Armata rusa, pregatita sa se instaleze permanent in Serbia

Uniunea Europeană va purta responsabilitatea unei eventuale instalări de baze militare ruse în Serbia, dacă va refuza să acorde acestei ţări statutul de candidat la aderare, a avertizat miercuri vicepremierul sârb Ivica Dacic într-un interviu, citat de agentiile regionale de presa. “Europa ar comite o mare greşeală dacă Serbia nu va obţine în martie statutul de candidat”, a declarat Dacic pentru cotidianul Vecernje Novosti. Dacic a afirmat că dacă Bruxelles şi Washington vor ţine departe Belgradul, va fi “normal să se aştepte ca o formaţiune politică ce se va îndrepta spre Rusia să poată veni la putere” în Serbia.

Amenintari strategice

Alegerile legislative sunt prevăzute pentru această primăvară în Serbia, unde pro-europenii de la putere se vor confrunta cu opoziţia ultranaţionalistă, eurosceptică şi în mod deschis pro-rusă. “Astfel, pentru ca ideea de a oferi ruşilor (posibilitatea) de a construi o bază militară aici să nu vină nimănui, UE şi SUA ar trebui să aibă o politică imparţială faţă de noi”, a continuat acesta. “Ce se va întâmpla, spre exemplu, dacă o bază militară rusă ar fi construită în Serbia?” se întreabă Dacic. “Ar fi asta o problemă pentru Statele Unite? Cu siguranţă”, a răspuns el.
UE trebuie să se pronunţe în martie 2012 asupra statutului de candidat solicitat de Belgrad, însă cere în schimb progrese în negocierile pe care le sponsorizează între Serbia şi Kosovo. Responsabilii politici sârbi apreciază cu toate acestea că UE susţine cauza Priştinei şi nu ţine cont de interesele legitime ale Serbiei. Republica Kosovo şi-a proclamat independenţa la 17 februarie 2008, recunoscută de 22 din 27 de state UE şi de către Statele Unite. Susţinută de Rusia si China, Serbia refuză să o recunoască, considerând Kosovo ca fiind provincia sa sudică.

Precedent periculos

Anterior, Rusia a negat că un centru pentru situaţii de urgenţă inaugurat în apropierea oraşului Niş, în Serbia, a fost creat pentru a spiona România, unde vor fi găzduiţi interceptorii scutului american antirachetă. Informaţii despre posibila instalare a tehnicii de spionaj la Niş au început să circule după ce preşedintele Medvedev a anunţat, în 2009, că Rusia va deschide respectivul centru la Niş. Ministrul rus pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, a declarat la ceremonia de inaugurare că aceste informaţii sunt “fabricate”. Centrul va fi dotat pentru a lupta împotriva incendiilor de pădure, inundaţiilor şi cutremurelor, nu pentru spionaj, susţine ministrul. “Invit toate ţările care suspectează că aceasta va deveni o bază rusească să vină şi să se alăture echipelor noastre de deminare. Ele au fost cele care au plasat aici dispozitive explozive”, a spus ministrul rus, cu aluzie la bombele cu fragmentare lansate de avioanele americane în timpul bombardamentelor din 1999.
La randul sau, minsitrul sârb de Interne, Ivica Dacici, a declarat că Serbia este un stat suveran, care are dreptul de a permite instalarea de tehnică militară străină pe teritoriul său, dar că aceasta va sluji scopurilor umanitare şi că respectivul centru este parte a unui mecanism european pentru situaţiile de urgenţă.

Referendum inutil

Sârbii din nordul Kosovo au votat, marţi şi miercuri, în cadrul unui referendum nerecunoscut nici la Priştina, nici la Belgrad, pentru recunoaşterea instituţiilor kosovare albaneze. Peste 35.000 de alegatori inscrisi in cele patru municipalitati cu majoritate sarba din nordul Kosovo au fost chemati sa raspunda prin “da” sau “nu” la intrebarea: “Acceptati institutiile pretinsei republici Kosovo instalate la Pristina?”. Doar comunitatea etnica sarba din nord este compactă, rezultatul fiind previzibil, cu mai puţin de 100 de voturi in favoarea recunoasterii legitimitatii autoritatilor albaneze de la Pristina.
Conform analistilor politici, citati de mass-media regionala, miza referendumului ţine mai mult de orientarea politică a Belgradului. Aici urmează să aibă loc alegeri legislative în luna mai 2012, iar singurul mare atu al puterii prooccidentale de la Belgrad nu poate fi decât acordarea pentru Serbia a statutului de ţară candidată la aderarea la UE, iar aceasta nu se poate obţine decât după ajungerea la un acord între Serbia şi Kosovo, în negocierile care au loc de luni bune la Bruxelles. De aceea, preşedintele Boris Tadici a declarat că “referendumul lezează interesele statului”. Desigur, pe lângă criticarea referendumului cetăţenilor sârbi, Tadici a declarat că nu va recunoaşte independenţa Kosovo.

Sfidare directă

Într-atât de mult îşi doreşte preşedintele Boris Tadici statutul de ţară candidată la aderare penru Serbia, încât s-a declarat de acord cu o întâlnire cu premierul kosovar Hashim Thaci, fost comandant al UCK, cu condiţia ca aceasta să nu fie interpretată ca o recunoaşterea tacită a independenţei Kosovo. Mai mult, puterea din Serbia doreşte chiar şi o modificare a constituţiei, astfel încât noua lege fundamentală să poată permite încheierea unor acorduri cu ceea ce Serbia recunoaşte acum ca fiind o provincie a ţării-Kosovo.
În acest context, poziţia statelor UE care nu recunosc independenţa Kosovo trebuie repede adaptată, pentru a evita situaţia în care acestea, printre care şi Romania, apără o cauză sârbească cu mai multă înverşunare decât Belgradul insuşi.
Secretarul de stat pentru Kosovo din guvernul sârb a numit referendumul drept “o sfidare directă” a Belgradului. Aceasta pentru că puterea prooccidentală din Serbia are de trecut testul alegerilor parlamentare din luna mai, iar faptul că nu recunoaşte acest referendum poate favorizat partidele naţionaliste din ţară. Liderul Partidului Progresists, naţionalistul Tomislav Nikolici a şi propus că ar fi necesar ca toate partidele să anunţe care este proiectul pentru evoluţia relaţiei cu Kosovo, în ziua în care demarează campania electorală. Motivul invocat de liderul partidului de opoziţie, a fost acela că populaţia trebuie să ştie care sunt viziunile tuturor partidelor.

UE si Kosovo discuta despre vizele Schengen

Reamintim ca la sfarsitul lunii ianuarie 2012, Uniunea Europeană a initiat discuţiile cu Priştina privind eliminarea regimului de vize pentru kosovarii care călătoresc în spaţiul Schengen, conform unei surse oficiale. “Ştiu în ce măsură eliminarea regimului de vize este importantă pentru cetăţenii din Kosovo şi sunt fericită că am demarat” acest proces, a declarat la Priştina comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom. La rândul său, premierul kosovar Hashim Thaci a salutat deschiderea unui “nou capitol” în istoria Kosovo.
Locuitorii din Kosovo, care şi-a proclamat unilateral independenţa de Serbia în 2008, sunt ultimii cetăţeni din Balcani care trebuie să obţină o viză pentru a călători în spaţiul Schengen care cuprinde 25 de ţări europene. Locuitorii din Macedonia, Muntenegru şi Serbia beneficiază de această facilitate din 2009 în timp ce cei din Albania şi Bosnia pot călători în spaţiul Schengen fără viză din 2010.
Kosovo va primi în curând un ghid de clarificare a condiţiilor ce trebuie împlinite înainte de a obţine eliminarea vizelor. Bruxelles a făcut deja cunoscut Priştinei că se aşteaptă la progres notabil în special privind întoarcerea şi integrarea refugiaţilor sârbi care au fugit din Kosovo după conflictul din 1998-1999 precum şi în gestionarea şi controlul frontierelor.
“Acordarea privilegiului de a călători fără vize va depinde în totalitate de guvernul din Kosovo şi de continuarea eforturilor sale de punere în practică a reformelor (…) precum şi de progresul concret înregistrat pe teren”, a apreciat Malmstrom.

Alegatorii din Kosovo se pregatesc pentru o iarna electorala fierbinte

Parlamentul Republicii Kosovo a aprobat ieri moţiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Hashim Thaci, ceea ce duce la căderea Executivului care a proclamat independenţa Priştinei faţă de Serbia, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sursele citate au mai declarat ca in 45 de zile vor fi organizate alegeri anticipate, mai exact in data de 12 decembrie 2010.
Kosovo traversează o criză politică de mai multe săptămâni, după demisia neaşteptată, la sfârşitul lunii septembrie 2010, a fostului preşedinte kosovar Fatmir Sejdiu. Miniştrii din Liga Democratică din Kosovo (LDK), formaţiunea  politica condusa de Sejdiu, au decis ulterior să demisioneze din guvernul de coaliţie kosovar. Preşedintele interimar al Kosovo, Jakup Krasniqi, va stabili data alegerilor legislative, scrutinul urmând cel mai probabil să fie organizat la jumătatea lunii decembrie.

Dialog amanat

Alegerile anticipate riscă să întârzie începerea dialogului între Priştina şi Belgrad, sub medierea Uniunii Europene, vizând o serie de probleme între cele două părţi, precum comunicaţiile, transportul sau energia, dar şi situaţia persoanelor dispărute sau reîntoarecerea refugiaţilor. Deocamdată, nu a fost stabilită nicio dată pentru începerea discuţiilor între cele două părţi.
Preşedintele interimar al Kosovo, Jakup Krasniqi, a apreciat luni că Priştina va putea începe dialogul cu Belgradul doar după formarea instituţiilor, în urma alegerilor legislative. Alegerile legislative au fost iniţial convocate pentru 13 februarie, într-un prim scrutin de la proclamarea independenţei Kosovo, în februarie 2008.

Belgradul, pregatit pentru dialogul cu Pristina

Republica Serbia este pregatita sa inceapa “imediat” dialogul cu Kosovo, care ar putea fi lansat cat de curand, a declarat anterior ministrul sarb de Externe, Vuk Jeremici, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Suntem pregatiti dialogului; din punctul nostru de vedere poate incepe imediat, iar oficialii de la Bruxealles, care au rol de intermediari, sunt si ei pregatiti”, afirma Jeremici. Seful diplomatiei sarbe a declarat ca intelege ca “acest moment nu este unul dintre cele mai bune pentru albanezi”, din cauza crizei politice, subliniind totusi ca “dialogul trebuie sa inceapa cat mai curand”. Serbia si Kosovo au convenit in septembrie sa inceapa discutiile, dar nu a fost fixata nicio data.
Acordul de principiu pentru initierea dialogului a fost urmat in Kosovo de o criza politica declansata dupa demisia presedintelui Fatmir Sejdiu in urma unei decizii a Curtii Constitutionale care ii interzicea sa fie in acelasi timp lider de partid si sef al statului. Totodata, Parlamentul kosovar va analiza in urmatoarele zile o motiune de cenzura impotriva Guvernului condus de premierul Hashim Thaci. Daca motiunea va trece, presedintele interimar Jakup Krasniqi va trebui sa dizolve Parlamentul si sa convoace alegeri anticipate pana la sfarsitul anului.
La inceputul lunii septembrie 2010, Adunarea Generala a ONU a adoptat, in unanimitate, o rezolutie prin care cere demararea dialogului direct dintre Serbia si Kosovo. Documentul deschide calea negocierilor dintre cele doua parti, primele din 2008, cand Kosovo si-a declarat independenta. Din rezolutie au fost eliminate insa solicitarile Serbiei referitoare la reluarea negocierilor cu privire la statutul fostei sale provincii. Potrivit aceleiasi surse, Belgradul a renuntat la respectivele solicitari dupa ce a fost avertizat ca aceastea ar putea ingreuna procesul de aderare al Serbiei la Uniunea Europeana.

Recunoastere electorala

Conform surselor oficiale citate, una din problemele principale ale campaniei electorale este lipsa unei recunoasteri internationale solide a independentei regiunii separatiste, majoritar albaneze, inclusiv lipsa oricarui progres in procesul de aderare a Republicii Kosovo la ONU.
Reamintim ca anterior, şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS, a declarat ca zeci de state, inclusiv membri ai Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 71 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Ramura de maslin pentru Belgrad si Pristina

Unul din principalele puncte de pe agenda sefei diplomatiei americane in timpul recentelor vizite la Belgrad si in Kosovo a fost reluarea negocierilor dintre cele doua parti. Statele Unite si UE spera ca discutiile vor fi lansate anul acesta, cu chestiunile de ordin practic, precum securizarea granitelor, furnizarea de energie, recunoasterea diplomelor sau combaterea infractionalitatii transfrontaliere. Insa Serbia va insista asupra statului legal al fostei sale provincii, care si-a declarat unilateral independenta in februarie 2008, o decizie pe care Belgradul nu o recunoaste. Pentru UE si SUA, dosarul independente Kosovo este inchis. La randul sau, Kosovo vrea sa amane discutiile cu Serbia, in conditiile in care se apropie alegeri parlamentare si prezidentiale. Statele Unite fac parte dintre cele 71 de state – dintre care 22 de membri ai UE – care au recunoscut Kosovo. Diplomatia americana spera ca si alte tari vor face acest pas in urma avizului Curtii Internationale de Justitie (CIJ). Sesizata de Serbia, care considera Kosovo ca fiind provincia sa meridionala, CIJ a apreciat, in iulie, ca declaratia de independenta a kosovarilor nu incalca dreptul international.

Presiuni germane

Anterior, ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a declarat la Belgrad că Serbia nu va putea conta pe o aderare la UE decât cu condiţia de a adopta o atitudine de cooperare faţă de Kosovo. Reamintim ca ministrul german de Externe a cerut recent tuturor tarilor membre UE sa recunoasca independenta Kosovo, pe care o considera “o realitate” dupa anuntarea avizului Curtii Internationale de Justitie. La incheierea unei intalniri cu liderii politici din Kosovo, Westerwelle a declarat ca ingrijorarea unora dintre tarile europene privind faptul ca independenta Kosovo va deveni un precedent sunt lipsite de fundament. “Recunoasterea Kosovo este un caz sui generis si este un mesaj clar, si pentru Uniunea Europeana”, a declarat seful diplomatiei germane, aflat in cea de-a treia zi a unei vizite in tarile fostei Iugoslavii.
“Harta Europei de Sud-Est a fost trasata”, a precizat Westerwelle, potrivit presei ruse, in cadrul unui discurs sustinut la Universitatea Belgrad. Afirmatia sa reprezinta cea mai clara legatura facuta pana acum intre acceptarea independentei Kosovo si acceptarea de catre UE a statutului Serbiei de candidat la Uniune. Westerwelle a reamintit ca 22 dintre cele 27 de state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, despre care a apreciat ca este “o realitate” confirmata de publicarea avizului Curtii Internationale de Justitie. CIJ a decis, la sfarsitul lunii iulie, ca proclamarea independentei fostei provincii sarbe nu a incalcat dreptul international. “Alte cinci (tari membre UE) ezita”, a adaugat el. “Si le cerem ca, dupa decizia Curtii Internationale, sa urmeze majoritatea Uniunii Europene. Este o majoritate clara”, a spus Westerwelle, potrivit Mediafax. Dintre membrii UE, Spania, Slovacia, Romania, Grecia si Ciprul nu au recunoscut Kosovo. Independenta fostei provincii sarbe a fost recunoscuta pana in prezent de 71 de state, reprezentand mai mult de o treime dintre cele 192 de tari membre ONU. Serbia, sustinuta de Rusia, nu recunoaste secesiunea si considera Kosovo drept provincie sarba.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 71 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva politica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 71 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 71 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia, Honduras si Kiribati. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.

Independenta mafiota

Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independenta fata de China comunista, a recunoscut independenta Republicii Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

CIJ, camp de batalie juridica intre Serbia si Kosovo

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) îşi va face public in data de 22 iulie 2010 avizul consultativ cu privire la legalitatea declaraţiei unilaterale de independenţă a Republicii Kosovo faţă de Serbia, a informat recent instanţa de la Haga, citata de mass-media internationala. Potrivit comunicatului oficial, şedinţa publică în care preşedintele Curţii, Hisashi Owada, va da citire avizului consultativ va avea loc la ora 15.00. Avizul CIJ, principalul organ judiciar al Naţiunilor Unite, nu are caracter obligatoriu. Serbia, Republica Kosovo şi 29 de state, printre care SUA şi Rusia, au participat între 1 şi 11 decembrie 2009 la o procedură orală în faţa CIJ, sesizată de Adunarea Generală a ONU la cererea Serbiei.
Independenţa Kosovo, proclamată la 17 februarie 2008, a fost recunoscută de 69 de state, printre care 22 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. Serbia continuă să considere Kosovo drept provincia sa meridională.

Schengen balcanic

Ca dovada a sustinerii internationale pentru independenta statului balcanic, responsabili din trei tari din Peninsula Balcanica, Albania, Macedonia, Muntenegru, precum şi Kosovo au anunţat stabilirea unei zone de liberă circulaţie între ele, unde cetăţenii lor respectivi vor putea să se deplaseze dintr-o ţară într-alta fără vize. Cele patru ţări în chestiune, reprezentate prin preşedinţii lor, au decis să instituie un „regim de mini Schengen”, a declarat preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu, făcînd aluzie la zona de liberă circulaţie de persoane stabilită de 25 de ţări europene, dintre care majoritatea membre ale Uniunii Europene. O asemenea iniţiativă „demonstrează maturitatea noastră pentru dezvoltarea integrării europene”, a adăugat Sejdiu, care i-a primit pe ceilalţi trei preşedinţi la Prizren, în sudul Kosovo.
La randul sau, preşedintele albanez Bamir Topi a subliniat că decizia celor patru ţări se aseamănă unui „apel către partenerii noştri europeni pentru a considera libera circulaţie de persoane ca pe un drept esenţial pentru fiecare cetăţean care trăieşte şi lucrează în regiunea Balcanilor”.
Reamintim ca Uniunea Europeană a abolit în decembrie 2010 obligaţia de vize pentru cetăţenii sarbi, muntenegreni şi macedoneni dotaţi cu un paşaport biometric şi care doresc să calatoreasca în ţările spaţiului Schengen. Albania şi Republica Kosovo aspiră la rîndul lor să poată beneficia de o asemenea măsură, pe fondul opozitiei crescande din partea Germaniei, Olandei, Belgiei si Marii Britanii.

Axa strategica Pristina-Mogadishu

Republica Somalia a recunoscut independenta Republicii Kosovo, au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, surse diplomatice de la Pristina. Presedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, a primit documentele oficiale prin intermediul reprezentantei permanente a Somaliei la Organizatia Natiunilor Unite (ONU), care devine astfel cel de-al 69-lea stat care a recunoscut independenta unilaterala declarata de regimul de la Pristina. Sursele diplomatice kosovare, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile de la Pristina nu au intentia de a deschide o reprezentanta diplomatica permanenta in Somalia, stat care se confrunta cu un sangeros razboi civil si o instabilitate politica si economica cronica.
Reamintim ca anterior presedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca cele cinci state membre ale Ununii Europene care nu au recunoscut pana acum independenta Kosovo se indreapta spre stabilirea unor relatii diplomatice bilaterale cu autoritatile de la Pristina. Exista unele “mişcari pozitive” în ceea ce priveşte Grecia, a precizat Sejdiu într-un interviu acordat publicatiei Euobserver. Sejdu a mai subliniat ca exista „semnale diplomatice” si din partea autoritatilor din Republica Cipru, Romania, Spania şi Slovacia. Mentionam ca periodic in mass-media kosovara apar speculatii privind posibila recunoastere de catre Bucuresti a independentei Kosovo.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.
Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Deznodamant juridic

Anterior surse diplomatice din Bruxelles, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, declarau ca CIJ va emite opinia cu privire la legalitatea independentei Kosovo în luna noiembrie 2010.
La randul lor, oficialii de la Belgrad considera ca problema Kosovo poate fi abordata de pe o pozitie de forta atunci cand Serbia va deveni membra a Uniunii Europene. Secretarul de stat din Ministerul pentru regiunea Kosovo-Metohia, Oliver Ivanovic, citat de agentia sarba Tanjug, a declarat ca ”noua atmosfera economica si politica ce se va crea in Serbia ca urmare a obtinerii statutului de membru UE va face posibila stabilirea unei intelegeri istorice intre cele doua parti”. “Daca ma intrebati pe mine, este singura cale de a atinge un model sustenabil pentru solutionarea problemei nationale a sarbilor si albanezilor”, a subliniat Ivanovic, precizand ca albanezii din Kosovo si Serbia nu vor putea ajunge prin propriile puteri la o intelegere pana in momentul cand statutul de membru al UE nu va constitui un viitor sigur.

Batalie legala

Avizul Curtii Internationale de Justitie de la Haga, care nu are caracter de constrangere, va fi redactat de catre cei 15 judecatori ai CIJ si va fi citi apoi in sedinta publica. Belgradul a afirmat la inceperea audierilor, la 1 decembrie, ca declaratia de independenta a Kosovo este “o provocare pentru ordinea juridica fondata pe principiul suveranitatii statelor”.
La randul sau, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat ca “independenta Kosovo este ireversibila si va ramane asa”. El a primit sprijinul neconditionat al SUA, care au rugat Curtea sa o declare “conforma cu dreptul international” si au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.
Reamintim ca instanta de la Haga nu va da niciun verdict asupra independentei Republicii Kosovo. CIJ va trebui sa ia in considerare regula ca recunoasterea statelor este o chestiune de suveranitate a statelor care recunosc, a declarat si presedintele sloven Danilo Tirk intr-un interviu pentru publicatia sarba Politika. Curtea de Justitie poate analiza circumstantele in care a fost proclamata independenta, isi poate exprima opinia asupra acestor circumstante, insa nu poate norma politica de recunoastere a statelor. Este o chestiune de suveranitate a fiecarui stat in parte. De aceea nu trebuie sa asteptam multe de la opinia consultativa a Curtii cu sediul la Haga, a declarat presedintele sloven. Danilo Tirk considera ca avertismentul presedintelui CIJ Hisashi Owada este potrivit, subliniind ca toti cei care se asteapta ca instanta sa emita un verdict sub notiunea de opinie se insala. O opinie este doar o opinie, a spus el. Tirk, care este si profesor de drept international, a subliniat ca problema unei declaratii unilaterale de independenta este totdeauna disputabila si legata de tensiuni politice si ca, in acest sens, reprezinta o amenintare la pacea lumii.

Sprijin romanesc

Serbia a beneficiat de sustinerea neconditionata a Romaniei, o delegatie condusa de secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, pledand impotriva independentei Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie. Potrivit declaratiilor oficialului roman, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.

Kosovarii se pregatesc sa ia cu asalt statele UE

Responsabili din patru ţări din Peninsula Balcanica, Albania, Macedonia, Muntenegru şi Kosovo au anunţat stabilirea unei zone de liberă circulaţie între ele, unde cetăţenii lor respectivi vor putea să se deplaseze dintr-o ţară într-alta fără vize, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Cele patru ţări în chestiune, reprezentate prin preşedinţii lor, au decis să instituie un „regim de mini Schengen”, a declarat preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu, făcînd aluzie la zona de liberă circulaţie de persoane stabilită de 25 de ţări europene, dintre care majoritatea membre ale Uniunii Europene. O asemenea iniţiativă „demonstrează maturitatea noastră pentru dezvoltarea integrării europene”, a adăugat Sejdiu, care i-a primit pe ceilalţi trei preşedinţi la Prizren, în sudul Kosovo.
La randul sau, preşedintele albanez Bamir Topi a subliniat că decizia celor patru ţări se aseamănă unui „apel către partenerii noştri europeni pentru a considera libera circulaţie de persoane ca pe un drept esenţial pentru fiecare cetăţean care trăieşte şi lucrează în regiunea Balcanilor”.
Reamintim ca Uniunea Europeană a abolit în decembrie 2010 obligaţia de vize pentru cetăţenii sarbi, muntenegreni şi macedoneni dotaţi cu un paşaport biometric şi care doresc să calatoreasca în ţările spaţiului Schengen. Albania şi Republica Kosovo aspiră la rîndul lor să poată beneficia de o asemenea măsură, pe fondul opozitiei crescande din partea Germaniei, Olandei, Belgiei si Marii Britanii.