Relatiile Republicii Moldova cu Romania au inregistrat o ascensiune calitativa atat la nivel politic prin vizite oficiale si de lucru, cat si la cel socio-economic prin cresterea volumului comertului bilateral, a declarat vineri seara presedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, in cadrul unei receptii oferite ambasadorilor acreditati la Chisinau. Acesta a mentionat intentia Chisinaului de a pastra acest ritm si in anul curent, prioritatea fiind in continuare dezvoltarea si intregirea cadrului juridic bilateral, potrivit unui comunicat al presedintiei Republicii Moldova. In privinta relatiilor cu Rusia, el a declarat ca acestea ‘au avut un caracter echilibrat, determinat de interesul comun pentru dezvoltarea unei colaborari reciproc avantajoase’. Marian Lupu a mentionat importanta pe care Republica Moldova o acorda relatiilor cu Uniunea Europeana, accentuand negocierile pentru liberalizarea regimului de vize, a celor privind crearea Zonei de comert liber, dar si colaborarea in cadrul Partreneriatului Estic. In privinta reglementarii conflictului transnistrean, Marian Lupu si-a exprimat speranta ca anul curent ‘poate deveni unul decisiv in stabilirea bazelor legale ale procesului de solutionare durabila a problemei’, avand in vedere schimbarile politice care s-au produs in regiune. Presedintele interimar al Republicii Moldova a criticat insa imposibilitatea clasei politice de la Chisinau de a identifica o solutie pentru depasirea crizei politice interne. ‘Clasa politica din Republica Moldova nu a reusit sa-si mobilizeze suficient fortele pentru a depasi criza politica indelungata si a crea conditiile necesare functionarii adecvate si eficiente a structurilor de stat’, a declarat el.

Seful diplomatiei romane, Cristian Diaconescu, a discutat sambata, la Conferinta pentru securitate din Munchen, cu omologul turc, Ahmet Davutoğlu, despre noul stadiu al relatiilor bilaterale, iar, in acest sens, cele doua parti urmeaza sa elaboreze in perioada urmatoare un Plan de actiune. Ministrul roman de externe a salutat noul stadiu al relatiilor bilaterale dintre Romania si Turcia, ridicate la nivel de Parteneriat Strategic, in decembrie 2011, prin semnarea unei Declaratii Comune. Ambii demnitari au exprimat interesul pentru convenirea unor proiecte concrete in vederea implementarii Parteneriatului Strategic. in acest sens, cele doua parti urmeaza sa elaboreze in perioada urmatoare un Plan de actiune, informeaza MAE. Cei doi ministri au evidentiat nivelul crescut al cooperarii economice dintre cele doua state, reliefand potentialul existent pentru dezvoltarea, in continuare, a schimburilor economice si a investitiilor reciproce. A fost realizat un schimb de opinii cu privire la cooperarea regionala si agenda de securitate, cu accent pe Summit-ul NATO din luna mai a acestui an.

Frigul care se abate asupra Europei resuscita interesul UE pentru proiectul Nabucco, gazoduct de a carui constructie depinde alternanta surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Totul pentru a se reduce dependenta UE de gaze rusesti. Proiectul gazoductului Nabucco este serios compromis, sustin mai multi experti, in special din cauza deciziilor Turciei. De la semnarea de catre Ankara, in iulie 2009, a acordului interguvernamental asupra acestui gazoduct, care ar urma sa permita transportul a peste 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Asia Centrala spre Europa, prin Turcia si ocolind Rusia, mai multe evolutii, precum si deciziile autoritatilor turce au pus in pericol proiectul. Neintelegerile repetate intre Rusia si Ucraina asupra preturilor, care au cauzat intreruperi ale aprovizionarilor, au impins in 2009 Uniunea European sa-si lanseze propriul proiect al unui coridor sudic de gaze (Southern Gas Corridor), pentru care Nabucco ar fi piesa centrala. In decembrie insa, Turcia a permis Rusiei sa treaca gazoductul South Stream prin apele sale din Marea Neagra, iar constructia acestei conducte, care ar trebui sa transporte 63 de miliarde de metri cubi pe an, ar urma sa inceapa in acest an. “Nabucco era in coma, chiar cu mult inainte de acordul asupra South Stream”, sustine Necdet Pamir, fost director adjunct al companiei turce de hidrocarburi TPAO. “Insa nimeni nu a spus ca Nabucco este mort”, a adaugat el, citat de AFP. Turcia a semnat, de asemenea, in decembrie un acord cu Azerbaidjanul pentru construirea gazoductului TransAnatolia, aruncand un nou semn de intrebare asupra fezabilitatii Nabucco, ce a avut inca de la inceput dificultati in a garanta un nivel de aprovizionare suficient. Oficial, Turcia, unul din cei sase parteneri, sustine in continuare proiectul. “Ne vom continua eforturile pentru ca acest proiect sa devina realitate”, a declarat recent ministrul turc al energiei, Taner Yildiz. insa expertii au dubii serioase. “Turcia nu a intrat cu adevarat in joc”, a spus Andrew Neff, expert pentru IHS Global Insight. “Turcia se vede un arbitru in domeniul energiei”, a adaugat el. Ross Wilson, fost ambasador american in Turcia si in prezent director al Dinu Patriciu Eurasia Center, in SUA, sustine ca, prin semnarea intelegerii cu Rusia, Turcia si-ar putea creste ‘puterea de negociere’ cu europenii in ceea ce priveste coridorul sudic.

Alternative energetice

Coridorul sudic ar putea include Nabucco, TAP (Trans-Adriatic Pipeline) sau Interconnector (ITGI), aceste ultime doua plecand din Turcia spre Italia si manifestandu-si interesul de a colabora cu TransAnatolia. “Nabucco este un proiect incomplet, de la inceput”, spune Mete Goknel, fost director al companiei nationale turce de distributie Botas, unul din partenerii Nabucco. “Cine va pompa gaz in conducta?”, s-a intrebat el. Asia Centrala este “curtea din spate” a Rusiei, iar tensiunile dintre Uniunea Europeana si Iran asupra problemei nucleare exclud Teheranul de pe lista potentialilor furnizori pentru Nabucco. Elnur Sultanov, expert in energie al Academiei Diplomatice din Azerbaidjan, sustine ca proiectul Southeast Europe Pipeline (SEEP), sprijinit de gigantul britanic BP, este ‘cea mai buna solutie posibila’. La fel ca Nabucco, si aceasta conducta ar avea ca tinta finala Austria, insa la un cost mai redus, cu o capacitate mai slaba la pornire si folosind infrastructuri existente. Cu toate acestea, expertii remarca faptul ca, beneficiind chiar si de un proiect de anvergura Nabucco, Europa, cu nevoile sale tot mai mari, nu va putea sa-si reduca semnificativ dependenta de Rusia. Conform previziunilor BP, importurile europene de gaz se vor dubla pana in 2030.

Dupa ce ani de zile de asteptari, justitia de peste Prut a condamnat un politist n cazul violentelor si abuzurile autoritatilor impotriva protestatarilor de la 7 aprilie 2009, scrie Jurnal.md. Politistul Sergiu Galaniuc a fost condamnat la o amenda de 500 de unitati conventionale, prin decizia de astazi a Curtii de Apel Chișinau. De asemenea, acesta a fost privat de dreptul de a ocupa o functie in cadrul MAI pe o perioada de 2 ani. Prima instanta l-a achitat pe politist, iar procurorii au atacat decizia la Curtea de Apel Chișinau. Gologaniuc este acuzat de procurori de neglijenta in serviciu pentru faptul ca, fiind la 7 aprilie 2009 seful unitatii de garda in incinta Comisariatul de politie Centru, prin actiunile sale neglijente de neindeplinire a obligatiilor de serviciu ar fi provocat urmari grave (actele de maltratare si tortura) fata de partile vatamate Lotca Andrei, Iurcu Vitalie, Roman Tatiana, Banari Radu, Donos Marcela, Calancea Radu si alti tineri care au fost retinuti.

Dupa ce Ucraina a fost acuzata frecvent ca ar fi oprit din gazele rusesti care ii tranziteaza teritoriul, acum si Romania este luata in colimator de presa ruseasca. Publicatia rusa Vedomosti publica joi un articol in care citeaza sub acoperirea anonimatului “doi oficiali din cadrul unor companii vest-europene din domeniul gazelor” care sugereaza ca tari din Europa de Est, confruntate cu un ger napraznic, “retin” din gazul rusesc destinat Occidentului. Aceste suspiciuni pleaca de la faptul ca datele pe care le au Gazprom si clientii sai nu se potrivesc, scrie Vedomosti. Astfel, Gazprom sustine ca nu si-a redus volumele de gaz livrate catre Europa, insa, potrivit datelor oficiale ale companiei italiene Snam, Italia primeste, de doua zile, mai putin gaz. Publicatia rusa noteaza in articolul intitulat “Scurgeri de gaz in Europa” ca tarile est-europene, lovite in ultimele zile de temperaturi deosebit de scazute, sunt Ucraina, Polonia, Serbia, Romania, Bulgaria, Lituania si Cehia. Ucraina a anuntat ca a crescut consumul de gaz, dar a precizat ca volumele livrate in plus sunt din depozitele de inmagazinare proprii. Polonia a spus ca nivelul importurilor de gaz este corespunzator cererii, in timp ce Ministerul Economiei din Romania a spus ca nu are probleme cu aprovizionarea de gaze, dar, scrie Vedomosti, nu a precizat daca si-a crescut livrarile de gaz. Romgaz a precizat, totusi, la 29 ianuarie, ca livreaza gaze clientilor sai la nivelul contractelor incheiate cu acestia si, desi nu are competente in echilibrarea pietei de gaze naturale din Romania, compania a demarat importurile de gaze naturale, de sambata, 28 ianuarie 2012. “Scaderea temperaturii aerului in unele zone din Romania a determinat cresterea accentuata a consumului de gaze naturale. Romgaz asigura productia maxima de gaze naturale din campurile de gaze exploatate, gaze comercializate in principal catre E.ON Romania si GDF Suez Romania”, se arata intr-un comunicat al companiei. La randul sau, Distrigaz Sud Retele a anuntat la 31 ianuarie ca in urma conditiilor meteo din ultimele zile, caracterizate prin temperaturi deosebit de scazute pe intreg teritoriul Romaniei, s-a inregistrat un consum zilnic pentru clientii GDF SUEZ Energy Romania de 22 milioane m3, fata de un nivel de 17 milioane m3, care este atins in mod normal in aceasta perioada a anului, ceea ce reprezinta o crestere a consumului de circa 30%. “Pentru a asigura continuitatea aprovizionarii cu gaze naturale a tuturor clientilor sai, GDF SUEZ Energy Romania a respectat si chiar a depasit obligatiile de inmagazinare a gazelor naturale pentru ciclul 2011-2012 si a triplat cantitatile zilnice de gaze naturale preluate din import”, se spunea in comunicat.

SUA au anunţat miercuri că au adăugat trei companii româneşti pe lista neagră a entităţilor vizate de sancţiuni pentru trafic de droguri, acuzându-le că au legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
Cele trei firme – Geleri Import Export, Gelro Impex şi Mega Group – sunt înmatriculate pe o rază de 100 km în jurul Bucureştiului, se precizează într-un comunicat al Departamentului trezoreriei, transmite Agerpres. Acestea au legături cu Zeyneddin Geleri, care este un membru de rang înalt al PKK, considerat organizaţie teroristă de către SUA şi de către Uniunea Europeană, şi este de asemenea membru al unei grupări de trafic de narcotice din România.
Geleri, împreună cu alţi doi cetăţeni turci şi cu un altul domiciliat în România, sunt acuzaţi că ‘aparţin unei organizaţii de trafic de droguri cu sediul în România, care utilizează întreprinderi de export-import pentru activităţi ilegale în Europa’, conform comunicatului.
Din 2008, PKK este vizat de sancţiuni americane împotriva traficanţilor de droguri. Washingtonul consideră că traficul de opiu şi cannabis către Europa este una din principalele surse de venit ale acestuia, care îi permite ’să obţină arme şi material’.
KARADENIZ PRESS reaminteste ca un important membru al organizatiei teroriste kurde PKK, Aktay Mehmet Resit, a fost capturat de autoritatile romane si extradat la sfarsitul lunii mai 2011 in Turcia, dupa ce autoritatile din aceasta tara l-au dat in cautare internationala pentru implicarea in mai multe atentate.
Resit, membru cu state vechi al Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), fusese arestat de judecatorii Curtii de Apel pe 14 februarie 2011, iar potrivit datelor furnizate procurorilor romani de catre omologii turci “persoana extradabila este urmarita pentru a fi judecata ca urmare a acuzatiei de a fi membru la organizatia ilegala de terorism PKK si de a participa in numele acestei organizatii la actiuni cu arme de foc, precum si a celei de incercare de separare de sub administratia statului a unei parti din teritoriul aflat sub suveranitatea statului (Turcia – n.r.)”. Pentru faptele de care este acuzat Resit, Ankara aplica pedepse severe, in cazul de fata, inchisoarea pe viata.

Sefa diplomatiei americane, Hillary Clinton, care se va duce la Sofia la 5 februarie, ar urma sa ofere gratis autoritatilor bulgare cateva avioane la mana a doua de la armata americana, relateaza Sofia News Agency. Acesta ar urma sa fie un cadou, scrie cotidianul Trud. Bulgaria va trebui insa sa gaseasca bani pentru reparatii si pentru a le pune in serviciu. SUA ar urma sa ofere 4 avioane Block-25 fabricate in urma cu 20 de ani, parte a rezervelor blocate ale armatei americane. Trud citeaza experti care spun ca, pentru a le pune in serviciu, Bulgaria va trebui sa cheltuiasca 15-20 de milioane de leva (7,5-10 milioane de euro) pentru fiecare. De asemenea, au subliniat ca obiectivul administratiei americane este sa extinda piata in Balcani pentru astfel de echipament. in afara de aceasta suma, va trebui dezvoltata o baza logistica si va trebui format personal. De mai multi ani, pilotii bulgari se antreneaza cu fortele aeriene americane, pe aceste avioane. Hillary Clinton a mai fost in Bulgaria, dar in calitate de prima doamna, in octombrie 1998. In ultima vreme presa a speculat tot mai mult informatiile potrivit carora mai multe state din zona Balcanilor ar putea cumpara impreuna avioane americane multirol. Acest lucru face parte cadrul din programul “Smart Defence” al NATO. “Pentru regiune am putea discuta ca un grup de state sa isi asume un numar cert de avioane pentru ca patrularea aeriana sa fie facuta de statele NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care si-a asumat-o Romania la un moment dat. Sa spunem ca, in loc de 48 de avioane, poate ca in acest stadiu sau in perspectiva epuizarii avioanelor MiG 21 sa ne gandim la un numar mult mai mic de avioane daca si alte state din zona s-ar alatura acestei idei”, a declarat recent presedintele Traian Basescu.

Fostul comunist si actualul sef al socialistilor de peste Prut, Igor Dodon a declarat, marti, ca linistea politica in Republica Moldova nu va veni decat dupa retragerea celor doua extreme din viata politica de la Chisinau: Voronin si Ghimpu. Ghimpu si Voronin sunt doua extreme. in RM va fi ordine doar cand aceste doua extreme nu vor mai fi. Socialistii nu vor face niciodata coalitie sau aliante cu Ghimpu. El intelege bine acest lucru. Tensiunea in urmatoarea perioada va creste. La aceasta etapa mai sunt argumente pentru discuții. PCRM vorbeste de uzurparea puterii in stat incepand cu septembrie anul trecut. Atunci apare o intrebare catre fostii colegi: De ce au mers in ianuarie le negocieri cu cei din Alianța si de ce au inaintat candidatura dlui Talmaci?”, a declarat Dodon la postul Euro TV. El considera ca in perioada urmatoare apele se vor agita si mai are la Chisinau, atunci cand AIE  va trebui sa se decida pe care cale va merge – va organiza un nou referendum constituțional sau va incerca sa aleaga un candidat apartinic la funcția de sef al statului. De cealalta parte, comunistii vor organiza proteste si vor insista asupra desfasurarii de noi alegeri anticipate.

Guvernul de la Belgrad si-a dat aprobarea pentru deschiderea unui Consulat General al Romaniei la Zajecar, in nord-estul tarii, solicitare pe care autoritatile romane o adreseaza de cativa ani si al carei raspuns vine pe fondul discutiilor viitoare din UE privind acordarea statutului de candidat pentru Serbia. Secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu a avut o intrevedere, marti, cu ministrul afacerilor externe al Serbiei, Vuk Jeremic pe aceasta tema. Intalnirea dintre Aurescu si Jeremici a fost prilejuita de participarea la o reuniune informala a ministrilor afacerilor externe din statele participante la Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), care s-a desfasurat la Belgrad. Demnitarul roman a reiterat sprijinul Romaniei pentru parcursul european al tarii vecine, exprimandu-si speranta intr-o decizie favorabila a Consiliului Afaceri Generale al UE din februarie 2012 privind acordarea statutului de candidat Serbiei. Aurescu a aratat, de asemenea, ca Romania isi mentine pozitia cunoscuta privind Kosovo, informeaza MAE. Pe de alta parte, o pondere semnificativa in cadrul discutiilor a avut-o problematica minoritatii romane din Serbia. In calitatea sa de copresedinte al Comisiei mixte romano-sarbe privind minoritatile nationale, secretarul de stat Bogdan Aurescu a insistat pe necesitatea eficientizarii activitatii acesteia, prin semnarea si implementarea masurilor cuprinse in Protocolul sesiunii a doua a Comisiei mixte, astfel incat sa devina un veritabil instrument bilateral in domeniul protectiei drepturilor persoanelor apartinand minoritatii romane de pe tot teritoriul Republicii Serbia, indiferent de denumirea sub care sunt cunoscuti sau de regiunea in care traiesc, respectiv minoritatii sarbe din Romania. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a aprobat, saptamana trecuta, cu larga majoritate, un amendament formulat de senatorii Titus Corlatean, György Frunda si Viorel Badea privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului in care Serbia respecta exigentele din Rezolutia 1632/2008 a APCE privind situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatii etnice romane din Serbia. Senatorul PSD Titus Corlatean, membru al delegatiei romane la APCE, a atras atentia in plenul forumului de la Strasbourg asupra mentinerii diviziunii artificiale intre etnicii romani si asa-zisii vlahi si asupra faptului ca in Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii romani nu au decat un singur asezamant religios si nu beneficiaza nici pana la aceasta data de o scoala unde sa studieze in limba materna. Presedintele Comisiei pentru politica externa a Senatului Romaniei a solicitat totodata, atat in baza dialogului bilateral direct cu autoritatile sarbe, dar avand in vedere si importanta indeplinirii de catre Serbia a criteriilor politice pentru o eventuala aderare la Uniunea Europeana, progrese concrete in materie de respectare a drepturilor apartinand minoritatilor nationale, inclusiv a dreptului la identitate nationala.

Şedinţa comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău ar putea avea loc la sfârşitul lunii februarie – începutul lunii martie, a declarat marţi la Chişinău ministrul Afacerilor externe, Cristian Diaconescu, după o întrevedere cu omologul său, Iurie Leancă.
El a precizat că aceasta va fi anticipată de o întâlnire pregătitoare, iar în cadrul şedinţei urmează să fie puse în discuţie proiecte ce ţin de interconectarea energetică a celor două state, construcţia unor poduri peste Prut, dar şi posibilitatea oferirii de asistenţă de către România pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Bucureştiul şi Chişinăul discută despre posibilitatea organizării unei şedinţe comune de mai bine de un an, dar aceasta a fost amânată de mai multe ori în această perioadă. Cele două părţi au convenit însă că aceasta se va desfăşura la Galaţi.
Potrivit lui Leancă, în cadrul întrevederii de marţi, au fost trecute în revistă agenda bilaterală şi planurile comune pentru anul curent, care urmează a fi unul memorabil din punct de vedere al integrării europene şi al relaţiilor dintre cetăţeni.
Cristian Diaconescu a menţionat că a venit la Chişinău pentru a transmite un semnal cu privire la substanţa pe care o pune în relaţia specială dintre România şi R. Moldova. “Este un moment special, deoarece ambele state încearcă să găsească soluţii pentru criza economică şi să facă faţă aşteptărilor de cooperare”, a precizat Diaconescu, citat de Moldpres.
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a ţinut să infirme unele zvonuri precum că România ar intenţiona să stopeze procesul de acordare a cetăţeniei române. “Informaţia e falsă, chiar astăzi am extins secţia consulară a Ambasadei României de la Chişinău pentru a face faţă solicitărilor”. El a adăugat că, în a două jumătate a anului 2012, România va intra într-o nouă fază a planului privind liberalizarea regimului de vize. “Pot să spun moldovenilor că, în 2012, nu vor apărea elemente restrictive ce ţine de circulaţia cetăţenilor”, a spus Diaconescu.
Ministul român de externe a participat la inaugurarea unei anexe a Consulatului României la Chişinău, unde a fost prezent premierul Vlad Filat, şi ambasadorul român, Marius Lazurca. Cristian Diaconescu mai are programate întrevederi cu premierul Vlad Filat, vicepremierul pentru  reintegrare, Eugen Carpov, şi primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă.