Armata americana a testat cu succes varianta maritima a sistemului de interceptare antibalistica SM-3, care urmeaza sa instalat, in versiunea terestra, pe teritoriul Romaniei, in cadrul sistemului antiracheta al NATO, informeaza CNN. O racheta balistica folosita in test a fost distrusa, in apropierea arhipelagului Hawaii, miercuri dupa-amiaza, de un proiectil lansat de un interceptor Standard Missile-3, anunta Agentia americana pentru apararea antiracheta, subordonata Pentagonului. Statele Unite si NATO intentioneaza sa instaleze in Europa, in urmatorii opt ani, versiuni ale sistemelor SM-3. “Datele initiale arata ca toate componentele s-au comportat asa cum au fost proiectate”, precizeaza Agentia Pentagonului. Un test efectuat in septembrie 2011, cu acelasi tip de interceptor, esuase. in Romania urmeaza sa fie instalate, la baza de la Deveselu (judetul Olt), sisteme de interceptare SM-3 IB, versiuni terestre, in cadrul sistemului antibalistic al NATO.Doua noi teste ale SM-3 mai sunt programate sa aiba loc anul acesta. Scutul antiracheta aflat in constructie in Europa implica echipamente terestre si navale, precum si senzori amplasati in spatiu. Interceptorul SM-3 IB urmeaza sa fie desfasurat in Romania pana in 2015, in cea de-a doua faza a Abordarii Adaptive Etapizate a presedintelui Barack Obama cu privire la apararea antiracheta. El va fi folosit de asemenea pe navele echipate cu sistemul de aparare antiracheta ‘Aegis’ al producatorului Lockheed Martin. Acest sistem, numit astfel dupa scutul legendar care l-a aparat pe Zeus, leaga impreuna senzori, computere, monitoare, arme si lansatoare de arme.

Serviciile de securitate ruse au acuzat joi Georgia de complicitate cu seful rebel islamist Doku Umarov, acuzat de planuirea unor atentate la Jocurile Olimpice (JO) din 2014 la Soci, potrivit agentiei oficiale Itar-Tass. “seful organizatiei teroriste internationale, Doku Umarov, care are legaturi stranse cu serviciile speciale georgiene, a coordonat livrarea de materiale pentru comiterea unor acte teroriste”, a anuntat Comitetului National Antiterorist (NAK), acuzand Georgia ca a ajutat, in februarie, la trecerea clandestina a unui numar de 300 de detonatoare spre o regiune apropiata de Soci. FSB a mai spus ca a anihilat o celula a unei grupari rebele islamiste din Caucazul rus care pregatea atentate la Soci, atat inainte, cat si in timpul Jocurilor Olimpice (JO) din 2014.

Casa Albă a anunţat miercuri că preşedintele rus Vladimir Putin sare peste o vizită planificată în Statele Unite în această luna pentru un summit economic şi o întâlnire mult aşteptată cu preşedintele Barack Obama.
Casa Albă a declarat că Obama a vorbit cu Putin la telefon miercuri. Liderul rus i-a declarat lui Obama că are nevoie de timp pentru a termina formarea noului său cabinet. Putin a preluat puterea în această lună, întorcându-se după şase ani într-un post deţinut anterior. Preşedintele american Barack Obama se va întâlni cu omologul său rus înainte de summitul G20, de pe 18 şi 19 iunie, a menţionat Casa Albă după o discuţie telefonică între Putin şi Obama.
“Invocând responsabilitatea de a finaliza nominalizarea noului Guvern rus, preşedintele Putin şi-a exprimat regretul că nu va putea participa la summitul G8 de pe 18 şi 19 mai, de la Camp David”, a declarat Casa Albă. “Preşedintele Obama a înţeles decizia preşedintelui Putin şi a salutat participarea premierului Medvedev la summitul G8. Obama şi Putin au ajuns la un acord bilateral de a se întâlni înainte de summitul G20 din Los Cabos, Mexic, pe 18 şi 19 iunie”, conform aceleiaşi surse. În timpul conversaţiei telefonice, “cei doi preşedinţi şi-au repetat interesul faţă de un dialog la nivel înalt care caracterizează reluarea relaţiilor” între cele două ţări după începerea mandatului lui Obama, în ianuarie 2009.
Miercuri, Kremlinul a revelat acest apel şi a menţionat că Obama l-a felicitat pe Putin pentru revenirea în fruntea statului rus, luni, după patru ani în care a deţinut funcţia de premier. Nu a făcut referire însă la decizia preşedintelui rus de a nu se prezenta la summit. Putin a criticat constant Statele Unite, acuzând Washingtonul că a ajutat financiar mişcarea de contestaţie fără precedent de la accederea sa la putere în 2000.
Statele Unite s-au arătat a fi “deranjate” marţi de imaginile cu violenţele poliţiei faţă de manifestanţii paşnici din Rusia. Începând cu duminică, sute de opozanţi faţă de puterea rusă au fost arestaţi de către poliţie. Ei contestau învestitura de luni în funcţia de preşedinte a lui Putin, ales în martie după un scrutin marcat de fraude, conform opoziţiei.

Mai multi hackeri care sustin ca fac parte din filiala ruseasca a gruparii cibernetice Anonymous a atacat miercuri site-ul Kremlinului, care a fost inaccesibil timp de aproximativ o ora, relateaza postul de televiziune Russia Today, in pagina electronica. Anonymous a revendicat atacul pe contul sau de Twitter, dupa care a postat imagini pentru a-si sustine afirmatiile. Site-ul serviciilor de informatii ruse, fsb.ru, a avut, de asemenea, probleme in cursul zilei de miercuri, desi nu exista informatii ca acest lucru ar avea vreo legatura cu Anonymous. Anonymous din Rusia a avertizat ca va ataca site-uri guvernamentale rusesti, luni, pentru a-si demonstra solidaritatea cu manifestatiile opozitiei. Anonymous a scris pe pagina de twitter mesajul „Kremlin.ru – Tango Down”, ceea ce se traduce, in limbaj militar, cu reusita unui atac. Site-urile gov.ru si government.ru au fost atacate si ele, dar au facut fata.

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, nu renunţă la vizita sa oficială în Ucraina, chiar dacă summit-ul şefilor de state din Europa Centrală şi de Est care trebuia să se desfăşoare la Yalta s-a anulat.
Timofti va pleca în viitorul apropiat la Kiev. „Summit-ul s-a amânat, dar preşedinţii din 4 state, incusiv R. Moldova, se vor întruni la Kiev. Ianukovici a fost cel de-al doilea preşedinte, după Băsescu care m-a felicitat după ce am fost ales preşedinte şi i-am promis vizita”, a precizat Timofti în cadrul emisiunii „Moldova în Direct” de la postul public de televiziune.
În cadrul emisiunii amintite, Timofti a mai declarat că este necesară adoptarea Legii Antidiscriminare. Toate ţările care au intrat în Uniunea Europeană, au adoptat această lege. Noi nu putem fi o excepţie, a declarat preşedintele Republicii Moldova. „Cred că deputaţii noştri sunt oameni înţelepţi care au să ajungă la un consens pe marginea acestui subiect şi această lege va fi aprobată în Parlament” a menţionat preşedintele. Potrivit şefului statului din stânga Prutului, această lege nu este o problemă atât de gravă. La baza acestor disensiuni şi dispute stau nişte  tradiţii, obiceiuri de care tot trebuie să ţinem cont, a mai declarat, Nicolae Timofti.
În ceea ce priveşte relaţiile cu Moscova acesta a afirmat că trebuie să rămână la fel de bune. “Noi trebuie să înţelegem că depindem de Rusia din punct de vedere energetic, iar relaţiile noastre cu această ţară au o istorie lungă. Nu trebuie să manifestăm răutate sau ură faţă de nici un popor”, a declarat preşedintele Republicii Moldova. Nicolae Timofti a mai spus că în vizita sa la Bucureşti, a discutat cu omologul său, Traian Băsescu despre gazoductul Ungheni – Iaşi. Potrivit lui, cu surse financiare europene, cei 28 de km de gazoduct pot elibera R Moldova de dependenţa energetică de Rusia. Acest scop poate fi realizat până la sfârşitul anului 2013, a specificat preşedintele Nicolae Timofti.

Candidatura fostului preşedinte Dmitri Medvedev la postul de premier al Rusiei a fost validată marţi de Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, cu 299 de voturi pentru şi 144 împotrivă.
Funcţia de premier a rămas vacantă luni, odată cu revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, după alte două mandate de preşedinte deţinute în perioada 2000-2008. Pentru a fi confirmat în funcţie, Medvedev avea nevoie de o majoritate simplă, constituită din voturile a 226 de parlamentari din totalul celor 450 ai Dumei.
El a fost susţinut de către deputaţii partidului de guvernământ Rusia Unită (238 de locuri) şi de cei liberal-democraţi (56 de locuri), care şi-au anunţat dinainte sprijinul. Numărătoarea arată ce acestora li s-au alăturat alţi cinci deputaţi, care provin, cel mai probabil de la Rusia Justă (centru-stânga), fracţiune care a dezaprobat oficial candidatura lui Medvedev. Presa a scris anterior că Medvedev şi-ar fi dorit să întrunească susţinerea a cel puţin 300 de deputaţi, dar nu a reuşit să convingă Rusia Justă să-i dea voturile. Fracţiunea comuniştilor, a doua ca mărime în Duma de Stat, a anunţat că votează, în mod tradiţional, împotriva candidatului la postul de premier propus de Kremlin.

În umbra lui Vladimir Putin

Potrivit Constituţiei ruse, şeful guvernului este desemnat de preşedinte şi este validat de Duma de Stat. Vicepremierii şi miniştrii sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de şeful statului, la propunerea primului-ministru. Legea prevede ca premierul să prezinte structura guvernului spre aprobare preşedintelui, în curs de o săptămână după desemnarea sa în acest post, transmite Agerpres. Ca şi mentorul său Vladimir Putin, Dmitri Medvedev este originar din Sankt-Petersburg, este licenţiat în drept şi a lucrat după 1990 la Primăria capitalei nordice, în timpul edilului de atunci, Anatoli Sobciak.
În 1999 a fost invitat la Moscova de acelaşi Putin, pe atunci premier, care l-a desemnat adjunct al şefului aparatului guvernului Dmitri Kozak. În 2000, a coordonat stafful electoral al lui Putin la alegerile prezidenţiale. După victoria lui Putin, s-a mutat şi el al Kremlin, devenind prim-adjunct şi ulterior şef al administraţiei prezidenţiale. În 2005 a fost numit prim-vicepremier în guvernul lui Mihail Fradkov.
În 2008, la vârsta de 42 de ani, susţinut de Vladimir Putin, a ajuns cel mai tânăr preşedinte al Federaţiei Ruse, dar a rămas mereu în umbra liderului forte Vladimir Putin. Deşi avea dreptul să mai candideze pentru al doilea mandat la Kremlin, el a fost nevoit să-şi curme ambiţiile prezidenţiale şi, pe 24 septembrie 2011, a anunţat că susţine revenirea lui Putin la preşedinţie. La 4 martie, Putin a fost ales în fruntea statului cu 64% din voturile ruşilor şi învestit în acest post la 7 mai, în cadrul unei fastuoase ceremonii la Kremlin.

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luni diplomaţiei de la Moscova să facă presiuni asupra Washingtonului pentru a obţine garanţii că scutul american antirachetă din Europa nu va fi îndreptat asupra facilităţilor nucleare ale Rusiei.
“În relaţia cu SUA, să se pornească de la premisa că negocierile vizând reducerea armelor strategice ofensive sunt posibile în contextul în care se ţine cont de toţi factorii, fără excepţie, care influenţează stabilitatea strategică globală”, dispune Vladimir Putin într-un decret postat pe site-ul Kremlinului. “Să se susţină consecvent abordările ruse referitoare la crearea sistemului global antirachetă al SUA, să se obţină prezentarea de garanţii ferme că acesta nu este îndreptat împotriva forţelor de descurajare nucleară ale Rusiei”, se mai arată în document.
Pe de altă parte, Putin a transmis executivului să ia măsuri pentru a impulsiona cooperarea economică şi comercială cu SUA. De asemenea, guvernul trebuie să vină cu propuneri în vederea liberalizării regimului de vize între cele două ţări. În ceea ce priveşte Organizaţia Nord-Atlantică, Putin le cere instituţiilor de resort să dezvolte relaţia cu NATO “proporţional cu disponibilitatea organizaţiei de a ţine cont de interesele de securitate ale Rusiei”.
Putin a revenit luni în forţă la Kremlin, după alte două mandate deţinute în 2000-2008, semnând din prima zi a învestirii sale ca preşedinte mai multe decrete vizând modernizarea armatei şi politica demografică. Totodată, el a propus oficial candidatura fostului preşedinte Dmitri Medvedev pentru postul de premier. Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, ar urma să-l valideze marţi pe Medvedev în această funcţie.

A primit valiza nucleară

Preşedintele rus Vladimir Putin a preluat luni “valiza nucleară”, care îi va permite să controleze arsenalul nuclear al ţării sale, a relatat Ria Novosti, la scurt timp după învestirea liderului forte al Rusiei în postul de şef de stat. Transmiterea acestei valize a avut loc în prezenţa ministrului apărării, Anatoli Serdiukov.
Acest “cufăraş” negru conţine un dispozitiv de comunicare care permite să fie dat ordinul de a declanşa un atac nuclear. Valiza îl însoţeşte pe preşedinte în toate deplasările pe care le efectuează. Acest sistem a fost pus în funcţiune în Rusia în 1983, fiind precedat de un alt dispozitiv aflat într-un buncăr din Moscova.

Analistii de politica externa de la Chișinau se arata mai degraba sceptici in privinta unui parteneriat strategic moldo-rus deoarece acest lucru ar impiedica apropierea Republicii Moldova de UE. „In pofida premiselor care exista pentru stabilirea unui parteneriat strategic moldo-rus, acesta are sanse minime de izbanda. Modernizarea Republicii Moldova dupa modelul politicii de extindere a UE in Europa Centrala contravine viziunii Moscovei asupra proceselor integrationiste in regiunea post-sovietica. De fapt ele se exclud reciproc”, a declarat directorul executiv al Asociatiei pentru Politica Externa (APE), Victor Chirila, citat de agentia Info-Prim Neo. Acesta sustine ca intentia declarata a Chisinaului de a construi un parteneriat strategic cu Moscova nu este nici credibila, nici fezabila, iar spatiul de manevra de care dispune Moldova in raport cu Federatia Rusa este extrem de limitat. „Pentru dezvoltarea unor relatii stabile moldo-ruse se impune elaborarea unei politici realiste, previzibile si credibile in raport cu Rusia, care ar facilita atingerea obiectivelor noastre strategice de modernizare si europenizare, dezvoltand parteneriate utilitare cu Moscova pe domenii de interes comun: energie, comert, cooperare cultural-umanitara, solutionarea conflictului transnistrean”, a declarat Victor Chirila in cadrul unei conferinte de presa. Directorul executiv al APE a mentionat mai multe impedimente in calea unui parteneriat strategic intre Moldova si Rusia, dar cel mai important, spune Victor Chirila, este lipsa interesului din partea Federatiei Ruse pentru un astfel de parteneriat si aceasta lipsa de interes va dura pana cand Moldova va insista pe integrarea europeana. De asemenea, Victor Chirila considera ca Republica Moldova are o politica fragila fata de Federatia Rusa deoarece guvernantii urmaresc sa nu se manie cumva rusii, iar daca se manie pe ceva, atunci sa iasa cu cat mai putine pierderi din aceasta. Confruntarea pe teritoriul Republicii Moldova a celor doua proiecte integrationiste Uniunea Europeana si Uniunea Eurasiatica este inevitabila, cu consecinte imprevizibile. „De fapt aceasta confruntare a si inceput. Preludiul ei este anuntul facut de Vladimir Putin cu privire la crearea Uniunii Eurasiatice. Chiar daca proiectul este deocamdata vag formulat, iar pentru unii experti este putin credibil, semnificatia sa simbolica nu ar trebui neglijata. Anuntul este, fara indoiala, un semnal transmis nu doar statelor din spatiul CSI despre intentiile Rusiei, ci mai ales Uniunii Europene, cu privire la limitele extinderii sale spre est”, a spus directorul APE. Potrivit lui Victor Chirila, nu se poate exclude ca Rusia va fi, de acum incolo, mult mai incisiva in apararea sferei sale de „interes privilegiat” in Ucraina si Moldova, iar presiunile interne si externe exercitate asupra ambelor state vor creste.

În caz de forţă majoră, Rusia nu exclude o utilizare preventivă a armelor împotriva sistemului NATO de apărare antirachetă în Europa, a declarat joi şeful Statului Major General rus, generalul Nikolai Makarov.
“Amplasarea unor noi sisteme ofensive în sudul şi nord-vestul Rusiei, îndreptate împotriva componentelor sistemului de apărare antirachetă, inclusiv desfăşurarea de sisteme de rachete de tip Iskander în regiunea Kaliningrad este o posibilă cale de paralizare a infrastructurii sistemului european de apărare antirachetă”, a declarat generalul Makarov în cadrul conferinţei tematice de la Moscova. Având în vedere “natura destabilizatoare a sistemului antirachetă, o hotărâre cu privire la utilizarea preventivă a armelor disponibile va fi luată în timpul unei agravări a situaţiei”, a subliniat şeful Statului Major rus.
Rusia şi-a reiterat joi propunerea adresată Alianţei Nord-Atlantice referitoare la construirea unui sistem comun de apărare antirachetă, iniţiativă respinsă anterior de NATO. “Decizia optimă ar putea fi elaborarea în comun a unei asemenea arhitecturi a sistemului antirachetă, care ar consolida securitatea tuturor statelor continentului, fără excepţie, ar fi adecvată posibilelor ameninţări şi nu ar submina stabilitatea strategică”, se arată în mesajul preşedintelui rus Dmitri Medvedev, prezentat la conferinţa internaţională la Moscova de secretarul Consiliului rus de Securitate, Nikolai Patruşev.
În opinia lui Patruşev, realizarea unui asemenea sistem antirachetă ar fi posibilă, dacă ar exista voinţă politică. Altminteri, a arătat el, sistemul american antirachetă desfăşurat în Europa va fi capabil să intercepteze, către 2020, rachete balistice intercontinentale ruseşti, încălcând echilibrul strategic.

General rus: Scutul din România nu este antirusesc

Elementele scutului antirachetă din România sunt destinate în principal apărării membrilor europeni ai NATO şi nu au potenţial antirusesc, a declarat joi adjunctul şefului forţelor armate ruse, general-colonelul Valeri Gherasimov. “Spre deosebire de elementul din Polonia, obiectivul din România, după cum am fost informaţi, este destinat în principal apărării membrilor europeni ai NATO, de aceea el nu are potenţial antirusesc”, a spus Valeriu Gherasimov.
Scutul de apărare antirachetă din Europa rămâne o sursă majoră de tensiune între Rusia şi Statele Unite ale Americii, iar Kremlinul a ameninţat cu desfăşurarea de arme tactice în apropiere de Europa dacă Moscova nu va deveni partener cu drepturi depline în cadrul sistemului.
Experţi militari din 50 de state participă joi şi vineri la o conferinţă pe tema apărării antirachetă, organizată de Ministerul rus al Apărării la Moscova, cu scopul de a prezenta propria sa viziune referitoare la influenţa sistemului antibalistic american asupra securităţii globale şi pentru a discuta despre cooperarea în acest domeniu.

Experţi militari din 50 de state participă joi şi vineri la o conferinţă pe tema apărării antirachetă, organizată de ministerul rus al Apărării la Moscova.
Scopul conferinţei este de a prezenta propria viziune referitoare la influenţa sistemului antirachetă american asupra securităţii globale şi pentru a discuta despre cooperarea în acest domeniu. Conferinţa de la Moscova are loc cu puţin timp înainte de Summitul Alianţei Nord-Atlantice, programat pentru 20-21 mai la Chicago, la care NATO intenţionează să anunţe realizarea primei etape a scutului de apărare antirachetă. “Vor fi prezenţi peste 150 de participanţi din 50 de state. Cele 28 de ţări membre ale NATO şi-au confirmat participarea”, a afirmat recent generalul Nikolai Makarov. La conferinţa organizată de Ministerul rus al Apărării vor lua parte, de asemenea, reprezentanţi din China, Coreea de Sud, Japonia şi din ţări membre ale CSI şi ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă.
“Reuniunea de la Moscova constituie un format unic. Niciodată o problemă de securitate nu s-a discutat la Ministerul Apărării atât de deschis. Intenţionăm să comunicăm evaluările noastre cu privire la influenţa scutului antirachetă asupra securităţii globale şi regionale şi suntem gata să discutăm toate punctele de vedere. Să ne arate cu date concrete unde nu avem dreptate”, a precizat viceministrul rus al apărării, Anatoli Antonov.

SUA nu vor să renunţe la scutul antirachetă

Scutul de apărare antirachetă din Europa rămâne o sursă majoră de tensiune între Rusia şi Statele Unite ale Americii, iar Kremlinul a ameninţat cu desfăşurarea de arme tactice în apropiere de Europa dacă nu va deveni partener cu drepturi depline în cadrul sistemului. În ajunul reuniunii internaţionale în Rusia asupra apărării antirachetă, Statele Unite sunt ferme în controversa că un sistem amplasat în Europa faţă de care Moscova se opune vehement nu reprezintă niciun pericol pentru Rusia.
Washingtonul a recunoscut că nu a înregistrat şi că nici nu aşteaptă în cursul acestui an progrese în negocierile cu Moscova în subiectul apărării antirachetă. “Nu reuşim să ajungem la o înţelegere din cauza condiţiilor înaintate de Rusia. Am auzit numeroase declaraţii din partea Moscovei cu cerinţa de a oferi garanţii juridice. Dar noi nu putem da niciun fel de garanţii juridice, care ar putea să îngrădească posibilităţile noastre de a ne apăra trupele şi pe noi înşine”, a afirmat reprezentantul special al SUA pentru stabilitate strategică şi apărare antirachetă, Ellen Tauscher.
Planul NATO conceput de SUA de a desfăşura elemente de apărare antirachetă în Europa irită puternic relaţiile Moscova-Washington. Statele Unite afirmă că sistemul va opri ameninţările venite din partea unor naţiuni fără scrupule cum ar fi Iranul. Moscova susţine în schimb că el ar submina forţele nucleare ale Rusiei. “Punctul nostru de vedere şi de analiză este că apărarea antirachetă a Statelor Unite nu subminează factorul Rusiei de descurajare strategică… Noi vom prezenta din nou faptele tehnice la această conferinţă”, a declarat emisarul special al Departamentului de Stat american Ellen Tauscher.
“În niciun caz nu aş spune ca suntem într-un impas. Noi ştim care sunt domeniile de preocupare şi întrebările ce se pun, dar pentru că multe dintre ele sunt de natură tehnică, iar altele de natură politică, este important că noi continuăm aceste discuţii tehnice şi de experţi către o posibilă cooperare viitoare”, a mai spus Tauscher.

Temerile Rusiei

Oficiali ruşi intenţionează să împingă în faţă punctul de vedere opus şi ministrul adjunct al apărării rus avertizează că discuţiile în această dispută ar putea ajunge într-un punct fără întoarcere. Adjunctul ministrului rus al apărării, Anatoli Antonov, a declarat pentru ziarul guvernamental Rossiiskaia Gazeta că Moscova va prezenta noi dovezi de susţinere a cererii sale. Cheia conferinţei, “în opinia mea, va fi prezentarea rezultatelor obţinute pe calculator ce demonstrează modul în care elemente ale NATO de apărare antirachetă, printre care noi obiecte implementate în Polonia, România, Turcia şi în alte locuri pot avea o influenţă asupra descurajării nucleare a Rusiei”, a declarat el.
Planurile urmează unei abordări “pe etape de adaptare” folosind radare Aegis şi interceptoare pe nave şi un radar mult mai puternic instalat în Turcia în prima fază, urmată de radare şi interceptoare în România şi Polonia. Oficiali ruşi au avertizat cu privire la acţiuni de represalii în cazul în care aceste desfăşurări ameninţă Rusia. Presa rusă a relatat luna trecută că rachete avansate S-400 de suprafaţă-aer au fost instalate în Kaliningrad, enclava învecinată cu Polonia.
Elementele din Polonia vor fi implementate în a treia fază, estimată pentru 2018. Antonov a caracterizat aceasta drept punctul din care negocieri ulterioare ar putea fi imposibile. “Când americanii ajung la al treilea pas de realizare a planurilor lor antirachetă în Europa şi pun eficacitatea forţelor noastre nucleare strategice sub ameninţare, vor fi întrebări serioase cu privire la o reacţie adecvată a Rusiei”, a spus el.