In cadrul discutiilor purtate la Kiev intre presedintii Republicii Moldova si cel al Ucrainei, cei doi oficiali au reiterat interesele ambelor state in scopul integrarii in Uniunea Europeana. “Vectorul de integrare europeana ramane unul dintre cei mai importanti in cooperarea dintre Ucraina si Republica Moldova”, a declarat liderul Ucrainei, Viktor Ianukovici. Cu toate acestea, presedintele ucrainean a mai adaugat ca si alte subiecte au stat in capul listei de discutii dintre cei doi oficiali, fara insa a da mai multe amanunte. Este foarte important ca Ucraina si Republica Moldova intotdeauna au fost parteneri, si s-au sustinut reciproc in cadrul organizatiilor internationale”, a declarat Ianukovici . La randul sau, Nicolae Timofti a spus, ca in chestiunea integrarii europene pozitia Ucrainei coincide cu cea a Republicii Moldova. Timofti a mai avut la Kiev intrevederi și cu premierul Ucrainei, Nicolai Azarov.

Conducerea partidului “Rusia Unita”, considerata ca formatiunea lui Vladimir Putin, evalueaza regiunea separatista transnistreana ca un subiect distinct care functioneaza ca o tara. Cel putin așa reiese din invitatia semnata de Presedintele Consiliului Suprem al Partidului “Rusia Unita”, Boris Grizlov adresata catre liderul partidului transnistrean “Obnovlenie”, Anatoli Kaminski, scrie Unimedia.md. Potrivit serviciului de presa al partidului “Obnovlenie”, Boris Grizlov l-a invitat pe Anatoli Kaminski la Congresul al XIII-lea al partidului de guvernamant rus care va avea loc la Moscova pe 26 mai. “Sunt increzator ca participarea delegatiei d-voastra in lucrarile congresului va aprofunda dialogul politic dintre cele doua partide și va consolida calitatea cooperarii bilaterale intre tarile noastre”, se spune in invitatie. La randul sau, conducerea partidului “Obnovlenie” a acceptat invitatia. Kaminski a fost candidatul sustinut oficial de la Moscova, dar multi analisti sunt de parere ca aceasta sustinere a fost una de fatada, chiar daca chipul acestuia a aparut pe afisele electorale alaturi de cel a lui Vladimir Putin.

Imediat dupa vizita de vineri a presedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, la Kiev, liderul Partidului Comunist din Ucraina, Petro Simonenko a promis crearea unui grup parlamentar in Rada Suprema a Ucrainei care se va ocupa de relatiile cu Transnistria, transmite portalul Unimedia.md. Propunerea a venit in cadrul unei intalniri cu pretinsul președintele separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk. Potrivit lui Simonenko, crearea grupului parlamentar este necesara pentru a asigura posibilitatea abordarii problemelor care ii ingrijoreaza pe cetateni ucraineni, dar si pe locuitori ai nerecunoscutei republici. Totodata, liderul comuniștilor ucraineni a subliniat ca pozitia partidului pe care-l conduce coincide cu cea a majoritatii parlamentare. in cadrul aceleiași intalniri Simonenko a vorbit despre necesitatea creșterii numarului de puncte vamale intre Ucraina și regiunea transnistreana, pentru a face mai confortabila circulatia oamenilor și despre acordarea burselor de studii pentru absolventii transnistreni. Cei doi au stabilit și un plan de actiuni pe care intentioneaza sa le implementeze deja in acest an.

Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, va intreprinde vineri o vizita de lucru la Kiev, in Ucraina, la invitatia presedintelui ucrainean, Victor Ianukovici. Timofti are programate intrevederi cu presedintele Ucrainei, Victor Ianukovici, si cu premierul Nicolai Azarov, potrivit unui comunicat al presedintiei de la Chisinau. Relatiile moldo-ucrainene s-au imbunatatit in ultimii ani, in special dupa rezolvarea problemei unei portiuni de drum de la Palanca, la granita dintre cele doua state, dar pe agenda relatiilor bilaterale mai ramane demarcarea frontierei dintre cele doua state si problema recunoasterii proprietatii Republicii Moldova asupra unor imobile din Ucraina, construite in perioada sovietica. Ucraina este mediator si in negocierile in formatul 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean. Aceasta va fi a treia vizita oficiala in strainatate a presedintelui Republicii Moldova, dupa cele din ultimele doua saptamani de la Bruxelles si Bucuresti. Urmatoarea sa vizita in functia de sef al statului o va efectua la Moscova, la 15 mai, la invitatia presedintelui rus Vladimir Putin, unde va participa la un summit informal al sefilor de stat din cadrul Comunitatii Statelor Independente.

Legea privind castrarea chimica a pedofililor a ajuns subiect de disputa in coalitia de guvernare de la Chisinau. Liberal-democratii nu mai vor castrare chimica pentru pedofili, asa cum prevede proiectul fractiunii Partidului Liberal, pentru care au votat acum 2 luni. Legea a fost votata unanim de deputatii AIE, dar nu a fost promulgata de presedintele tarii, Nicolae Timofti, pe motiv ca ar incalca prevederile Constitutiei. Recent, deputatii PLDM au inregistat in Parlament un proiect de lege, care prevede o alta pedeapsa pentru violatorii minorilor – inchisoare pe viata. La randul lor, liberalii acuza colegii din PLDM de inconsecventa si spun ca vor insista in continuare pe proiectul lor. Astazi, subiectul a fost discutat in comisia parlamentara juridica. Autorul proiectului care prevede detentiune pe viata pentru violatorii minorilor, deputatul PLDM, Ghenadie Ciobanu, spune ca opiniile expertilor in domeniu sunt diferite. „Unii spun ca metoda castrarii chimice nu e eficienta, altii spun ca recidivile sunt mai agresive, societatea civila spune ca este o metoda inumana. Legislatia trebuie inasprita, dar pe alta cale si am inregistrat in Parlament un proiect care prevede detentiunea pe viata pentru cei care au comis infractiuni de viol asupra minorilor pana la 14 ani. Eu am venit cu aceasta propunere inca in cadrul dezbaterilor. Dar pentru ca atunci s-a discutat cu temperament, am anuntat ca voi veni cu o alta initiativa legislativa, datorita careia se evita si posibilitatea erorii. Mai este un proiect de lege asemanator al deputatei PLDM, Liliana Palihovici. Eu cred ca trebuie sa discutam aparte fiecare proiect si sa ne auzim argumentele pentru a ajunge la o decizie pe care sa o propunem plenului Parlamentului”, a declarat liberal-democratul citat de portalul Unimedia.md. Pe de alta parte, liberalul Valeriu Munteanu spune ca in cadrul Consiliului AIE s-a convenit asupra revotarii proiectului liberalilor, insa, intre timp, liberal-democratii s-au razgandit. „Astazi, pe ordinea de zi a comisiei juridice a fost inclus raportul pe marginea proiectului nostru. Parca am avut acceptul colegilor din AIE, s-a discutat si in cadrul Consiliului Aliantei. Pana la urma, colegii din PLDM s-au razgandit si conditioneaza adoptarea proiectului PL cu coraborarea lui cu proiectul unui grup de deputati liberal-democrati.

Liderii AIE s-au intalnit, marti seara, pentru a discuta prioritatile guvernamentale pentru urmatoarea perioada, dar si o serie de functii in stat. Intalnirea a avut loc la sediul Partidului Democrat, acolo unde s-a pus la punct agenda pentru luna mai si s-au discutat proiectele de legi prioritare ce urmeaza sa fie aprobate in cadrul sedintelor in Plen ale Parlamentului, a declarat presedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov. „Am discutat ordinea de zi pentru luna mai, am facut un schimb de opinii vizavi de principalele proiecte din agenda acestei luni. De asemenea, am abordat rectificarile bugetare in contextul misiunii FMI si subiectele ce tin de indeplinirea angajamentelor asumate in contextul integrarii europene a tarii noastre. A fost o discutie deschisa, constructiva”, a declarat Dumitru Diacov, citat de portalul Unimedia.md. El a mentionat ca au fost abordate, insa mai superficial, si subiectele ce tin de solicitarile Partidului Liberal, care isi doreste functia de prim-vicepresedinte al Parlamentului si conducerea Procuraturii Generale. „A fost abordat usor si acest subiect. Nu am ajuns la careva intelegeri”, a spus acesta. PL a declarat ca isi doreste functia de prim-vicepresedinte al Parlamentului si asta pentru ca PD are doi reprezentanti in prezidiu: Marian Lupu si Vlad Plahotniuc. Anterior, Ghimpu a spus ca formatiunea sa isi doreste conducerea Procuraturii Generale. Potrivit Acordului de constituire al Aliantei, Partidului Democrat ii revine functia de presedinte al tarii (Marian Lupu), liberalilor – functia de speaker (Mihai Ghimpu), iar PLDM – functia de prim-ministru (Vlad Filat). In baza acordului PL, PD va detine temporar functia de presedinte a Parlamentului pana la alegerea sefului statului. Presedintele a fost ales la 16 martie, dar acesta nu este Marian Lupu. in document nu este prevazuta, insa, situatia in care presedintele tarii nu este liderul PD. Astfel, democratul ramane in functia sa „provizorie”, iar PL deocamdata nu are nicio functie in stat, scrie sursa citata.

Analistii de politica externa de la Chișinau se arata mai degraba sceptici in privinta unui parteneriat strategic moldo-rus deoarece acest lucru ar impiedica apropierea Republicii Moldova de UE. „In pofida premiselor care exista pentru stabilirea unui parteneriat strategic moldo-rus, acesta are sanse minime de izbanda. Modernizarea Republicii Moldova dupa modelul politicii de extindere a UE in Europa Centrala contravine viziunii Moscovei asupra proceselor integrationiste in regiunea post-sovietica. De fapt ele se exclud reciproc”, a declarat directorul executiv al Asociatiei pentru Politica Externa (APE), Victor Chirila, citat de agentia Info-Prim Neo. Acesta sustine ca intentia declarata a Chisinaului de a construi un parteneriat strategic cu Moscova nu este nici credibila, nici fezabila, iar spatiul de manevra de care dispune Moldova in raport cu Federatia Rusa este extrem de limitat. „Pentru dezvoltarea unor relatii stabile moldo-ruse se impune elaborarea unei politici realiste, previzibile si credibile in raport cu Rusia, care ar facilita atingerea obiectivelor noastre strategice de modernizare si europenizare, dezvoltand parteneriate utilitare cu Moscova pe domenii de interes comun: energie, comert, cooperare cultural-umanitara, solutionarea conflictului transnistrean”, a declarat Victor Chirila in cadrul unei conferinte de presa. Directorul executiv al APE a mentionat mai multe impedimente in calea unui parteneriat strategic intre Moldova si Rusia, dar cel mai important, spune Victor Chirila, este lipsa interesului din partea Federatiei Ruse pentru un astfel de parteneriat si aceasta lipsa de interes va dura pana cand Moldova va insista pe integrarea europeana. De asemenea, Victor Chirila considera ca Republica Moldova are o politica fragila fata de Federatia Rusa deoarece guvernantii urmaresc sa nu se manie cumva rusii, iar daca se manie pe ceva, atunci sa iasa cu cat mai putine pierderi din aceasta. Confruntarea pe teritoriul Republicii Moldova a celor doua proiecte integrationiste Uniunea Europeana si Uniunea Eurasiatica este inevitabila, cu consecinte imprevizibile. „De fapt aceasta confruntare a si inceput. Preludiul ei este anuntul facut de Vladimir Putin cu privire la crearea Uniunii Eurasiatice. Chiar daca proiectul este deocamdata vag formulat, iar pentru unii experti este putin credibil, semnificatia sa simbolica nu ar trebui neglijata. Anuntul este, fara indoiala, un semnal transmis nu doar statelor din spatiul CSI despre intentiile Rusiei, ci mai ales Uniunii Europene, cu privire la limitele extinderii sale spre est”, a spus directorul APE. Potrivit lui Victor Chirila, nu se poate exclude ca Rusia va fi, de acum incolo, mult mai incisiva in apararea sferei sale de „interes privilegiat” in Ucraina si Moldova, iar presiunile interne si externe exercitate asupra ambelor state vor creste.

Politistii din Republica Moldova au arestat, zilele trecute, un cetatean turc dat in urmarire internationala, relateaza portalul Jurnal.md. Barbatul a fost retinut la Aeroportul Chisinau, in timp ce incerca sa intre in Moldova. Suspectul in varsta de 48 de ani a sosit cu ruta Frankfurt pe Main-Chisinau si venea in vizita la concubina sa. Conform informatiilor detinute de politie, suspectul a fost condamnat de catre Curtea de Apel din Ankara, Turcia, la 6 ani de privatiune de libertate pentru finantarea terorismului, fiind totodata si membru al unei organizatii teroriste. in fisierul Biroului National Central Interpol barbatul figureaza ca: deosebit de periculos, posibil inarmat, violent, predispus la evadare. Suspectul este detinut in izolatorul de detentie preventiva al Comisariatul general de politie Chișinau și urmeaza a fi extradat autoritatilor turce.

Primaria Chisinaul a decis ca ziua de 16 mai, data la care se implinesc 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace ruso-turc, prin care actualul teritoriu al Republicii Moldova a fost anexat la Imperiul tarist, sa fie declarat zi de doliu la de Primaria municipiului Chisinau. Potrivit sefului Cabinetului primarului general, Lilian Carp, la 16 mai drapelele vor fi coborate in berna. in acest fel, Primaria a decis sa sustina Consiliul Unirii, care a solicitat anterior autoritatilor sa comemoreze la nivel national aceasta zi. Totodata, Consiliul Unirii si Actiunea 2012 au anuntat luni ca vor organiza pe 13 si pe 16 mai mai multe manifestatii de comemorare a anexarii Basarabiei la fostul Imperiu Rus. Duminica, 13 mai, va fi organizat un mars de comemorare din Piata Marii Adunari Nationale spre ambasadele Rusiei si Turciei, iar seara, la Teatrul verde, va avea loc o manifestatie artistica la care vor evolua si naistul Gheorghe Zamfir si interpretul roman Gheorghe Turda. La 16 mai, cand se implinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei, de asemenea vor fi organizate un sir de manifestatii, inclusiv un Te Deum in Piata Marii Adunari Nationale. Organizatorii le-au cerut institutiilor statului sa ia masuri sporite de securitate, in conditiile in care o manifestatie similara a provocat recent altercatii la Chisinau.

Liderul rus Vladimir Putin, un apropiat al ministrului israelian, Avigdor Lieberman

Presedintele rus, Vladimir Putin, va merge în Israel în prima sa vizita după revenirea la Kremlin, vizita urmand sa aiba loc în luna iunie 2012, a anunţat ministrul israelian de Externe, Avigdor Lieberman (n.r.-născut în R.Moldova), presedintele partidului Yisrael Beiteinu (n.r.-„Casa Noastra, Israel”), formatiune care reprezinta cu precadere imigranti din fosta Uniune Sovietica (Federatia Rusa, Ucraina, Belarus, R.Moldova). Oficialul israelian a vizitat Rusia imediat după alegerile contestate pentru Duma de Stat, pe care le-a caracterizat ca fiind “corecte, libere şi democratice”. Data exactă va fi anunţata după inaugurarea mandatului lui Putin, pe 7 mai 2012, mai relateaza mass-media regionala.
Sursele citate nu au dat detalii despre agenda vizitei, dar, considera analistii politici locali, conflictul din Siria şi dosarul nuclear iranian se vor afla printre subiectele abordate.
Putin a fost în Israel pentru prima dată ca preşedinte în 2005, ocazie cu care a dezvelit un monument dedicat Holocaustulyui, realizat de sculptorul Zurab Tsereteli. Acum se aşteaptă ca Putin să dezvelească un monument la Netanya, dedicat soldaţilor evrei care au luptat în Armata Roşie. Acest aspect a fost stabilit în timpul vizitei la Moscova a premierului israelian Benjamin Netanyahu, în ianuarie 2010.