mare. Este suficient sa spun ca in vara anului 2008 cel care le-a inmanat diplomele absolventilor Academiei SBU a fost ambasadorul de atunci al SUA la Kiev, William Taylor, de cariera ofiter de informatii” a mai declarat pentru cotidianul rus, sub rezerva anonimatului, un oficial ucrainean.

Control la Marea Neagra

Alaturi de redeschiderea cat mai rapida a biroului FSB din Sevastopol, Rusia mai doreste ca Ucraina sa intrerupa cooperarea militara cu Georgia, relatie foarte stransa in timpul mandatului lui Iuscenko, care este de altfel ruda prin alianta cu presedintele georgian, Mihail Saakasvili. Reamintim ca relatiile bilaterale dintre Moscova si Kiev au suferit o racire fara precedent, cele doua state expulzandu-si reciproc ambasadorii si reprezentantii militari, SBU arestand mai multi cetateni rusi, cadre ale FSB, sub acuzatia de spionaj. In plan economic, relatiile haotice dintre Ucraina si Rusia au periclitat in mod repetat siguranta energetica a Europei, motiv pentru care Bruxelles-ul a decis cautarea unor alternative la aprovizionarea cu gaze, in special din zona Marii Caspice, ca alternativa la gazul rusesc.

Transfer strategic

Reamintim ca anterior Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Federatiei Ruse a transferat ofiterii de securitate, detasati pe langa Flota militara rusa a Marii Negre, in afara portului Sevastopol si a peninsulei Crimeea. Conform unor oficiali FSB, structura serviciului din Sevastopol a fost transferata in portul rusesc Novorosiisk, potrivit Strategiei de dezvoltare strategica a FSB pentru perioada 2010-1014, adoptata anul trecut de autoritatile ruse. La randul lor, oficialii Flotei rusesti au declarat atunci ca nu vor permite accesul ofiterilor Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) la bordul navelor militare rusesti, urmand ca aceasta sarcina sa cada in totalitate sub jurisdictia organelor de contrainformatii militare ale Federatiei Ruse.
Reamintim ca seful (SBU), Valentin Nalivaicenko, declara, intr-un interviu acordat BBC ca ofiterii SBU trebuie sa paraseasca Ucraina pana la sfarsitul anului 2009. De asemenea, el precizaca ofiterii FSB din cadrul Flotei ruse din Marea Neagra, desfasoara activitati „importante” de spionaj impotriva autoritatilor statului ucrainean. Valentin Nalivaicenko sublinia ca potrivit legislatiei ucrainene, subunitatile de contraspionaj militar ale Serviciului ucrainean de securitate din Sevastopol si Simferopol sunt responsabile pentru securitatea marinarilor rusi. Anterior, intr-un interviu pentru publicatia rusa Nezavisimaia Gazeta, Nalivaicenko, fost cadru al serviciului secret sovietic KGB, spunea ca Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), este decis sa ceara Moscovei sa-si retraga toate unitatile FSB (Serviciul Federal de Securitate, ex-KGB) care actioneaza in Crimeea la Sevastopol. Oficialul ucrainean a mai declarat ca “angajati ai FSB actioneaza in Crimeea de pe teritoriul bazei navale ruse din Sevastopol, in baza unui protocol intre SBU si Ministerul Securitatii Rusiei de la acea vreme”. In conformitate cu protocolul amintit, “angajatii FSB urmau sa se ocupe exclusiv de securitatea obiectivelor Flotei Rusiei din Marea Neagra”.

Rivalitatea KGB

Seful (SBU), Valentin Nalivaicenko, citat de mass-media ucraineana, a mai declarat ca Ucraina este decisa sa asigure cu forte proprii securitatea tuturor obiectivelor inchiriate in Sevastopol de Flota militara a Federatiei Ruse. “In acest moment, am creat o puternica subunitate de contrainformatii, care actioneaza atat la Sevastopol, cat si la Simferopol (centrul administrativ al Republicii Autonome Crimeea), precum si in alte localitati din peninsula. Ucraina este capabila sa asigure prin forte proprii securitatea bazei navale rusesti din Sevastopol, din perspectiva tuturor amenintarilor posibile. Imediat ce am pus pe picioare aceasta subunitate de contrainformatii, am si instiintat partea rusa, pentru a o determina sa-si retraga structurile FSB din Crimeea”, a argumentat Nalivaicenko, reiterand ca Ucraina nu mai doreste sa aiba pe teritoriul sau servicii secrete straine. Directorul SBU spera ca acest lucru sa se intample cat mai repede posibil. In interviul din Nezavisimaia Gazeta, el afirma ca in cazul in care va ajunge la un acord cu FSB, SBU intentioneaza sa desfasoare in 2010 manevre antiteroriste pe teritoriul bazei inchiriate de Flota rusa din Sevastopol, pentru ca omologii rusi sa se convinga de faptul ca trupele speciale operative ale SBU, “Alfa”, sunt capabile sa-i protejeze pe marinarii rusi. “In caz de nevoie si cu arma in mana”, mai spunea acesta.

Ofiter al serviciilor de informatii interne ruse (FSB)

Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anuntat marti ca au capturat cinci spioni rusi, dintre care unul unul era seful contrainformatiilor din contigentul de trupe ruse dislocate in republica separatista Transnistria, care participau in sudul Ucrainei la o operatiune care se dorea a se finaliza cu accesul la unele secrete de stat ucrainene, informeaza Interfax. Patru dintre acestia au fost expulzati, iar unul se afla in custodia politiei. Cei patru expulzati sunt ofiteri FSB (Serviciul intern rus de informatii) din cadrul trupelelor ruse dislocate in Transnistria. “La 27 ianuarie (2010), SBU a reusit sa stopeze o actiune de spionaj a retelei de agenti rusi de pe teritoriul regiunii Odesa, care prin santaj si amenintari au incercat sa obtina documente secrete din domeniul militar de la un cetatean ucrainean cu acces la informatiile clasificate”, a declarat marti, directorul SBU Valentin Nalivaicenko, subliniind ca toti cinci au fost surprinsi in flagrant, in urma unei actiuni dinainte pregatite. “Unul dintre ei, colonel FSB, este organizatorul, impotriva acestuia declansandu-se urmarirea penala pentru spionaj. Ceilalti patru ii asigurau acestuia acoperirea”, a specificat Nalivaicenko, precizand ca doar colonelul FSB va ramane in arest pe intreaga durata a anchetei pana la pronuntarea sentintei, in timp ce ceilalti au fost expulzati deja de pe teritoriul ucrainean, impotriva lor instituindu-se interdictia de intrare in Ucraina.

Spioni echipati

In timpul perchezitiei asupra celor cinci spioni rusi au fost descoperite echipamente de spionaj: dictafoane digitale, camere video sub forma de stilou, cartele de memorie incorporate intr-un breloc care contineau instructiuni, un laptop, carduri de memorie si 2.000 de dolari. Reconstituind prinderea spionilor rusi, directorul SBU a specificat ca unul a fost prins chiar in momentul in care primea informatiile secrete, in timp ce ceilalti patru ii asigurau protectia dintr-o masina parcata in apropiere. Cu cele 2.000 de dolari urma sa fie remunerat cetateanul ucrainean ce furniza secretele. Actiunea era supervizata de un colonel FSB, seful Departamentului de contrainformatii militare din cadrul contingentului de trupe ruse din Transnistria.

Torturi in bazele militare din Transnistria

Directorul SBU a mai spus ca a cerut pe cale oficiala FSB sa ajute partea ucraineana in ancheta, negand ca reteaua deconspirata ar avea vreo legatura cu Flota Rusiei din Marea Neagra. Intrebat de ce SBU face publice astfel de informatii, in conditiile in care activitatea de contraspionaj nu este una pentru publicul larg, responsabilul ucrainean a spus: “Ne-am confruntat cu o retea de spionaj. Aceasta in primul rand, in al doilea rand am fost extrem de ingrijorati de tupeul spionilor, care au pus in pericol chiar viata unui cetatean ucrainean”. El a adaugat ca rezidentul ucrainean a fost capturat in Transnistria si dus la baza militara a trupelor ruse. “Un interogatoriu, un sac pe cap, o seringa cu droguri si chiar amenintari cu rapirea copiilor – toate acestea nu puteau sa nu ne alarmeze” – a spus directorul SBU, relatand despre metodele prin care spionii rusi au incercat sa-l racoleze pe ucrainean. In acelasi timp, Nalivaicenko a recunoscut ca nu stie deocamdata sub ce acoperire actionau spionii rusi pe teritoriul Ucrainei, indicand ca doar cel ramas in arest a venit de la Moscova, ceilalti intrand in Ucraina din Transnistria.