Un grup de 13 ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice, printre care şi România, a convenit, cu ocazia summitului NATO desfăşurat la Chicago, să achiziţioneze cinci drone, fără muniţie, şi echipamentele aferente de control şi comandă.
În afară de România, printre ţările care au ajuns la un acord se află Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Slovacia şi Slovenia. NATO se va ocupa de operarea şi mentenanţa sistemului. Toţi cei 28 de aliaţi urmează să participe financiar la întreţinerea pe termen lung a programului.
“13 state, printre care şi România, au aderat la programul AGS, Alliance Ground Supervision, ceea ce înseamnă o structură militară de cinci avioane fără pilot care vor fi, în funcţie de nevoile tuturor celor 13 state, la dipoziţie pentru culegere de informaţii terestre. Şi, decât să avem fiecare propriile noastre avioane, România dispune de un sistem de drone în momentul de faţă, pe care l-a utilizat şi în Irak şi în Afganistan, dar noua generaţie de astfel de avioane fără pilot este mult mai performantă şi atunci, decât să îşi cumpere fiecare stat mijloacele pentru aceste facilităţi, mai bine ne unim toţi şi plătim cât utilizăm. Deci, sistemul Smart Defense este destinat să răspundă chiar realităţilor de astăzi. Poate că nu este un sistem care va fi viabil în următorii 30 de ani, dar pentru perioada de criză în mod categoric este viabil şi răspunde nevoii de a cheltui ceva mai puţin decât până acum pentru menţinerea capabilităţilor militare ale NATO şi ale statelor membre”, a declarat Traian Băsescu, la întoarcerea de la summitul NATO..
NATO a semnat în weekend un contract în valoare de 1,7 miliarde de dolari cu compania americană producătoare de echipament militar Northrop Grumman în vederea furnizării Alianţei a primelor sale drone de supraveghere. Contractul dintre NATO şi Northrop Grumman, ca prim contractor, include achiziţionarea, operarea iniţială şi întreţinerea a cinci drone Block 40 Global Hawk echipate cu senzori radar moderni pentru supraveghere terestră. Sistemul de supraveghere terestră este menit să devină o sursă importantă de informaţii în timp real pentru operaţiunile militare ale Alianţei de intelligence, supraveghere şi recunoaştere.

Preşedintele Traian Băsescu a avut luni o întrevedere cu preşedintele Republicii Turcia, Abdullah Gul, în marja Summitului NATO de la Chicago, cei doi şefi de stat exprimând posibilitatea unei abordări regionale pentru proiectele de infrastructură.
“Cei doi şefi de stat au menţionat că legătura de feribot Constanţa-Istanbul funcţionează foarte bine şi au exprimat posibilitatea unei abordări regionale pentru proiectele de infrastructură. Oficialii au împărtăşit aceeaşi poziţie cu privire la importanţa proiectului Nabucco pentru asigurarea securităţii energetice a Europei şi au evaluat stadiul proiectului conductei transcaspice”, informează Administraţia Prezidenţială.
Băsescu şi omologul turc au avut un schimb de opinii pe mai multe teme de actualitate de pe agenda regională, întrevederea prilejuind şi abordarea stadiului şi potenţialului cooperării bilaterale în domeniul politicii de securitate.
“Cu acest prilej, preşedintele României şi preşedintele Turciei au salutat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale româno-turceşti, inclusiv în plan economic, şi au exprimat interesul comun în vederea consolidării acestora prin continuarea dialogului politic la nivel înalt şi implementarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia. În acest sens, Planul de Acţiune al Parteneriatului Strategic este foarte aproape de finalizare”, mai precizează sursa citată.

Republica Moldova este gata sa treaca la faza a doua de implementare a Planului de Actiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeana. Potrivit expertilor Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Parlamentul de la Chisinau trebuie sa adopte, cel tarziu saptamana viitoare, Legea antidiscriminare si Legea cu privire la reforma CCCEC pentru ca subiectul sa nimereasca pe agenda Consiliului de Cooperare Uniunea Europeana – Republica Moldova, care se va desfasura in luna iunie, potrivit Info-Prim Neo. Dupa prezentarea unei retrospective a evolutiilor inregistrate in ultimele 6 luni, Leonid Litra, expert IDIS, a declarat ca Republica Moldova trebuie sa adopte si cele doua legi mentionate pentru ca niciun stat european sa nu sa se opuna deciziei ca Republica Moldova sa treaca la cea de-a doua etapa de implementare a Planului de Actiuni pentru liberalizarea regimului de vize. „Prima faza tine exclusiv de adoptarea cadrului legal. S-a tinut cont de toate rigorile Uniunii Europene si nu vad de ce cele doua legi care au ramas a fi adoptate trebuie sa reprezinte un impediment in realizarea acestui obiectiv atat de semnificativ pentru tara noastra”, a declarat Leonid Litra pentru Info-Prim Neo. Expertul spune ca societatea moldoveneasca va avea de castigat, atat beneficiul de a calatori in spatiul european fara vize, cat si beneficiul unei reforme ample a sistemului justitiar. Trecerea la faza a doua de implementare a Planului de Actiuni pentru liberalizarea regimului de vize este o prioritate evidentiata de premierul Vlad Filat in raportul de activitate al Guvernului, prezentat de in fata Parlamentului pe 27 aprilie.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Chicago, că SUA şi UE nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene.
“Formatul de soluţionare a conflictului transnistrean este văzut de Alianţă ca fiind prin negocieri în interiorul sistemului deja creat de 5+2. Nici SUA, nici UE nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene”, a spus Traian Băsescu după Summitul NATO de la Chicago. El a arătat că declaraţia adoptată cu ocazia Summitului Alianţei “reflectă un obiectiv de politică externă românesc” legat de elementele de risc la securitatea naţională generate de conflictele îngheţate”.
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat, luni, că NATO îşi menţine, prin declaraţia adoptată la summitul Alianţei de la Chicago, interesul pentru Balcanii de Vest. El s-a declarat mulţumit de faptul că în documentul adoptat la Chicago sunt reprezentate obiectivele pentru care “ne-am bătut când a fost summitul de la Bucureşti”.
“Aş începe cu zonele de vecinătate pentru România. Atunci când veţi consulta Declaraţia summitului, veţi vedea că se menţine interesul NATO pentru Balcanii de Vest, pentru vecinătatea estică, adică Marea Neagră, Caucazul de Sud. De asemenea, Declaraţia summitului reflectă un alt obiectiv de politică externă românesc care a fost legat de elementele de risc la securitatea naţională generate de conflictele îngheţate. Veţi vedea menţionată în Declaraţia summitului şi problema Transnistriei, în mod special o menţiune pentru Transnistria, precum şi reafirmarea organizaţiei noastre, reafirmarea Alianţei cu privire la susţinerea fără rezerve a principiului de drept internaţional generat de suveranitatea statelor precum Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan. Iată, alt element de interes pentru noi care este reflectat aşa cum l-am susţinut întotdeauna. De asemenea, pentru Transnistria aş face o menţiune specială: formatul de soluţionare a conflictului transnistrean este văzut de Alianţă ca fiind, prin negocieri, în interiorul sistemului deja creat de 5+2, deci nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene. “, a declarat Traian Băsescu.

O rundă de discuţii pe marginea Planului de acţiuni subsumat Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia, în vederea agreării formei finale şi semnării acestuia într-un viitor cât mai apropiat, a avut loc luni, în timpul întâlnirii dintre secretarul de stat pentru afaceri europene Luminiţa Odobescu cu ambasadorul Hasan Göğüş, subsecretar de stat pentru afaceri europene din MAE turc.
Discuţiile au vizat în special segmentele privind dialogul politico-diplomatic, cooperarea economică şi în domeniul energetic, cooperarea regională, în domeniul afacerilor europene şi de securitate între cele două ţări. Cu acest prilej, ambele părţi au salutat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale româno-turce şi au exprimat interesul comun în vederea consolidării acestora, prin promovarea unor ample proiecte sectoriale. A fost salutat nivelul foarte bun al cooperării economice dintre cele două ţări, Turcia fiind al 5-lea partener economic al României la nivel global şi primul din afara UE, şi potenţialul investiţional existent între cei doi parteneri.
Partea română a adus în atenţieşi o serie de aspecte a căror soluţionare ar avea impact pozitiv asupra dezvoltării în continuare a schimburilor comerciale între cele două ţări. Astfel, a abordat problema restricţiilor aplicate de autorităţile turce la exportul, respectiv tranzitul de animale vii şi unele produse din carne din România, exprimând speranţa că partea turcă va lua decizia de eliminare a acestor restricţii într-un viitor cât mai apropiat.
Întrevederea a prilejuit şi un schimb de opinii privind perspectiva europeană a Turciei, fiind reconfirmat sprijinul concret acordat de România în procesul de aderare a Turciei la UE şi avansarea procesului de negociere. Cu această ocazie, au fost abordate şi o serie de teme de actualitate de pe agenda regională şi situaţia din Balcanii de Vest, cele două părţi împărtăşind viziuni similare privind stabilitatea şi securitatea în regiune.

Înaltul Comisar OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Knut Vollebaek, lucrează la organizarea unei întâlniri între România şi Serbia asupra monitorizării punerii în aplicare a Protocolului privind Drepturile Minorităţii Române din Serbia.
Consilierul comisarului OSCE Lars Hansen nu a putut confirma o informaţie publicată de Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti potrivit căreia s-a convenit ca întâlnirea dintre România şi Serbia să aibă loc la începutul lunii iunie la Haga, scrie presa de la belgrad. Hansen a spus că există contacte între Bucureşti şi Belgrad pentru stabilirea datei şi locului de desfăşurare a reuniunii. Potrivit unor rapoarte de la Bucureşti, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu şi Vollebaek au propus Serbiei să organizeze o reuniune asupra implementării protocolului la începutul lunii iunie la Haga.
Protocolul privind Drepturile Minorităţii Române din Serbia a fost semnat la 1 martie la Bruxelles, sub presiunea României, care şi-a condiţionat consimţământul pentru a i se acorda Belgradului statutul de candidat la UE cu respectarea drepturilor minorităţii române din Serbia.
Potrivit MAE, secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut, la 19 mai 2012, o întrevedere cu ambasadorul Knut Vollebaek, Înalt Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE. Evenimentul s-a desfăşurat în marja Summit-ului NATO de la Chicago, context în care a fost continuat dialogul privind problematica respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
Principalul subiect al discuţiei l-a reprezentat iniţiativa ÎCMN al OSCE de a facilita eforturile României şi R. Serbia în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celui de-al doilea Protocol al Comisiei Mixte Interguvernamentale în domeniul minorităţilor naţionale, semnat la Bruxelles, la 1 martie 2012. Secretarul de stat Bogdan Aurescu, în calitate de co-preşedinte al Comisiei Mixte Interguvernamentale, a salutat disponibilitatea Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale de a contribui la demersurile de punere în aplicare a prevederilor Protocolului. A reiterat faptul că obiectivul acestui proces îl reprezintă obţinerea de rezultate tangibile cât mai rapid, reflectate în îmbunătăţirea accesului persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române de pe întreg teritoriul Serbiei la educaţie, mass-media şi serviciu religios în limba română.

Preşedintele Traian Băsescu a avut o întrevedere bilaterală luni, în marja Summitului NATO de la Chicago, cu omologul ucrainean, Viktor Ianukovici.
“Cei doi şefi de stat au discutat aspecte ale agendei bilaterale, precum şi ale relaţiilor Ucrainei cu UE şi NATO. Domnul preşedinte Traian Băsescu a reconfirmat dorinţa României pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Ucraina într-o logică a predictibilităţii şi a cultivării dialogului, de natură să contribuie la soluţionarea tuturor dosarelor aflate încă pe agendă, şi a exprimat convingerea că instrumentele în acest demers rămân contactele consecvente la toate nivelurile, susţinute de rezultatele concrete ale mecanismelor de cooperare create în baza tratatelor şi acordurilor bilaterale în vigoare”, informează Administraţia Prezidenţială.
În ceea ce priveşte cooperarea Ucrainei cu Uniunea Europeană, Traian Băsescu a reconfirmat susţinerea României pentru parcursul european al Ucrainei, cu accentuarea rolului unei implementări consecvente a reformelor, precum şi deschiderea pentru împărtăşirea experienţei de aderare a ţării noastre la spaţiul Uniunii. “Preşedintele Ucrainei şi-a exprimat disponibilitatea pentru creşterea frecvenţei contactelor bilaterale, inclusiv la vârf, în vederea aprofundării cooperării bilaterale între cele două state vecine”, mai informează sursa citată.
De asemenea, şeful statului a avut o întâlnire bilaterală la Chicago şi cu preşedintele Poloniei, Bronisław Komorowski. “În cadrul întrevederii cu omologul polon, cei doi şefi de stat au evaluat ca fiind pozitivă evoluţia implementării Parteneriatului Strategic dintre România şi Polonia, exprimând satisfacţia pentru implementarea Planului de Acţiune subsumat acestuia. Preşedintele român a evocat cooperarea excelentă existentă între cele două state la toate nivelurile, pe teme ce ţin de agenda europeană, regională, inclusiv de securitate, precum şi de agenda internaţională”, precizează Administraţia Prezidenţială.
“În cadrul discuţiilor a fost evidenţiată şi poziţia comună a celor două state cu privire la negocierile pentru noua Perspectivă Financiară 2014 – 2020, inclusiv alocările pentru Politica de Coeziune, precum şi cu privire la Pactul fiscal. Atât preşedintele României, cât şi cel al Poloniei au afirmat că o colaborare strânsă şi continuă este deosebit de importantă pentru susţinerea, la nivelul Uniunii Europene, a intereselor regiunii Europei Centrale şi de Est. Totodată, cei doi şefi de stat au convenit să intensifice eforturile pentru dezvoltarea cooperării bilaterale şi regionale”, mai arată sursa citată.

Coruptia si interesele personale ale persoanelor cu functii inalte in stat sunt principalii factori care impiedica solutionarea conflictului transnitrean. Opinia apartine expertului in conflictul transnistrean, Oazu Nantoi, transmite Info-Prim Neo. Potrivit expertului, cele mai multe activitati ilegale, aflate sub conducerea unor oficiali de la Chisinau, sunt dezvoltate prin intermediul zonei transnistrene. Oazu Nantoi spune ca fostul lider de la Tiraspol, Igor Smirnov, ar avea foarte multe lucruri de povestit astazi despre afacerile ilegale ale oficialilor moldoveni. Totodata, expertul politic spune ca acest conflict nu prezinta pentru nimeni un obiectiv de prima importanta, ca sa poata fi solutionat: „societatea moldoveneasca s-a impacat cu gândul ca tara este divizata in cele doua forte, asa ca pe nimeni nu intereseaza soarta acestui conflict”. „Interesele celor de sus stagneaza astazi solutionarea conflictului transnistrean. O eventuala solutie a situatiei in care se afla Republica Moldova, la acest subiect, ar fi grabirea reformei Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei si formarea Comisiei Nationale de Integritate” a declarat Oazu Nantoi, in cadrul unei intâlniri cu reprezentantii mass-media. Potrivit lui, un alt factor in vederea solutionarii acestui conflict ar fi crearea unui echilibru al nivelului de trai pe cele doua maluri ale Nistrului. De asemenea, el crede ca este importanta este definirea notiunii si a conceptului in genere al acestui conflict, care de la om la om are semnificatie diferita. Potrivit definitiei lui Oazu Nantoi, conflictul transnistrean este conflictul intre proiectul de edificare a Republicii Moldova si ambitiile Federatiei Ruse fata de statalitatea tarii noastre.

România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere, a declarat preşedintele Traian Băsescu, duminică, la Chicago.
“În ceea ce priveşte poziţia faţă de Rusia, am prezentat-o şi în Consiliu. România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere. În acelaşi timp, România respinge orice soluţie prin care un terţ din afara NATO ar putea să ridice probleme de legitimitate sau să pună condiţii legate de dreptul nostru de a implementa acest sistem de protejare a cetăţenilor şi a teritoriului României, într-o lume care adesea are accente de nesiguranţă”, a afirmat Traian Băsescu, după participarea la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic. El a reiterat că sistemul de apărare antirachetă este unul defensiv şi nu este îndreptat împotriva nimănui.
“Este construit şi dezvoltat pentru a da securitate cetăţenilor din statele membre ale Alianţei. În ceea ce ne priveşte, România continuă să dezvolte sistemul în parteneriat cu SUA. După ce sistemul va fi operaţional şi în măsura în care graficele de implementare a sistemului se vor respecta, sistemul româno-turco-american, şi mai punem şi polonez, dacă vreţi, dar nu vreau să credeţi că sistemul va fi transferat către NATO abia după ce se termină şi etapa poloneză. Dar, imediat ce sistemul din România va fi operaţional, în 2015, există disponibilitatea ambelor părţi, şi a SUA şi a României, de a integra acest sistem în sistemul NATO”, a arătat Băsescu.
În altă ordine de idei, premierul rus, Dmitri Medvedev, care l-a înlocuit pe preşedintele rus la summitul G8 de la Camp David, a declarat că l-a asigurat pe şeful statului american Barack Obama de continuitatea liniei urmate de Moscova în materie de politică externă după revenirea lui Vladimir Putin la preşedinţia ţării. “Am spus că venirea mea aici, la Camp David, în calitate de şef al delegaţiei ruse, în momentul în care preşedintele este ocupat cu aprobarea candidaturilor membrilor guvernului, poate fi văzută de asemenea ca un anumit simbol al continuităţii politicii externe şi a resetării”, a declarat Medvedev într-o conferinţă de presă la finalul summitului G8.

NATO a oficializat duminică prima etapă a amplasării scutului antirachetă destinat să protejeze Europa de eventualele tiruri provenite din Orientul Mijlociu, în special din Iran, un proiect propus de Washington dar care a fost întâmpinat cu ostilitate de Moscova.
“Acest sistem de apărare antirachetă este indispensabil. Trebuie să fim pregătiţi să facem faţă oricăror ameninţări reale” a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, înainte de deschiderea summit-ului Alianţei Nord-Atlantice ce se va desfăşura până luni, la Chicago. Oportunitatea ridicării şi consecinţele geopolitice şi geostrategice ale instalării acestui scut antirachetă au fost studiate timp de mai mulţi ani, iar proiectul a fost lansat în anul 2010, fiind prezentat drept “cheia de boltă” a Alianţei atlantice, structură militară suprastatală a cărei menire este de a asigura securitatea colectivă a celor 28 de state membre din Europa şi America de Nord.
Pentru NATO, principalul pericol nu mai vine din Rusia, aşa cum se întâmpla în perioada Războiului Rece, ci din zona fierbinte a Orientului Mijlociu unde pot apărea sisteme de rachete capabile să lovească ţinte în Europa. Principalul pericol din această zonă este considerat a fi Iranul, un stat care dispune deja de rachete balistice cu rază de acţiune de 2.000 – 2.500 de kilometri, capabile să lovească ţinte în sud-estul Europei.
Scutul antirachetă va fi compus dintr-un radar ultra-puternic şi performant, instalat în Anatolia (Turcia), sisteme de rachete SM-3 aflate pe fregatele Aegis din Marea Mediterană şi interceptoare amplasate în România şi Polonia. Întregul scut antirachetă va fi controlat de la comandamentul NATO de la baza Ramstein, din Germania. Rusia consideră acest proiect de scut drept o ameninţare la adresa securităţii sale şi solicită să fie asociată acestui sistem, sau să primească garanţii că acest scut nu este îndreptat împotriva sa. NATO a refuzat însă categoric aceste propuneri din partea Moscovei, dorind să-şi păstreze capacitatea strategică de manevră.

O parte din România, apărată deja antibalistic

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Chicago, după participarea la Consiliul Nord-Atlantic, că a fost declarată capacitatea interimară antirachetă a Alianţei, afirmând că, începând de duminică, partea de sud-est a Europei şi parte din teritoriul României sunt protejate antibalistic. “Cu privire la apărarea antirachetă, aici vorbim de o decizie deja adoptată acum: a fost declarată capacitatea interimară antirachetă a Alianţei. Şi vă pot spune că promotorii acestui obiectiv au fost SUA, Spania, Polonia şi România, ca state care vor avea site-urile antirachetă funcţionale în următoarele etape: site-ul din România va fi funcţional în 2015. Aici aş face o menţiune care ţine,de data aceasta, de interesele noastre. În momentul de faţă, prin capacitate interimară nu înseamnă o soluţie definitivă, după cum spune chiar numele deciziei adoptate astăzi. Înseamnă că NATO încă nu şi-a atins obiectivul de a avea protejate toate statele membre NATO din Europa, dar pe o geometrie variabilă, partea de sud-est a Europei este protejată în momentul de faţă, începând de astăzi”, a spus Băsescu, după participarea la NAC.
Potrivit lui Băsescu, decizia de la Chicago este una politică menită să aducă siguranţă cetăţenilor din statele membre NATO, iar România consideră că trebuie făcut public respectivul document. “Punctul de vedere al României a fost că trebuie făcut public acest document cu toată geografia lui. Vom vedea dacă aşa va fi sau nu, dar vă pot spune că, în unele perioade, măcar parţial, teritoriul României în momentul de faţă este protejat de lovituri ale unor rachete balistice. În opinia mea, dincolo de a fi o decizie tehnică, această decizie este una politică şi ea vine să garanteze cetăţenilor din statele membre NATO, în primul rând că ne ducem la îndeplinire obiectivele. Este, în primul rând, un mijloc de protejare a obiectivelor strategice, dar şi a comunităţilor de pe teritoriul statelor NATO”, a completat Băsescu.

Baza de la Deveselu

Preşedintele a subliniat că România va fi deplin şi permanent protejată numai după intrarea în funcţiune a componentelor sistemului care se amplasează pe teritoriul României. “Până atunci, aşa cum v-am spus, suntem pe o geometrie variabilă a sistemului de protecţie, dar nu va exista de astăzi nicio clipă în care măcar sudul României să nu fie protejat”, a adăugat Băsescu. Şeful statului a precizat că, în ceea ce priveşte capacitatea operaţională a sistemului de apărare, ea este variabilă în prezent.
“Vizează mai multe ţări, ea este variabilă pentru că este pe nave în momentul de faţă şi ce fac navele va putea fi substituit abia când capacităţile de pe teritoriul nostru vor intra integral în funcţiune. Şi atunci ce fac acum una sau două nave acoperind sud-estul Europei va face atunci site-ul de la Deveselu. Şi acela va fi fix, navele se mai mişcă, au problema asta. Dar era foarte important şi semnalul politic şi voinţa ca această capabilitate să fie funcţională la acest summit. Deci, ceea ce va face site-ul de la Deveselu face acum activ când o navă, când două, amplasate în nişte zone din care pot îndepărta pentru sud-estul Europei, dar pentru România nu tot timpul, doar când sunt două, când e una e doar sudul României acoperit”, a explicat Băsescu.