Agentia americana de analiza Stratfor opineaza ca interesele mari desi interesele Bucurestilor sunt mari in privinta Republicii Moldova, Romania nu este suficient de puternica pentru a tine piept Rusiei, stat care este interesat de mentinerea haosului politic de la Chisinau. Fostele state sovietice din Europa de Est ca Ucraina, Belarus sau R.Moldova sunt importante pentru Rusia din diverse motive, inclusiv pentru localizarea geografica sau relatiile economice. In general, toate aceste state coopereaza cu Moscova, dar in grade diferite. R.Moldova este o tara divizata intre puterile occidentale si Moscova si cel mai probabil va ramâne paralizata din punct de vedere politic pe termen scurt sau chiar mediu, sustine agentia americana. Localizarea geografica a R.Moldova o face importanta pentru Rusia, fiind o ruta traditionala de invazie dinspre sud-vest si statele balcanice. Aceasta este situata in apropiere de portul strategic Odessa si Peninsula Crimeea, unde Rusia isi stationeaza flota la Marea Neagra, si face parte din reteaua de tranzit de energie care leaga Rusia de Europa si Turcia. Din punct de vedere politic, pârghia Moscovei o reprezinta fostul presedinte moldovean Vladimir Voronin si Partidul Comunistilor din R.Moldova (PCRM). Rusia are relatii strânse si cu liderii Aliantei pentru Integrare Europeana, inclusiv cu premierul Vlad Filat si cu presedintele interimar Marian Lupu. Cel mai important insa este faptul ca Moscova subventioneaza conducerea regiunii separatiste Transnistria. in R.Moldova, 6 la suta din populatie este de etnie rusa, iar in Transnistria procentul este de 30 la suta (alti 30 la suta sunt ucraineni). in plus, Moscova are aproximativ 1.100 de militari in Transnistria, iar R.Moldova depinde in proportie de 100 la suta de Rusia in privinta gazelor, in timp ce 20 la suta din exporturile sale merg pe piata rusa. Dependenta economica a Transnistriei fata de Rusia este si mai mare, aceasta beneficiind, in plus fata de R.Moldova, de asistenta financiara si subventii rusesti.

Rusia lucreaza prin PCRM

Scopurile Rusiei pentru 2012 sunt sa isi imbunatateasca pozitia in R.Moldova prin consolidarea PCRM si dezvoltarea unei relatii independente cu liderii si membrii AIE. Daca Rusia nu poate ajuta comunistii sa recapete puterea, ea poate cel putin sa se asigure ca R.Moldova ramâne divizata si ca AIE ramâne incapabila sa aleaga un presedinte cu orientare prooccidentala. Moscova isi poate atinge aceste obiective prin complicarea procesului politic si impiedicarea negocierilor dintre Chisinau si Tiraspol, sustine STRATFOR. Rusia vrea, de asemenea, sa isi mentina prezenta militara si influenta politica in Transnistria si a inceput sa puna bazele unei posibile includeri a R.Moldova in Uniunea Eurasiatica. Ca si Ucraina, R.Moldova este slaba si divizata dar, spre deosebire de aceasta, ea nu are legaturi traditionale sau etnice cu Rusia, ci mai degraba cu România. Acest lucru, alaturi de dimensiunile reduse si pozitia sa strategica, reprezinta un factor principal al slabiciunii statului si al abilitatii sale de a balansa intre puterile externe. R.Moldova este divizata atât din punct de vedere teritorial, cât si politic. Guvernul moldovean nu are suveranitate teritoriala asupra Transnistriei, iar din punct de vedere politic, tara este divizata intre doua mari grupuri si anume comunistii orientati catre Rusia si AIE.

Alianta ravasita

La rândul ei, alianta este divizata intre elemente care sustin legaturi mai strânse cu România si NATO si altele mai flexibile in privinta loialitatii. in general insa, toate partidele din cadrul AIE sustin integrarea R.Moldova in Uniunea Europeana. in plus, din 2009, nicio formatiune politica nu a reusit sa obtina suficiente voturi pentru alegerea sefului statului, asa ca tara este paralizata si incapabila sa formuleze o politica externa de aproape trei ani. Aceste diviziuni inseamna ca viziunea si strategia R.Moldova nu sunt unitare. Orice lider al tarii trebuie sa depaseasca aceste diviziuni pentru a consolida tara. si alte puteri externe in afara de Rusia au interese in R.Moldova, iar printre acestea se numara in principal România. Bucurestiul nu este insa suficient de puternic pentru a provoca Rusia din punct de vedere militar, iar faptul ca R.Moldova este cea mai saraca tara din Europa si este limitata substantial de prezenta si influenta Rusiei, aderarea la UE in viitorul apropiat este improbabila. Blocajul in care se afla R.Moldova din punct de vedere politic, teritorial si geopolitic va dura pâna când o putere externa va putea rivaliza cu Rusia in regiune, ceea ce este improbabil pe teremn scurt si mediu.

Bazinul Marii Negre, involburata de "razboiul terminalelor" dintre statele riverane

Republica Moldova examinează posibilitatea aderării la proiectul privind construcţia unui terminal de lichefiere a gazelor de la Odesa, a declarat premierul moldovean Vlad Filat, citat de publicaţia ucraineană „Zercalo Nedeli”. Oficialul de la Chisinau a spus că acesta este doar unul din mai multe proiecte, în cadrul căruia părţile ar putea coopera întru asigurarea securităţii energetice celor două ţări. Vlad Filat a menţionat că Republica Moldova are nevoie, la fel ca şi Ucraina, de diminuarea gradului de dependenţă faţă de monopoliştii de resurse energetice. „În plus, avem aceeaşi viziune faţă de proiectele enegetice ce vizează integritatea în sistemul energetic european”, a spus Vlad Filat.
Totodată, surse oficiale de la Kiev, citate de mass-media regionala, au declarat că premierul ucrainean Nikolai Azarov a şi dat indicaţii ministerelor şi instituţiilor specializate ca să examineze, la nivel de experţi, posibilitatea participării Republicii Moldova la  construcţia terminalului de la Odesa. Proiectul prevede construcţia unui terminal de lichefiere a gazelor, ce vor fi aduse din Azerbaidjan. Potrivit acestui proiect, Ucraina urmează să recepţioneze către anul 2014 circa 2 miliarde metri cubi de gaze.
Portalul arena.md reaminteşte că anterior, premierul Vlad Filat a declarat că Republica Moldova vrea să participe la realizarea proiectului AGRI (Azerbaijan–Georgia–Romania Interconnector). Prin AGRI este propusa transportarea gazelor naturale provenite din Azerbaidjan, prin Georgia, către România si mai departe către imensa piata reprezentata de statele Uniunii Europene.

AGRI, cartea strategica a Republicii Georgia

O conferinţă reprezentativă despre implementarea proiectului AGRI va avea loc în Georgia într-un viitor apropiat, a anunţat recent premierul georgian Nika Gauri, aflat la Forumul Economic de la Davos, citat de mass-media regionala. “UE manifestă mare interes pentru acest proiect”, a declarat premierul georgian. “Prin urmare, părţile se grăbesc să-l pună în practică. Proiectul presupune exportul de gaz caspic lichefiat către România, prin Georgia”, a reamintit premierul de la Tbilisi. El a precizat că în afară de ţările care iau parte la proiect – Azerbaidjan, Georgia şi România, plus Ungaria – la conferinţă vor participa reprezentanţi ai UE, ai Ucrainei şi ai altor ţări din Asia Centrală.

Gaz pentru UE

Compania SC AGRI LNG Project Company SRL pregăteşte studiul de fezabilitate pentru tranzitul gazului lichefiat către România. Studiul de fezabilitate ar trebui să fie gata la 31 ianuarie. Companiile participante la proiect sunt SOCAR, Georgian Oil and Gas Corporation, MVM (Ungaria) şi Romgaz. Preşedintele consiliului de directori ai AGRI este vicepreşedintele SOCAR pentru investiţii şi marketing, Vitali Beilarbeiov.
În ceea ce priveşte capacitatea AGRI, sunt luate în calcul trei variante – 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an, 5 miliarde de metri cubi pe an şi 8 miliarde de metrei cubi pe an. Potrivit datelor preliminare, în funcţie de capacitatea proiectului, costurile vor varia între 1,2 miliarde de euro şi 4,5 miliarde de euro. Proiectul vizează transportul de gaz din Azerbaidjan, prin conducte, până la litoralul georgian al Mării Negre, unde gazul ar urma să fie lichefiat la un terminat special. Gazul va fi apoi transportat cu nave către Constanţa, unde ar urma să fie relichefiat.

AGRI si NABUCCO in pericol

Turcia a semnat in decembrie 2011 un acord cu Azerbaidjanul pentru construirea gazoductului TransAnatolia, aruncand un nou semn de intrebare asupra fezabilitatii Nabucco si a AGRI, ce a avut inca de la inceput dificultati in a garanta un nivel de aprovizionare suficient. De asemenea, la sfârşitul anului trecut, Azerbaidjanul a anunţat că va lua o decizie privind ruta de export a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului gazeifer Shah Deniz catre Europa abia in primul trimestru al anului 2012, a anuntat directorul companiei nationale energetice SOCAR, Rovnag Abdullaiev.
Nabucco (Azerbaidjan-Turcia-Austria), ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia) si TAP (Gazoductul Transadriatic) se afla printre optiunile pentru infrastructura ce va permite transportul catre Europa a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului Shah Deniz.
În toamna anului trecut, autoritatile de la Atena au propus oficial Companiei petroliere de stat a Azerbaidjanului (GNKAR) sa participe la licitatia pentru privatizarea companiei de distributie a gazului DEPA. Anuntul a venit la doar cateva saptamani dupa ce oficiali din cadrul companiei petroliere de stat SOCAR, din Azerbaidjan, au demarat negocierile pentru preluarea activelor rafinariei Neftochim, singura rafinarie petroliera din Bulgaria, controlata in acest moment de compania rusa Lukoil. Anterior, oficialii SOCAR si-au manifestat interesul si pentru pietele din Republica Moldova si Ucraina.

„Razboiul porturilor”

In incercarea de a anula avantajul strategic pe care Romania il are prin existenta portului de mare adancime Constanta, guvernul Republicii Ucraina va aproba, in luna martie 2012, finantarea necesara continuarii proiectului de constructie a portului de mare adancime Yujnyi (regiunea Odessa). Conform proiectului, este prevazuta cresterea adancimii canalelor si a aquatoriului portului existent pana la 21 m, lucrarile fiind executate de companii rusesti si ucrainene, relateaza surse guvernamentale de la Kiev, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anterior, oficialitati locale ucrainene de la Odessa, au invitat Flota militara rusa a Marii Negre sa deschida o baza navala militara permanenta in portul Yujnyi.
La adancimea de 21 m se vor putea descarca si incarca nave cu un deplasament de 200 mii tone si o sedimentare de 19,5 m direct la cheile portului, fara o incarcare suplimentara in rada, declarau si experti rusi, citati de mass-media regionala. Realizarea proiectului va aduce portul “Yujnyi” la acelasi nivel cu cel mai mare concurent al porturilor ucrainene si rusesti de la Marea Neagra, si anume portul romanesc Constanta, unde adancimea aquatoriului este de 19 metri.

Interese economice

Reamintim ca portul comercial “Yujnyi” a fost construit de autoritatile sovietice in anul 1978, fiind, in acest moment, o intreprindere cu capital majoritar de stat, controlata de autoritatile de la Kiev. Yujnyi este situat la aproximativ 35 km nord-est de Odesa, pe un liman care nu ingheata, devenind practic un satelit al acestuia. Un alt avantaj il constituie existenta unei infrastructuri dezvoltate de cale ferata, portul avand conexiune la Marea Neagra printr-un canal cu o lungime de 3 km, si o adancime de 14 m. Reamintim ca Yujnyi, alaturi de Odessa si Iliciovsk, sunt principalele porturi petroliere ale Ucrainei.
Conform datelor autoritatilor ucrainene, principalele destinatii de transport sunt statele riverane ale Marii Negre, bazinul Marii Mediterane, SUA, America Latina, Orientul Apropiat, Asia de Sud-Est. Totodata, portul joaca un rol important pentru economiile Republicii Moldova si Republicii Belarus, state fara iesire la mare. Transportul de marfuri prin acesta a crescut in anul 2010 cu 2,1%, ajungand la 18,22 milioane de tone.

PCRM a decis ca si miercuri sa continue protestele la Chisinau, acolo unde in loc de a participa la sedintele comisiilor parlamentare, comunistii au ales sa picheteze sediile mai multor institutii de stat. In aceasta dimineata, simpatizantii PCRM au protestat la Ministerul Agriculturii. Deputatii comunisti cer alegeri anticipate. Totodata, un alt protest comunist se desfasoara la Resedinta de Stat. „Jos uzurpatorii!” „Alianta mars afara!”, „Lupu uzurpator” sunt lozincile scandate de protestatarii comunisti, scrie Jurnal.md. Acestia cer deputatilor din AIE sa nu participe la sedintele comisiilor, deoarece, spui ei, Parlamentul isi desfasoara activitatea ilegal. Protestele comuniste au inceput de saptamâna trecuta. Miercuri ei au pichetat Guvernul, Palatul Republicii, dar si Ministerul Agriculturii, acolo unde deputatii isi au birourile provizorii. Simpatizantii PCRM au scandat si in fata Procuraturii Generale si au cerut intentarea unui dosar penal pe numele premierului Vlad Filat pe motiv ca seful Guvernului nu le-a permis accesul la sedinta Executivului. Vineri, acestia au blocat sedinta Comisiei parlamentare securitate nationala, aparare si ordine publica.

Seful diplomatiei de la Chisinau, Iurie Leanca, a recunoscut ca ambasadorul Republicii Moldova la Washigton, Igor Munteanu, “si-a depasit putin atributiile” in cadrul unor audieri in Congresul american. Totusi, Leanca a precizat ca diplomatul nu va fi sanctionat. Ambasadorul Republicii Moldova in SUA, Igor Munteanu, a declarat intr-un discurs rostit la 31 ianuarie in fata Comisiei pentru securitate si cooperare in Europa ca din Congresul american ca in februarie Parlamentul de la Chisinau ar putea alege presedintele. Dupa acest incident, prim-ministrul Vlad Filat le-a interzis ambasadorilor moldoveni si tuturor reprezentantilor diplomatiei Republicii Moldovei peste hotare sa comenteze situatia politica din tara. Iurie Leanca, seful diplomatiei, a anuntat luni ca ambasadorul nu va fi sanctionat. Ministrul a explicat ca ambasadorul nu a lansat o declaratie, ci, in cadrul unor audieri in Congresul american, a prezentat un raport privind situatia in regiunea transnistreana, referindu-se si la anumite procese politice din Republica Moldova. “Igor Munteanu a depasit putin atributiile sale de ambasador. Desi uneori e foarte deficil sa faci o diferentiere intre declaratiile rostite in calitate de ambsador sau o opinie personala. Totodata, aceste evenimente legate de ambasadorii Republicii Moldova demontreaza ca exista o problema care trebuie reglementata”, a declarat Leanca.

Autoritatile separatiste de la Tiraspol nu sunt de acord sa discute despre o eventuala modificare a formatului misiunii de mentinere a pacii in cursul negocierilor 5+2 ce vor avea loc in 28-29 februarie la Dublin, a declarat luni liderul regiunii separatiste, Evgheni Şevciuk. “Operatiunea de mentinere a pacii este un element de baza pentru securitate. Partea transnistreana vrea ca operatiunea de mentinere a pacii sa continue. Orice schimbari ale formatului operatiunii sunt posibile numai daca partile sunt de acord cu ele”, a subliniat el. “Nici macar nu luam in calcul posibilitatea unei discutii privind operatiunea de mentinere a pacii in formatul 5+2. Vom fi categoric impotriva acestei discutii. Vom cere ca operatiunea de mentinere a pacii sa continue neperturbata pana cand se va ajunge la o solutie politica finala”, a adaugat Şevciuk. Negocierile oficiale in format 5 plus 2 pentru reglementarea conflictului transnistrean s-au reluat la sfarşitul lunii noiembrie a anului trecut, dupa aproape şase ani de intrerupere, la Vilnius. Discutiile au avut deocamdata un caracter exploratoriu, urmand sa aiba loc o noua runda in februarie. Negocierile oficiale, la care iau parte Rusia, Ucraina, OSCE ca mediatori, Republica Moldova şi Transnistria, ca parti aflate in conflict, şi SUA şi UE ca observatori, fusesera suspendate in 2006.

Acord pentru euroregiunea Nistru

In urma cu numai cate zile, premierul R. Moldova, Vlad Filat si presedintele ucrainean Victor Ianukovici, dar si omologul sau de la Kiev, Nikola Azarov, au semnat acordul privind constituirea euroregiunii Nistru, un proiect ce poate atrage Transnistria catre Europa. Astfel, Ucraina urmeaza sa foloseasca acest proiect pentru a atrage finatare de la UE, dar si pentru a influenta subtil asupra situatiei din Transnistria, scrie kommersat.ua. Acordul semnat prevede crearea euroregiunii Nistru, ce va uni regiunea Vinita, şase regiuni din Republica Moldova si doua regiuni din Transnistria. Desi reprezentantii Tiraspolului au lipsit la ceremonia de semnare a documentului, publicatia scrie ca liderul Evgheni sevciuk si-ar fi dat deja acordul. Ministrul de externe al Ucrainei, Kostiantin Griscenko, scria la inceputul saptamanii pe blogul sau despre necesitatea crearii acestei euroregiuni trilaterale. Potrivit lui, aceasta structura va deveni un factor important pentru apropierea dintre Chisinau si Tiraspol, prin eliminarea obstacolelor in circulatia marfurilor, capitalului si fortei de munca. in realitate, insa, adevaratul scop al structurii Nistru sunt proiectele investitionale si granturile oferite de Uniunea Europeana, scrie publicatia rusa, care citeaza o sursa din cadrul Ministerului de Externe de la Kiev. Republica Moldova, Ucraina si Romania au creat in anul 2000 euroregiunile Dunarea de Jos si Prutul de Sus, dar Kievul considera nesatisfacatoare rezultatele acestei unificari trilaterale, pentru ca Romania, folosindu-se de influenta sa la Bruxelles, a acaparat pentru propriile proiecte marea parte a surselor financiare acordate de UE, potrivit publicatiei ucrainene.

Portul de mare adancime Yujnyi, obiectiv strategic al Ucrainei

Guvernul Republicii Ucraina va aproba, in luna martie 2012, finantarea necesara continuarii proiectului de constructie a portului de mare adancime Yujnyi (regiunea Odessa), relateaza surse guvernamentale de la Kiev, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform proiectului, este prevazuta cresterea adancimii canalelor si a aquatoriului portului existent pana la 21 m, lucrarile fiind executate de companii rusesti si ucrainene. Anterior, oficialitati locale ucrainene de la Odessa, au invitat Flota militara rusa a Marii Negre sa deschida o baza navala militara permanenta in portul Yujnyi.
La adancimea de 21 m se vor putea descarca si incarca nave cu un deplasament de 200 mii tone si o sedimentare de 19,5 m direct la cheile portului, fara o incarcare suplimentara in rada, declarau anterior experti rusi, citati de mass-media rusa. Realizarea proiectului va aduce portul “Yujnyi” la acelasi nivel cu cel mai mare concurent al porturilor ucrainene si rusesti de la Marea Neagra, si anume portul romanesc Constanta, unde adancimea aquatoriului este de 19 m.

Interese economice

Reamintim ca portul comercial “Yujnyi” a fost construit de autoritatile sovietice in anul 1978, fiind, in acest moment, o intreprindere cu capital majoritar de stat, controlata de autoritatile de la Kiev. Yujnyi este situat la aproximativ 35 km nord-est de Odesa, pe un liman care nu ingheata, devenind practic un satelit al acestuia. Un alt avantaj il constituie existenta unei infrastructuri dezvoltate de cale ferata, portul avand conexiune la Marea Neagra printr-un canal cu o lungime de 3 km, si o adancime de 14 m. Reamintim ca Yujnyi, alaturi de Odessa si Iliciovsk, sunt principalele porturi petroliere ale Ucrainei.
Conform datelor autoritatilor ucrainene, principalele destinatii de transport sunt statele riverane ale Marii Negre, bazinul Marii Mediterane, SUA, America Latina, Orientul Apropiat, Asia de Sud-Est. Totodata, portul joaca un rol important pentru economiile Republicii Moldova si Republicii Belarus, state fara iesire la mare. Transportul de marfuri prin acesta a crescut in anul 2010 cu 2,1%, ajungand la 18,22 milioane de tone.

Seful PL Mihai Ghimpu a apreciat ca plecarea lui Igor Dodon din randul PCRM este doar un scenariu pus la cale de comunisti in scopul de a declansa alegeri anticipate. „Comunistii au inteles ca oamenii nu-i mai agreeaza, i-au spus lui Dodon sa plece din formatiune, sa ia sefia Partidului Socialistilor, sa promita ca va vota un candidat apartinic si la alegeri prezidentiale sa nu voteze. Obiectivul socialistului este sa distruga Alianta pentru Integrare Europeana pentru a declansa alegeri anticipate”, a declarat Ghimpu in cadrul unei emisiuni la Prime TV. Ghimpu a mai adaugat ca a fost dispus a sa-i cedeze lui Dodon chiar si functia de presedinte al Parlamentului, care revine liberalilor conform acordului AIE. „I-am propus lui Dodon functia de presedinte al Parlamentului, doar ca sa voteze seful statului si tot nu a vrut”, a mai spus seful liberalilor. Grupul Dodon a parasit PCRM si au anuntat ca sunt gata sa voteze un candidat apartinic la functia de sef al statului, pentru a scoate tara din criza, desi initial anuntasera ca vor sprijini candidatul AIE.

Relatiile Republicii Moldova cu Romania au inregistrat o ascensiune calitativa atat la nivel politic prin vizite oficiale si de lucru, cat si la cel socio-economic prin cresterea volumului comertului bilateral, a declarat vineri seara presedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, in cadrul unei receptii oferite ambasadorilor acreditati la Chisinau. Acesta a mentionat intentia Chisinaului de a pastra acest ritm si in anul curent, prioritatea fiind in continuare dezvoltarea si intregirea cadrului juridic bilateral, potrivit unui comunicat al presedintiei Republicii Moldova. In privinta relatiilor cu Rusia, el a declarat ca acestea ‘au avut un caracter echilibrat, determinat de interesul comun pentru dezvoltarea unei colaborari reciproc avantajoase’. Marian Lupu a mentionat importanta pe care Republica Moldova o acorda relatiilor cu Uniunea Europeana, accentuand negocierile pentru liberalizarea regimului de vize, a celor privind crearea Zonei de comert liber, dar si colaborarea in cadrul Partreneriatului Estic. In privinta reglementarii conflictului transnistrean, Marian Lupu si-a exprimat speranta ca anul curent ‘poate deveni unul decisiv in stabilirea bazelor legale ale procesului de solutionare durabila a problemei’, avand in vedere schimbarile politice care s-au produs in regiune. Presedintele interimar al Republicii Moldova a criticat insa imposibilitatea clasei politice de la Chisinau de a identifica o solutie pentru depasirea crizei politice interne. ‘Clasa politica din Republica Moldova nu a reusit sa-si mobilizeze suficient fortele pentru a depasi criza politica indelungata si a crea conditiile necesare functionarii adecvate si eficiente a structurilor de stat’, a declarat el.

FMI a aprobat urmatoarea transa de 77,5 milioane dolari americani pentru Republica Moldova, ceea ce constituie 50 milioane de Drepturi Speciale de Tragere (DST), potrivit publika.md. Suma va fi pusa la dispozitia autoritatilor imediat dupa aprobarea acesteia de catre Consiliului director al FMI. FMI argumenteaza intr-un comunicat ca economia Moldovei a crescut viguros in 2011, chiar daca incetinirea asteptata in tarile – parteneri comerciali va tempera ritmul de crestere in 2012. “Guvernul a mentinut stabilitatea macroeconomica si financiara, a promovat o crestere balansata si a redus saracia in contextul Programului sustinut de FMI”, apreciaza FMI. Programul de asistenta al FMI pentru Republica Moldova, in valoare de 369,6 milioane DST, este prevazut pentru o perioada de trei ani, in perioada ianuarie 2010- iulie 2011 fiind eliberate patru transe, in valoare totala de 220  milioane DST.

Dupa ce ani de zile de asteptari, justitia de peste Prut a condamnat un politist n cazul violentelor si abuzurile autoritatilor impotriva protestatarilor de la 7 aprilie 2009, scrie Jurnal.md. Politistul Sergiu Galaniuc a fost condamnat la o amenda de 500 de unitati conventionale, prin decizia de astazi a Curtii de Apel Chișinau. De asemenea, acesta a fost privat de dreptul de a ocupa o functie in cadrul MAI pe o perioada de 2 ani. Prima instanta l-a achitat pe politist, iar procurorii au atacat decizia la Curtea de Apel Chișinau. Gologaniuc este acuzat de procurori de neglijenta in serviciu pentru faptul ca, fiind la 7 aprilie 2009 seful unitatii de garda in incinta Comisariatul de politie Centru, prin actiunile sale neglijente de neindeplinire a obligatiilor de serviciu ar fi provocat urmari grave (actele de maltratare si tortura) fata de partile vatamate Lotca Andrei, Iurcu Vitalie, Roman Tatiana, Banari Radu, Donos Marcela, Calancea Radu si alti tineri care au fost retinuti.