Cel mai recent sondaj de opinie din Republica Moldova arata ca PCRM-ul se mentine castigator in cazul in care duminica ar avea loc alegeri la Chisinau. Astfel, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova conduce in topul preferintelor alegatorilor si ar acumula 28% din voturile alegatorilor, fiind urmat de Partidul Liberal Democrat cu 19%, Partidul Liberal – 13%, Partidul Democrat din Moldova – 8% (deciși + indeciși), potrivit Unimedia.md. Datele reies din cifrele indicate de Barometrul de Opinie Publica, dat publicitatii astazi, 15 mai, de catre Institutul de Politici Publice. Se poate observa astfel o inversare a pozitiilor intre PL si PDM. Exprimate in mandate de deputat, PCRM ar avea 37 de mandate, PLDM – 27, PL – 21, PD – 16. Asta inseamna ca AIE cumuleaza in total 64 mandate, in timp ce PCRM – 37. Situatia permite AIE sa aleaga singura președintele. in cazul persoanelor decise cu cine vor vota, optiunile arata in felul urmator: PCRM – 39%, PLDM – 26%, PL – 18%, PD – 12% (Mandate: PCRM – 41, PLDM – 28, PL – 19, PD – 13; 72% din totalul voturilor exprimate). In prezent PCRM are 39 deputati in Parlament (-3 dupa plecarea grupului Dodon), PLDM – 31, PD – 15, PL – 12. Sondajul a fost efectuat in perioada 10 aprilie – 10 mai 2012. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1055 de persoane și are o marja de eroare de +/-3%.

Republica Moldova este laudata in anumite sectoare din sfera economica, dar și foarte criticata in ceea ce priveste lupta impotriva coruptie, transparenta si implementarea aquis-ului comunitar se arata in cel mai recent raport emis de Comisia Europeana. Republica Moldova a inregistrat progrese limitate in 2011 in lupta impotriva coruptiei si trebuie sa accelereze eforturile pentru implementarea strategiilor de reforma in justitie, noteaza documentul emis de Comisia Europeana. Negocierile privind viitorul Acord de Asociere UE-Republica Moldova au continuat intr-un ritm bun, iar UE a fost de acord in decembrie sa lanseze negocierile pentru stabilirea unei Zone de liber schimb aprofundat si comprehensiv ca parte a negocierilor privind Acordul de asociere, se arata in raportul facut public marti de Comisia Europeana, in cadrul evaluarii Politicii de Vecinatate a UE.

Recomandari europene

In ciuda unor intarzieri in adoptarea unor legi importante si a unui numar considerabil de probleme in procesul de implementare, Republica Moldova a inregistrat progrese importante in aproape toate zonele Planului de actiune, considera Comisia Europeana, care transmite Chisinaului si o serie de recomandari pentru 2012. Comisia Europeana invita Republica Moldova sa accelereze eforturile pentru implementarea strategiilor de reforma in justitie si in domeniul aplicarii legii, cu o atentie speciala pentru protejarea drepturilor omului si nevoia urgenta de diminuare a coruptiei. in plus, Chisinaul trebuie sa finalizeze anchetele si actiunile judiciare in legatura cu evenimentele din aprilie 2009. Bruxellesul invita de asemenea Republica Moldova sa se angajeze pro-activ intr-un dialog pragmatic cu Tiraspolul in vederea stabilirii de mecanisme de construire a increderii si a realizarii de progrese tangibile spre o rezolvare comprehensiva a conflictului transnistrean.

Nevoie de transparenta decizionala

Chisinaul trebuie de asemenea sa intensifice reforma in administratia publica, concentrandu-se inclusiv pe aplicarea legilor privind transparenta si accesul la informatii. CE invita de asemenea autoritatile moldovene sa accelereze procesul de privatizare, in special in ceea ce priveste marile companii de stat din telecomunicatii, transport, energie si sectoarele financiare. Republica Moldova trebuie de asemenea sa continue reformele pe termen lung incepute in domeniile asistentei sociale, sanatatii si educatiei, sa faciliteze dialogul social, sa intareasca monitorizarea si aplicarea standardelor in munca si sa intensifice armonizarea cu standardele Organizatiei Internationale a Muncii. Raportul cere de asemenea reforme in adaptarea la aquis-ul UE in comert si zonele legate de comert, pe baza recomandarilor identificate in pregatirile pentru stabilirea unei Zone de liber schimb aprofundat si comprehensiv. Chisinaul este totodata invitat sa continue reforma in sectorul energetic, inclusiv prin intarirea Agentiei pentru eficienta energetica si implementarea strategiei privind eficienta energetica. Autoritatile moldoneve trebuie de asemenea sa intareasca legislatia privind concurenta si ajutoarele de stat, sa finalizeze ultimii pasi ai primei faze a Planului de Actiune UE-R.Moldova privind liberalizarea regimului de vize si sa intensifice reforma in sectorul aviatiei.

Progrese politico-economice

in domeniul dialogului si reformei politice, R. Moldova a continuat sa inregistreze progrese pe calea conformarii la principiile democratice si statul de drept, se mai arata in raport, care atrage insa atentia ca in 2011 criza politica din jurul alegerii unui nou presedinte a continuat si a amenintat sustenabilitatea procesului de reforma. in plus, mai arata CE, practica judiciara nu a tinut pasul cu recentele imbunatatiri legislative, deciziile instantelor continuand sa faca mai degraba referire la Codul Civil decat la noua legislatie privind libertatea de exprimare. in lupta impotriva coruptiei nu au fost observate decat progrese limitate, in ciuda adoptarii Strategiei Nationale de Securitate si a strategiei nationale anticoruptie in luna iulie, subliniaza Bruxellesul. in 2011, economia R. Moldova a cunoscut o recuperare rapida – cresterea PIB fiind 6,4% -, iar stabilitatea macroeconomica a fost mentinuta. Economia a fost sprijinita de o intelegere cu Fondul Monetar International si de asistenta exceptionala din partea donatorilor, inclusiv un grant de asistenta macrofinanciara din partea UE in valoare de 90 de milioane de euro.

Somaj scazut si comert crescut cu UE

Rata medie a inflatiei in 2011 a fost de 7,6%, comparativ cu 7,4% in 2010. Procesul de consolidare fiscala a continuat in 2011, deficitul bugetar fiind de 2,4% din PIB, se mai specifica in raport. Rata somajului in 2011 a scazut la 6,6%, de la 7,4% in 2010, datorita crearii de locuri de munca in industrie si agricultura. Guvernul a aprobat un Plan national de actiune pentru locuri de munca in februarie, in timp ce in iunie a fost lansat un plan de actiune pentru combaterea muncii ilegale. In 2011, volumul comertului bilateral intre UE si Republica Moldova a crescut cu 27,9%. Chisinaul a facut progrese semnificative in reducerea barierelor tehnice in calea comertului si pentru imbunatatirea mediului de afaceri, dar si pasi pentru adoptarea standardelor sanitare si fitosanitare ale UE, inclusiv prin adoptarea unei strategii privind siguranta alimentara, arata CE. Totusi, Republica Moldova trebuie sa intareasca substantial monitorizarea si aplicarea standardelor in munca, precum si dialogul social, atrage atentia Bruxellesul.

România nu intenţionează să îşi retragă ambasada de la Damasc, în condiţiile în care aceasta permite legătura cu cetăţenii români din Siria şi joacă un rol important în rezolvarea problemelor acestora, a anunţat ministrul de externe Andrei Marga.
Declaraţia a fost făcută la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Externe, desfăşurată luni la Bruxelles, şi,  potrivit oficialului român, dintre statele UE, ţara noastră are probabil cea mai mare comunitate de cetăţeni în Siria. ”Am reiterat importanţa punerii în aplicare a planului elaborat de Kofi Annan şi, legat de aceasta, importanţa încetării imediate a oricărei forme de violenţă, acesta fiind primul pas ce condiţionează orice alţi paşi către soluţionarea problemelor din Siria. Am pledat pentru cooperarea completă şi necondiţionată a autorităţilor siriene cu misiunea ONU prezentă teren, cu accent pe asigurarea libertăţii de mişcare, libertăţii de acţiune nestingherită pentru observatorii trimişi acolo. România participă cu cinci observatori militari neînarmaţi la misiunea ONU în Siria”, a spus ministrul Andrei Marga.

Noi sancţiuni împotriva Siriei

Un accent a fost pus şi pe importanţa asigurării transporturilor de ajutoare umanitare în zonele în care populaţia civilă siriană are cea mai mare nevoie, prin respectarea în acest sens a prevederilor planului Kofi Annan de către autorităţile siriene, transmite Agerpres. Uniunea Europeană a adoptat luni, în reuniunea CAE, noi sancţiuni împotriva Siriei prin îngheţarea activelor a două companii care sprijină financiar regimul de la Damasc şi prin adăugarea altor trei persoane pe lista celor cărora le-au fost îngheţate activele şi li s-a interzis dreptul de călătorie în UE.
“Sancţiunile UE vizează regimul sirian, nu populaţia civilă. Atât timp cât represiunea nu se opreşte, vom continua să punem presiune asupra celor responsabili de ea”, a spus şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton. Este a 15-a serie de sancţiuni împotriva regimului sirian de la începutul opresiunii împotriva opoziţiei în urmă cu mai mult de un an. La ultima lor reuniune din aprilie, miniştrii de externe din UE au decis să interzică exporturile de produse de lux spre Siria, o măsură în special simbolică ce viza stilul de viaţă al cuplului Assad.
După decizia de luni, 128 de persoane şi 43 de companii din Siria sunt vizate de sancţiunile europene. Acestea vizează în special banca centrală, comerţul cu metale preţioase sau zborurile de marfă. Un embargou petrolier şi un embargou asupra armelor şi materialelor care ar putea servi represiunii au completat paleta de sancţiuni a Uniunii Europene împotriva regimului sirian.

Seful Delegatiei Uniunii Europene in Republica Moldova, Dirk Schuebel a declarat intr-un interviu publicat ieri de agentia Info-Prim Neo ca pentru a se accelera procesul de aderare a Republicii Moldova la UE este nevoie de o mai mare implicare a cetatenilor de peste Prut in acest proces. „In primul rand, cetatenii trebuie sa se implice mai mult in procesul de integrare europeana. Ei trebuie sa fie cat mai activi, sa se implice in procesul de democratizare a Republicii Moldova si in promovarea mesajului european. Consider ca in ultimele luni au fost facuti pasi foarte buni. Societatea civila a devenit cu mult mai activa decat in trecut si nu doar in domeniul politic, dar si in celelalte, cum ar fi mediul, drepturile consumatorului etc. in opinia mea, societatea civila a devenit mai activa si in regiunile tarii. Cand am venit, in 2009, in Republica Moldova societatea civila era activa doar in Chisinau, iar acuma vad ca si in regiuni sectorul neguvernamental a devenit mai activ. si chiar si in regiunea transnistreana este societate civila activa cu care noi conlucram”, a declarat Schuebel. Oficialul UE a mai spus ca presedintele Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu, nu are motive sa fie sceptic in privinta modificarii regimului de vize pentru cetatenii Republicii Moldova si ca in continuare se negociaza acest aspect.

Transnistria, miza electorala in Ucraina

Diferendul transnistrean nu va fi rezolvat în totalitate, cel mai probabil, în timpul apropiat, a declarat deputatul ucrainean Anatoli Kinah, conducătorul grupului parlamentar al Radei Supreme al Ucrainei pentru relaţii interparlamentare cu Republica Moldova. “Conflictul transnistrean este o problemă destul de complicată şi cu siguranţă că nu va fi rezolvat în termeni restrânşi. Dar, este important că treptat se reia procesul de negociere, inclusiv apar noi oportunităţi o dată cu schimbarea conducerii de la Tiraspol şi apariția unei persoane tinere precum Evgheni Şevciuk, care tinde spre relaţii constructive atât cu Kievul, cât și cu Chișinăul”, a declarat ex-premierul Anatoli Kinah pentru portalul ucrainean unn.com.ua, citat de mass-media de la Chisinau.

Pericolul romanesc

În acelaşi timp deputatul ucrainean este încrezător că extinderea influenţei României asupra Republicii Moldova creşte riscul pierderii Transnistriei. “Încercările de românizare artificială a Moldovei poate duce la o destabilizare serioasă a situaţiei din republică şi acest lucru este înţeles de conducerea ţării. Dacă vectorul românizării se va extinde, atunci Moldova va pierde Transnistria. Eu sunt sigur că conducerea ţării înţelege acest risc” a menţionat Anatoli Kinah, fost premier al Ucrainei în anii 2001-2002, în prezent deputat din partea Partidului Regiunilor.

Transnistria, miza electorala

Comuniştii ucraineni propun un scenariu pentru participarea transnistrenilor la alegerile din Rada Supremă din luna octombrie a anului curent care ar putea tensiona relaţiile dintre Chişinău şi Kiev. Piotr Simonenko, liderul comuniştilor ucraineni, le-a declarat jurnaliştilor din stînga Nistrului, în timpul recentei sale vizite în regiunea transnistreană, că a discutat cu politicienii de la Kiev, inclusiv cu cei de la putere, ca, în cazul în care nu se va reuşi deschiderea secţiilor de votare în stînga Nistrului, transnistrenii să poată vota în localităţile ucrainene de frontieră.
„Vă voi spune o taină. Eu deja m-am întîlnit cu liderii partidelor politice, inclusiv cu cei aflaţi la guvernare, şi m-am pronunţat pentru soluţionarea acestei probleme. Ei se acoperă cu faptul că acesta este un stat nerecunoscut. Aici sînt două căi de soluţionare a problemei. Prima – deschiderea secţiilor de votare aici. A doua cale constă în faptul că, noi vom elabora o posibilitate de deschidere a frontierei în ziua alegerilor şi oferirea dreptului cetăţenilor ucraineni, ce locuiesc în Transnistria, să voteze pe teritoriul ucrainean”, a declarat el.
De asemenea, liderul comuniştilor ucraineni a comunicat că va iniţia crearea în Rada Supremă a unui grup de prietenie şi colaborare cu Transnistria.

Guvernele României şi Republicii Moldova vor declara construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni proiect de interes naţional pentru ambele state. Vlad Filat a declarat joi seară la postul naţional de televiziune Moldova 1 că a convenit aceasta în cadrul întrevederii din ajun la Bucureşti cu Victor Ponta.
‘În ceea ce ţine de gazoduct, am convenit ca la următoarele şedinţe ale guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti să fie declarate ca proiect de interes naţional. Aceasta presupune o cu totul şi cu totul altă atitudine şi implicare’, a declarat Vlad Filat. El a evitat csă spună când ar putea fi finalizată construcţia gazoductului, dar a menţionat că până la sfârşitul lunii urmează să fie elaborat caietul de sarcini care va stabili mai exact care va fi perioada de timp necesară. Anterior, autorităţile de la Chişinău spuneau că gazoductul ar putea fi construit până la sfârşitul anului, dar preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că cel mai probabil va fi finalizat în anul 2014.
De asemenea, el a declarat că a convenit cu premierul român şi în privinţa implementării proiectului de interconectare a reţelelor energetice Iaşi-Ungheni.
Printre subiectele care au fost abordate în cadrul întrevederii premierului Vlad Filat cu omologul Victor Ponta s-au numărat diversificarea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale pe multiple planuri, dar şi  colaborarea ce vizează parcursul de integrare europeană a Republicii Moldova. Cei doi premieri au făcut miercuri o trecere în revistă a acţiunilor de pe agenda bilaterală realizate până în prezent, menţionând, totodată, că există un mare potenţial pentru dezvoltarea cooperării în continuare.
Filat l-a felicitat pe Victor Ponta cu ocazia învestirii în funcţie, dorindu-i mult succes în activitatea din continuare. Totodată, acesta a menţionat că, în ultimii doi ani, relaţiile moldo-române au cunoscut o ascensiune continuă şi s-a declarat convins că aceeaşi dinamică va fi păstrată şi în continuare. După întrevedere, cei doi premieri au mers pe Arena Naţională din Bucureşti, unde au asistat la finala Ligii Europa, disputată între echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao.

Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Tomac, a anunţat vineri, la Chişinău, într-o conferinţă de presă, că va demisiona din această funcţie.
El a evitat să spună ce va face în continuare, dar a precizat că, din moment ce PDL, formaţiunea din care face parte a trecut în opoziţie, i se pare firesc să facă acelaşi lucru. “Chiar dacă nu voi mai fi secretar de stat în perioada imediat apropiată, voi rămâne aproape de românii din Republica Moldova, voi încerca să contribui la tot ceea ce consider că este firesc şi necesar ca românii de pe ambele maluri ale Prutului să se cunoască cât mai bine”.
Eugen Tomac şi-a exprimat speranţa că noul executiv de la Bucureşti va continua proiectele iniţiate în ultimii ani în relaţia cu Republica Moldova. “Sper ca actualul guvern să continue proiectele începute de către guvernele Boc şi Ungureanu, ţinând cont că recent a avut loc şi prima şedinţă ale guvernelor României şi Republicii Moldova. Sper ca proiectele să fie continuate şi nu văd motive de ce ar exista o altă abordare faţă de Republica Moldova. Pentru România relaţia cu Republica Moldova reprezintă o prioritate”, a declarat Eugen Tomac.
În cadrul aceleaşi conferinţe, el a prezentat un raport de activitate a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni 2009-2011 şi a anunţat că în următoarele zile instituţia va veni cu o donaţie de un milion de cărţi în limba română pentru şcolile şi bibliotecile din Republica Moldova, transmiet Agerpres. “Trebuie să refacem acest echilibru şi să dotăm cu carte în limba română, deoarece deficitul de carte este cunoscut iar posibilităţile de cumpărare ale populaţiei sunt mici”, a declarat el.

Cine este Eugen Tomac

Eugen Tomac este absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, promoţia 2003. În anul 2005, a absolvit cursul de masterat, specializarea “Mecanisme de deznaţionalizare în URSS”, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti şi în prezent este doctorand în cadrul aceleiaşi facultăţi. În perioada 2000-2004, a fost preşedinte şi membru fondator al Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni. A coordonat, în perioada 2004-2006, programul româno-american “News to Know – introducing democratic media to schools in Romania” implementat cu sprijinul Departamentului de Stat al SUA. Din anul 2007 este director al Centrului pentru Educaţie Democratică, organizaţie neguvernamentală, care promovează drepturile omului şi principiile democraţiei în sud-estul Europei.
Eugen Tomac este coordonatorul colecţiei LEX – românii de lângă noi: “Comunităţi româneşti – drepturi şi norme universale”, ghid juridic ce cuprinde legi universale şi europene privind protecţia minorităţilor şi combaterea discriminării pe criteriu etnic şi al volumului “Focus on Romanians”. În perioada 2002 – 2008, a fost redactor al revistei de cultură istorică “Magazin istoric”, iar în perioada 2007-2008 realizator de emisiuni pentru Radio România Cultural. În luna ianuarie 2007, a reprezentat România în cadrul programului “International Visitor Leadership Program”, organizat de către Departamentului de Stat al SUA.
În 2006, a fost numit responsabil pentru relaţiile cu românii de pretutindeni în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, funcţie deţinută până în luna ianuarie 2009. În perioada 2006-2008, a predat istoria românilor cursanţilor şi studenţilor originari din comunităţile româneşti din vecinătate, la Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. În luna noiembrie 2008, a candidat la alegerile parlamentare, în circumscripţia 43 pentru românii din diaspora, colegiul 2, pentru funcţia de deputat în legislativul de la Bucureşti.
În ianuarie 2009, a fost numit secretar de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Ca urmare a înfiinţării Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, instituţie cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al primului-ministru, este numit secretar de stat pentru românii de pretutindeni la data de 26 ianuarie 2010.

Armata americana a testat cu succes varianta maritima a sistemului de interceptare antibalistica SM-3, care urmeaza sa instalat, in versiunea terestra, pe teritoriul Romaniei, in cadrul sistemului antiracheta al NATO, informeaza CNN. O racheta balistica folosita in test a fost distrusa, in apropierea arhipelagului Hawaii, miercuri dupa-amiaza, de un proiectil lansat de un interceptor Standard Missile-3, anunta Agentia americana pentru apararea antiracheta, subordonata Pentagonului. Statele Unite si NATO intentioneaza sa instaleze in Europa, in urmatorii opt ani, versiuni ale sistemelor SM-3. “Datele initiale arata ca toate componentele s-au comportat asa cum au fost proiectate”, precizeaza Agentia Pentagonului. Un test efectuat in septembrie 2011, cu acelasi tip de interceptor, esuase. in Romania urmeaza sa fie instalate, la baza de la Deveselu (judetul Olt), sisteme de interceptare SM-3 IB, versiuni terestre, in cadrul sistemului antibalistic al NATO.Doua noi teste ale SM-3 mai sunt programate sa aiba loc anul acesta. Scutul antiracheta aflat in constructie in Europa implica echipamente terestre si navale, precum si senzori amplasati in spatiu. Interceptorul SM-3 IB urmeaza sa fie desfasurat in Romania pana in 2015, in cea de-a doua faza a Abordarii Adaptive Etapizate a presedintelui Barack Obama cu privire la apararea antiracheta. El va fi folosit de asemenea pe navele echipate cu sistemul de aparare antiracheta ‘Aegis’ al producatorului Lockheed Martin. Acest sistem, numit astfel dupa scutul legendar care l-a aparat pe Zeus, leaga impreuna senzori, computere, monitoare, arme si lansatoare de arme.

Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, va intreprinde vineri o vizita de lucru la Kiev, in Ucraina, la invitatia presedintelui ucrainean, Victor Ianukovici. Timofti are programate intrevederi cu presedintele Ucrainei, Victor Ianukovici, si cu premierul Nicolai Azarov, potrivit unui comunicat al presedintiei de la Chisinau. Relatiile moldo-ucrainene s-au imbunatatit in ultimii ani, in special dupa rezolvarea problemei unei portiuni de drum de la Palanca, la granita dintre cele doua state, dar pe agenda relatiilor bilaterale mai ramane demarcarea frontierei dintre cele doua state si problema recunoasterii proprietatii Republicii Moldova asupra unor imobile din Ucraina, construite in perioada sovietica. Ucraina este mediator si in negocierile in formatul 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean. Aceasta va fi a treia vizita oficiala in strainatate a presedintelui Republicii Moldova, dupa cele din ultimele doua saptamani de la Bruxelles si Bucuresti. Urmatoarea sa vizita in functia de sef al statului o va efectua la Moscova, la 15 mai, la invitatia presedintelui rus Vladimir Putin, unde va participa la un summit informal al sefilor de stat din cadrul Comunitatii Statelor Independente.

Primarul general al Bucureştilor, Sorin Oprescu, s-a întâlnit miercuri cu omologul său turc, primarul Ankarei, Melih Gokcek, una dintre problemele discutate fiind posibilitatea de a se construi o moschee la Bucureşti şi, la reciprocitate, o biserică la Ankara.
“Am pregătit o serie de locuri pe care dorim să le vedem, cât de curând, împreună cu ambasadorul Turciei, comunitatea turcă din Bucureşti fiind într-un număr destul de mare şi, printr-o bilateralitate a acestei chestiuni, să se construiască o biserică creştină în Ankara, pentru că în Istanbul există. De altfel, este una dintre promisiunile pe care preşedintele Republicii a făcut-o în timpul vizitei de acum două luni, din Turcia, şi în sensul acestei înţelegeri am acţionat şi noi”, a spus Oprescu.
Primarul general a reiterat, în prezenţa ambasadorului Turciei la Bucureşti, Omur Solendil, bunele relaţii dintre cele două oraşe, sprijinul şi atenţia pe care edilii oraşului Ankara îl acordă Bucureştiului. “Mă refer la partea de iluminat ecologic a oraşului, un proiect pe care încercăm să-l implementăm în Bucureşti, pentru că ne asigură o economie la curentul electric de aproape 38%”, a spus edilul şef.

Ankara, model pentru Bucureşti

Primarul General, Sorin Oprescu, s-a intalnit miercuri, la sediul Primariei Municipiului Bucuresti, cu primarul orasului Ankara, Melih Gokcek si cu ambasadorul Turciei in Romania, Omur Solendil. Vizita Primarului Ankarei vine ca urmare a invitatiei remise acestuia de Oprescu, de a viziona finala Europa League, la Bucuresti. Cu aceasta ocazie, cei doi oficiali au continuat dicutiile cu privire la proiectele stabilite in urma parteneriatului definitivat in urma vizitei primarului general, Sorin Oprescu la Ankara.
In ceea ce priveste infrastructura, Oprescu a explicat ca, dupa modelul Ankarei, la nivelul Bucurestiului, se urmareste fluidizarea traficului cu ajutorul pasajelor subterane. “Dupa vizita pe care am efectuat-o la Ankara, am fost placut surprins de masurile privind fluidizarea traficului. Dupa acest model, am terminat proiectul subtrecerilor pe care imi doresc sa-l pun in aplicare, in acest an, in Bucuresti”, a mentionat primarul Bucureştilor
La randul sau, Primarul orasului Ankara a precizat ca, in ciuda eforturilor depuse de Municipalitate, traficul din Ankara este inca agomerat. “In Ankara a inceput sa se aglomereze tot mai mult, sunt foarte multe autovehicule. Erau 350.000 de masini in momentul in care am venit la primarie, iar acum sunt aproximativ 1.400.000. Ne-am confruntat cu mari probleme in acest sens, mai ales in contextul in care Primaria nu avea putere financiara de a construi metroul. In conditiile unei bune colaborari cu Guvernul Turciei, Ministerul Transporturilor va construi reteaua de metrou, dupa care, adiministrarea acesteia va trece in sarcina Primariei. Vorbim de aproximativ 44 de km de retea de metrou continua, iar acest lucru, impreuna cu masurile noastre, va contrubui simtitor la imbunatatirea traficului”, a precizat Gokcek.
In decembrie 2010, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu i-a oferit Cheia Orasului, primarului Ankarei, Melih Gokcek.