Liderul belarus, Alexandr Lukasenko, ameninta Uniunea Europeana si SUA

Preşedintele Republicii Belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat recent că libertatea individuală este un lucru “insuportabil” şi rău pentru ţara sa, afectată de sancţiuni occidentale în urma reprimării fără precedent a opoziţiei după alegerile prezidenţiale din 2010, relatează mass-media regionala. Aflat la putere de aproape 18 ani şi calificat de către fosta administraţie americană drept “ultimul dictator din Europa”, Lukaşenko l-a citat pe scriitorul rus Fiodor Dostoievski, într-un mesaj anual adresat naţiunii, apărându-şi politica brutală. “Marele Dostoievski a scris că nu există nimic mai insuportabil pentru o persoană decât libertatea,. Evident, avea dreptate”, a declarat liderul belarus.

Arestari masive

Liderul de la Minsk a subliniat că alegerile prezidenţiale din 2010, urmate de o reprimare fără precedent a opoziţiei, au dovedit că libertatea nu este un lucru bun pentru Belarus. “Noi le-am acordat o libertate totală candidaţilor (…). Ultimele alegeri au arătat că nu era pentru binele poporului: ţara (a fost) umilită la televizor, (au existat) tulburări de stradă, (s-au lansat) apeluri la teroare, la violenţă”, a subliniat acesta. “Tot Belarusul a putut să vadă ce înseamnă opoziţia. Aceasta a fost cea mai bună publicitate (făcută) puerii”, a apreciat el.
Câteva sute de persoane, inclusiv majoritatea candidaţilor la preşedinţie, au fost arestate deoarece au participat la o manifestaţie post-electorală denunţând fraude. Datorita derapajelor anti-democratice, Belarusul face obiectul unor sancţiuni occidentale din cauza arestărilor opozanţilor, care s-au multiplicat după realegerea lui Lukaşenko, în 2010, cu peste 80% din voturi, în urma unui scrutin marcat de nereguli importante, potrivit observatorilor.
“După alegerile din 2010, noi vream să aprofundăm dialogul cu Europa şi Statele Unite, să dezvoltăm aşa-numita societate civilă. Însă Occidentul şi Coloana a Cincea (numele dat opozanţilor acuzaţi că se află în solda occidentalilor) au decis altfel”, a subliniat Lukaşenko.

Compania aeriana Belavia, tinta sigura in razboiul economic dintre Moscova si Minsk

Legătura aeriană dintre Rusia si Republica Belarus a fost întreruptă pret de câteva ore în dimineta zilei de luni, 26 martie, după ce Federatia Rusă a retras autorizatia de zbor companiei aeriene „Belavia” din Belarus.
Reactia autoritatilor de la Minsk însă nu s-a lăsat astepătată. În scurt timp, oficialii belarusi le-au retras autorizatiile tuturor transportatorilor rusi. În aceste conditii legătura aeriană între Moscova si Minsk a fost întreruptă pret de câteva ore, a anuntat agentia belarusă de presa BELTA. În urma negocierilor, conflictul a fost aplanat până joi, perioadă în care cursele vor fi efectuate conform orarului. Până atunci autoritătile aeriene din ambele state vor trebui să anunte o decizie.
Incidentul a avut loc din cauza neîntelegrilor privind numărul de curse. În timp ce operatorii belarusi insistă pe un număr egal de curse, partea rusa doreste suplimentarea numarului de curse pe care companiile aeriene din Federatia Rusa au dreptul sa le efectueze. Mass-media regionala a mai adaugat ca din cauza neîntelegerilor, au avut de suferit aproximativ 360 de pasageri.

Uniunea vamala euro-asiatica, miza politica in R.Moldova

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Iure Leancă, a declarat, la Washington, că Moldova nu doreşte, momentan, să adere la Uniunea vamală Euro-Asiatică, deoarece „nimeni încă nu a invitat-o în această structură”. „În ceea ce priveşte aderarea Moldovei la Uniunea Euro-Asiatică, pot să vă spun că pe noi nimeni încă nu ne-a invitat în această structură şi noi nu am examinat această chestiune. Deocamdată ne aranjează integrarea în zona de libesr schimb din cadrul CSI şi UE”, a declarat Iurie Leancă, în cadrul unui interviu acordat la Washington, citat de mass-media de la Chisinau.

Oferta rusa

Anterior, Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, a declarat că Republica Moldova poate spera la o eventuală reducere a tarifelor la gazele livrate de Gazprom, dacă va adera la Uniunea Vamală Euro-Asiatică. „În cazul aderării Moldovei la Uniunea Vamală Euro-Asiatică gazul şi petrolul rusesc ar putea fi mai ieftine, inclusiv pentru consumatori, poate chiar cu 30 la sută. În afară de aceasta, în cadrul Uniunii există o piaţă de desfacere imensă, comparabilă cu cea din Uniunea Europeană şi care nu este invadată de produsele moldoveneşti – vinuri, fructe, legume”, a declarat presei Valeri Kuzmin.
Reamintim că premierul moldovean, Vlad Filat, a semnat anul trecut, la Sankt Petersburg, acordul de constituire a zonei Libere de Comerţ a Comunităţii Statelor Independente. Respectivul proiect materializează o parte a iniţativei prim-ministrului rus, Vladimir Putin, de creare a Uniunii Vamale Euro-Asiatice. Acordul nu a fost semnat de premierii Azerbaidjanului, Uzbekistanului şi Turkmenistanului.

Referendum contestat

Mediile politice si economice de la Chişinău s-au aratat sceptice faţă de posibilitatea organizării unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan, anunţat de Partidul Social Democrat din Moldova, relateaza mass-media locala. Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Valeri Kuzmin, a încurajat această idee, aducând argumente prin datele unor sondaje de opinie.
La randul sau, Marius Lazurcă, ambasadorul României la Chişinău, a opinat în cadrul unui club de presă, că o eventuală aderare a Republicii Moldova la uniunea euroasiatică oferă o perspectivă neclară, fiind o structură despre viitorul căreia este greu de vorbit în momentul de faţă.
În opinia unui expert, aderarea Republicii Moldova ar oferi o serie de avantaje, printre care, reducerea preţurilor la resursele energetice cu 30 procente şi tarife vamale preferenţiale în cadrul uniunii, informează Vocea Basarabiei. Analistul politic Bogdan Ţârdea consideră necesară aderarea la Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan, arătându-se sceptic doar în ce priveşte posibilitatea aderării Moldovei la UE în viitorul apropiat. Totodată acesta consideră că din moment ce societatea Republicii Moldova este divizată, schimbarea rapidă a vectorului ar putea cauza instabilitate socială şi politică.

Manevra politica

De o părere total diferită este expertul economic, Valeriu Prohniţchi. Potrivit sursei citate, acesta consideră că Republica Moldova ar avea de pierdut ca urmare a renunţării la cursul european, în favoarea unei uniunii euro asiatice. Analistul a opinat că Partidul Social Democrat foloseşte uniunea ca pe o nişă electorală îndreptată spre adepţii integrării Republicii Moldova în spaţiul post sovietic. ”Aderarea Moldovei la această Uniune, ar fi probabil periculoasă din punct de vedere economic”, a mai precizat expertul.
Reamintim că în favoarea intrării Moldovei în Uniunea Vamală s-a pronunţat fostul preşedinte al ţării, Vladimir Voronin, care a propus şi crearea unei comisii speciale pentru integrarea în această uniune. Şi co-preşedintele Partidului Popular Socialist, Victor Stepaniuc salută această iniţiativă.
Pentru organizarea referendumului în problema aderării Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, Partidul Social Democrat a organizat un grup de Iniţiativă în vederea iniţierii campaniei de strângere a semnăturilor de la populaţie. În acest sens s-a stabilit că pe 18 noiembrie 2012 se va desfăşura, totuşi Referendumul Republican legislativ privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan, care va avea statut de lege. Pentru iniţierea referendumului, social-democraţii de la Chisinau trebuie să strângă cel puţin 200.000 de semnături.

Liderul belarus, Alexandr Lukasenko, pune conditii Uniunii Europene

Normalizarea relaţiilor dintre Minsk şi UE este posibilă doar dacă Europa nu va iniţia noi sancţiuni, a declarat săptămâna trecuta Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Belarus, citat de mass-media regionala. În opinia analistilor politici, citati de presa rusa, Minskul încearcă în acest mod să împiedice extinderea sancţiunilor europene asupra reprezentanţilor businessului apropiat puterii. Atenţionarea Minskului a luat o formă diplomatică şi fost prezentată ca un răspuns al şefei serviciului de presă al MAE Belarus, Maria Vanşina, la întrebarea pusă de agenţia oficiala de presă Belta privind deschiderea UE de a-şi retrimite ambasadorii la Minsk. ‘Despre ce fel de întoarcere a ambasadorilor europeni poate fi vorba astăzi, dacă UE nu încetează să ne ameninţe cu iniţierea de noi sancţiuni la 23 martie? Mai bine să aşteptăm această zi şi abia după aceea să luăm decizii, inclusiv în ceea ce priveşte revenirea ambasadorilor’, a spus Vanşina.

Sanctiuni comunitare

Consiliul UE intenţionează să revină, în data de 23 martie 2012, asupra discutării problemei belaruse. Potrivit Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, în această zi ar urma să fie revizuită lista cetăţenilor belaruşi care intră sub incidenţa sancţiunilor europene. Nu este exclus ca această listă să fie extinsă prin intermediul unor oameni de afaceri apropiaţi puterii de la Minsk.
O nouă discuţie pe această temă a avut loc recent, la Strasbourg, în cadrul unei noi reuniuni a Parlamentului European. La finalul dezbaterilor a fost elaborată o nouă rezoluţie. Aceasta constată deteriorarea relaţiilor cu Uniunea Europeană (UE) şi înteţirea presiunilor asupra opoziţiei în interiorul Republicii Belarus, solicitând Consiliului UE să extindă viitoarele sancţiuni la adresa acestei ţări.

Expulzari strategice

În opinia experţilor, actuala situaţie în care ambasadori ai ţărilor europene au fost expulzaţi din Republica Belarus nu convine într-o măsură mult mai mare Bruxellesului, decât Minskului. La ora actuală Aleksandr Lukaşenko se simte destul de încrezător, având sprijinul energic al Rusiei. Din acest motiv, atât timp cât Bruxelles ‘stă pe gânduri’, Minskul atacă. La ultima extindere a sancţiunilor europene, autorităţile belaruse au replicat prin obligarea ambasadorului Poloniei şi şefului reprezentanţei UE de a părăsi Minskul, precum şi printr-un nou val de represalii la adresa opoziţiei. Astfel, politicienii de opoziţie, apărătorii drepturilor omului şi jurnaliştii care scriu ‘de rău’ despre Lukaşenko nu mai sunt lăsaţi să iasă din ţară, fără a le fi oferită vreo explicaţie în acest sens. Interzicând intrarea unor oficiali europeni şi ieşirea opozanţilor din ţară, puterea de la Minsk intenţionează să reducă la minim contactele politicienilor europeni cu opoziţia locală, subliniază experţii. Acest lucru pune sub semnul întrebării posibilitatea realizării planului european cu sprijinul societăţii civile a Republicii Belarus.
După cum a anunţat anterior purtătoarea de cuvânt al diplomaţiei europene, Maya Kotsyanchich, alături de sancţiuni, Consiliul UE intenţionează să discute la 23 martie noul program de cooperare ‘Dialogul european pentru modernizare’, în care este vorba tocmai despre extinderea contactelor cu politicienii din opoziţie şi cu societatea civilă din Republica Belarus.

Sprijin rusesc

Federatia Rusa va oferi tot sprijinul de care are nevoie Belarus, ţară care se confruntă cu sancţiuni politice şi economice din partea Uniunii Europene, a declarat recent vicepremierul rus Dmitri Rogozin. “Nu este vorba doar despre cooperarea militară şi tehnică, ci despre cooperarea interguvernamentală în general”, a declarat Rogozin, după o întrevedere cu vicepremierul belarus Vladimir Semaşko, relatează Ria Novosti. “Pot să spun un singur lucru: vom fi alături de colegii din Belarus”, a mai spus fostul ambasador al Rusiei la NATO.
Uniunea Europeană a anunţat în februarie că a pus pe lista neagră alţi 21 de oficiali de la Minsk, suspectaţi de implicare în anihilarea opoziţiei. Decizia a survenit ca urmare a intensificării tensiunilor diplomatice dintre UE şi Belarus, după ce Minsk-ul a expulzat un oficial european şi unul polonez, în replică la sancţiunile europene. Aproximativ 200 de oficiali din Belarus au restricţie de intrare în spaţiul comunitar. Printre ei se află şi preşedintele Alexandr Lukaşenko şi doi dintre fiii săi. Pe lângă interdicţia de a intra în UE, toate bunurile şi activele bancare deţinute de ei în spaţiul comunitar au fost îngheţate.
Belarus, Rusia and Kazahstan au criticat sancţiunile UE, susţinând că acestea ameninţă uniunea vamală dintre cele trei ţări.

Executie controversata

Belarusul a executat doi bărbaţi condamnaţi pentru atentatele de la metroul din Minsk, din aprilie 2011, relatează agenţia oficiala de presă a fostei republici sovietice, Belta, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Mama unuia dintre condamnaţi, Vladislaw Kavalyov, a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, că fiul său a fost împuşcat de un pluton de execuţie. “Am primit o notificare potrivit căreia verdictul a fost îndeplinit”, a spus Liubov Kovaliova pentru presa de la Minsk.
Ea a precizat că notificarea, transmisă de Curtea Supremă, era datată din 16 martie 2012. Femeia susţine că fiul său era nevinovat şi a acuzat autorităţile belaruse că încearcă să “pună crimele sale pe seama copiilor”. Execuţia celui de al doilea condamnat, Dmitri Konovalov, a fost, de asemenea, confirmată oficial.
Reamintim ca in luna noiembrie 2011, Konovalov şi Kovaliov au fost condamnaţi pentru un atac cu bombă produs la metroul din Minsk în 11 aprilie 2011. Atacul s-a soldat cu 15 morţi şi sute de răniţi.
Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a refuzat să îi graţieze pe cei doi, în pofida apelurilor guvernelor occidentale şi organizaţiilor pentru drepturile omului. Republica Belarus este singura ţară din Europa unde se mai aplică încă pedeapsa capitală.

Liderul belarus Alexandr Lukasenko, suparat pe Polonia

Televiziunea de stat din Belarus susţine că un document al Wikileaks evidenţiază că Polonia a finanţat proteste împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko după alegerile din Belarus din decembrie 2010, relatează site-ul Radio Polonia, citat de mass-media regionala. Printr-o emisiune de sâmbătă, 11 februarie a postului de televiziune de stat din Belarus, a fost prezentată o telegramă care arată că “revoltele” din Minsk, care au avut loc pe 19 decembrie 2011, după alegeri, “au fost finanţate de Varşovia”. Autoritatile poloneze au refuzat sa comenteze acuzatiile.
O presupusă plată de 80.000 de euro a fost trimisă de către Ministerul de Interne polonez către candidatul la alegerile prezidenţiale Uladzimir Niaklajeu “pentru a organiza proteste pe 19 decembrie 2010″, conform unui jurnalist al unui post de televiziune din Belarus.

Arestari masive

Sute de persoane au fost arestate în timpul manifestaţiilor care au avut loc după ce s-a anunţat că Lukaşenko a câştigat al patrulea mandat consecutiv, obţinând 80 la sută din voturi. Candidaţii opoziţiei au fost acuzaţi că au participat la manifestaţii fără autorizaţie, unii primind şi condamnări la închisoare. Polonia, OSCE, UE şi SUA au criticat vehement aceste condamnări precum şi derularea alegerilor.
“Acest document scris permite un punct de vedere senzaţional asupra evenimentelor din 19 decembrie şi asupra celui care a fost organizatorul revoltelor”, conform postului de televiziune de stat. În cadrul aceleiaşi emisiuni a fost prezentat un alt document care arată că Ambasada Poloniei din Minsk, prin intermediul ambasadorului său, ar fi plătit pe Leszek Szerepa, din Belarus, cu 28.000 de euro după o întâlnire cu Uladzimir Niaklajeu.

Facebook, interzis in Belarus

Regimul autoritar din Belarus raspunde intr-un mod absurd la ideile de protest tot mai creative ale tinerilor, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Un proiect de lege al guvernului de la Minsk interzice urmatoarele: “Prezenta in masa a cetatenilor in spatii publice care au fost alese in prealabil, inclusiv in spatii exterioare, la un moment stabilit, cu scopul de a actiona sau de a ramâne inactivi, ca forma de protest sau de exprimare a opiniilor politice”. Pedeapsa pentru cetatenii bieloruşii si straini care se aduna in spatii publice pentru a nu face nimic este de 15 zile de arest.

KGB vs. Facebook

Reamintim ca mai multe organizatii nonguvernamentale din Belarus si strainatate au acuzat recent serviciiile de securitate belaruse ca folosesc retelele de socializare pentru a identifica si aresta organizatorii protestelor impotriva regimului autoritar al presedintelui belarus Lukasenko. Acuzatiile vin pe fondul organizarii la Minsk a unor proteste mai putin obişnuite. Oamenii se aduna in capitala fostei republici sovietice şi incep sa aplaude brusc, işi pornesc simultan alarma telefoanelor mobile sau hoinaresc in grup pe strazi. Politia a arestat peste 2.000 de persoane pentru asemenea fapte, iar 500 au fost condamnate la 15 zile de inchisoare. Acestea modalitati de protest au aparut dupa ce autoritatile au refuzat constant sa elibereze autorizatii pentru manifestatii in locuri publice.

Presedintele belarus Alexandr Lukasenko, in razboi deschis cu UE

Uniunea Europeană a interzis, la inceputul acestei saptamani, statelor membre să livreze arme şi echipamente de menţinere a ordinii în Belarus, apreciind că în această ţară are loc o deterioare a situaţiei drepturilor omului, a democraţiei şi domniei legii, relateaza mass-media europeana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Totodată, bunurile unor oameni de afaceri si oficiali care au legături stranse cu regimul din Belarus urmează să fie îngheţate, iar accesul acestora la vize pentru UE va fi blocat. Totodata, statele UE vor îngheţa bunurile a trei companii, acuzate de relaţii ilegale cu regimul condus de Lukasenko. Declaraţia făcută publică luni, în urma unei reuniuni a miniştrilor de externe din UE la Luxemburg, nu menţionează nume şi nu precizează câte persoane sunt vizate de noile măsuri.
Realegerea, la 19 decembrie 2010, a lui Aleksandr Lukaşenko ca preşedinte, după 16 ani de mandat şi cu aproape 80% din voturi, a fost urmată de o manifestaţie violent reprimată, în care sute de mii de oameni au denunţat fraude masive. Protestul s-a încheiat cu arestarea a 600 de persoane, printre care şapte candidaţi ai opoziţiei.

Tragedia de la Smolensk, provocata de polonezi

Expertii rusi au stabilit in raportul lor privind rezultatele anchetei cu privire la accidentul aviatic din aprilie din Rusia, de langa Smolensk, si predat miercuri Varsoviei, ca partea poloneza este cea vinovata de tragedie, scrie presa poloneza. Din surse apropiate anchetei ruse de la Moscova am aflat ca Comitetul rus de Stat pentru Aviatie a stabilit ca vina principala o poarta partea poloneza, inclusiv pilotii, si ca operatiunile rusilor, in special ale controlorilor de trafic, nu au constituit o cauza a catastrofei, scriu sursele citate. Anterior, secretarul Consiliului National al Aviatiei din Polonia, Tomasz Hypki, citat de RIA Novosti, a declarat ca rezultatele anchetei accidentului aviatic ar putea fi devastatoare pentru partea poloneza, el admitand ca zborul delegatiei poloneze a fost foarte prost organizat de catre partea poloneza, desi partea rusa isi daduse acordul, transmite agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Partea rusa a transmis miercuri reprezentantului guvernului polonez in Comisia rusa de ancheta, Edmund Klich, un proiect de raport cu rezultatele anchetei comisiei tehnice a MAK cu privire la accidentul aviatic din 10 aprilie de langa Smolensk, in vestul Rusiei, in care au murit 96 de persoane, intre care presedintele polonez Lech Kaczynski. Conform Conventiei aviatiei civile internationale, Polonia are la dispozitie 60 de zile pentru a studia raportul, documentul putand fi publicat numai dupa ce expertii polonezi isi vor spune punctul de vedere.
Pe 11 octombrie, familiile victimelor accidentului aerian de la Smolensk s-au intors la Varsovia, dupa ce o defectiune la avionul cu care urmau sa soseasca a obligat o parte din rude si oficiali, inclusiv Prima Doamna Anna Komorowska, sa ramana peste noapte in Belarus.
La sfarsitul lunii septembrie 2010, un grup de experti polonezi s-a deplasat la Smolensk pentru a inspecta locul in care s-a prabusit la 10 aprilie aeronava Tu-154 a presedintelui Poloniei, Lech Kaczynski. Grupul avea in componenta sa cinci experti de la Institutul de Arheologie si Etnologie de pe langa Academia de Stiinte a Poloniei, in frunte cu profesorul Andrzej Buko, precum si un procuror de la Parchetul Militar al Poloniei. Expertii intentionau sa cerceteze locul accidentului si sa decida cu privire la unele sapaturi arheologice in eventualitatea gasirii unor ramasite de cadavre, fragmente ale epavei sau bunuri ale victimelor. Purtatorul de cuvant al Biroului procurorului militar sef al Poloniei, Zbigniew Zepa, a declarat ca spera ca investigatiile din teren sa permita partii poloneze sa accepte faptul ca nu mai pot fi gasite noi ramasite ale victimelor accidentului aviatic.

Blestemul Katyn

Aeronava Tu-154 s-a prabusit in apropiere de aeroportul militar Severnai de langa Smolensk cu 96 de persoane la bord, intre care presedintele Lech Kaczynski, sotia sa Maria, responsabili de rang inalt, in conditii de vizibilitate redusa din cauza cetii dense. Delegatia oficiala poloneza urma sa participe la ceremoniile comemorative de la Katyn, unde la ordinul lui Stalin au fost ucisi mai multe mii de militari polonezi in anul 1940.
In urma cu o saptamana, ministerul polonez de Externe a sesizat CEDO in legatura cu refuzul Rusiei de a oferi acces la documente despre masacrul de la Katyn. In 2007, Procuratura Militara din Rusia a intrerupt investigatia privind masacrul comis in 1940 la Katyn, argumentand ca nu este vorba de o crima impotriva umanitatii, cum sustin rudele victimelor. Rudele victimelor poloneze au contestat decizia Procuraturii la o instanta din Moscova, dar contestatia a fost respinsa. Ulterior, rudele victimelor au intentat o actiune judiciara la CEDO. In martie 2010, Procuratura din Rusia a trimis la CEDO o serie de documente pentru a dovedi ca asasinarea in 1940 a zeci de mii de ofiteri polonezi nu a fost o crima impotriva umanitatii. In prezent, Ministerul polonez de Externe acuza Rusia ca nu a efectuat o investigatie completa in cazul masacrului. CEDO urmeaza sa decida daca va avea loc un proces sau daca va exista o solutie amiabila. Rudele victimelor cerusera Rusiei sa ii reabiliteze pe ofiterii ucisi si sa dezvaluie numele persoanelor care au ordonat crimele, precum si sa prezinte documentele referitoare la acest caz.
Recent, Partidul Comunist rus i-a cerut presedintelui Dmitri Medvedev sa urgenteze o ancheta pentru a dovedi ca dictatorul sovietic Iosif Stalin nu a ordonat masacrul a mii de ofiteri polonezi, o crima pe care comunistii o imputa Germaniei naziste. “Exista documente irefutabile si dovezi materiale care arata ca executarea ofitelor polonezi nu a fost efectuata de NKVD din URSS (politia politica sovietica) in primavara lui 1940, ci de fortele de ocupatie naziste in toamna lui 1941”, se arata intr-o declaratie semnata de liderul PC, Ghennadi Ziuganov. “Insistam pentru ca seful statului sa ordone Parchetului sa desfasoare o ancheta minutioasa privind falsificarea documentelor care dovedesc vinovatia regimului sovietic legate de executarea ofiterilor polonezi”, continua mesajul publicat pe site-ul comunistilor.
Aceasta scrisoare apreciaza ca o nota a directorului NKVD, Lavrenti Beria, purtand semnatura lui Stalin si in care este propusa executarea a peste 20.000 de ofiteri polonezi, este un fals “pregatit la inceputul anilor “90 de anturajul lui (Boris) Eltin”, primul presedinte rus. Presedintele Dmitri Medvedev a reactionat miercuri seara afirmand ca nu are niciun comentariu de facut pe acest subiect, Rusia recunoscand de mult timp responsabilitatea sovietica in aceast masacru.
“Partidul nostru comunist incearca sa respinga concluziile comisiei de la Katin. Nu am niciun comentariu de facut, deoarece am spus deja totul”, a subliniat seful statului rus. In urma invadarii unor regiuni poloneze de catre URSS in 1939, in virtutea pactului Ribbentrop-Molotov, 22.000 de ofiteri polonezi, prizonieri ai Armatei Rosii, au fost ucisi in padurea Katin si la Mednoe, in Rusia, precum si la Harkiv, in Ucraina. Timp de mai multe decenii, Uniunea Sovietica a acuzat nazistii ca au comis aceste asasinate. Abia in aprilie 1990 liderul sovietic Mihail Gorbaciov a recunoscut responsabilitatea tarii sale in acest masacru.

Presedintele rus Medvedev, suparat pe omologul sau belarus Lukasenko

Presedintele rus Dimitri Medvedev a lansat un virulent atac la adresa omologului belarus Aleksandr Lukasenko, aflat in plina campanie, pentru alegerile prezidentiale din decembrie 2010, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Medvedev si-a postat remarcile pe blogul sau, gazduit de site-ul oficial al Kremlinului. Lukasenko este acuzat ca isi construieste campania electorala, pe subiecte antirusesti, acuzatii isterice, blesteme si injurii la adresa Rusiei si a conducerii acesteia, de incercarile peramente de a crea in constiinta publica imaginea dusmanului din afara, transmite RRA, citata de agentia KARADENIZ PRESS. Inainte erau Statele Unite, Europa si Occidentul, acuma a venit randul Rusiei, afirma Medvedev. El il acuza pe Lukasenko ca si-a incalcat promisiunile de a recunoaste independenta Abhaziei si Osetiei de Sud, si chiar de incercarea de a-i denigra, in fata actualului lider rus, pe predecesorii acestuia, Boris Eltin si Vladimir Putin. Medvedev numeste acest comportament, infam si avertizeaza ca Rusia va tine cont de el, in politica sa fata de actualul lider de la Minsk si, totodata, il sfatuieste pe Lukasenko sa se preocupe de problemele interne, inclusiv sa inceapa investigatiile in cazurile disparitiilor unor persoane politice, oponenti si jurnalisti. Declaratiile lui Medvedev survin la cateva zile dupa ce Lukasenko a acuzat Rusia de sustinerea opozitiei belaruse, in actuala campanie.
Presedintele belarus Aleksandr Lukasenko, care conduce fosta republica sovietica de 16 ani, este din nou candidat la propria sa succesiune, in cadrul scrutinului prezidential fixat pentru decembrie, a anuntat recent Comisia Electorala Centrala de la Minsk. “Domnul Lukasenko si-a depus candidatura pentru alegerile prezidentiale din 19 decembrie”, a indicat secretarul Comisiei, Nikolai Vozovik, subliniind ca in total 18 candidati s-au anuntat pentru acest scrutin. Candidatii urmeaza sa se inregistreze la Comisie. Aleksandr Lukasenko a lasat sa se inteleaga de mai mult timp ca va candida pentru un nou mandat, calificandu-si opozantii drept “dusmani ai poporului”. In schimb, Aleksandr Milinkevici, liderul cel mai important al miscarii de opozitie din Belarus, a anuntat ca renunta sa mai candideze in alegerile prezidentiale din decembrie, denuntand in special “o campanie de epurari” lansata de regimul autoritar al presedintelui Aleksandr Lukasenko. Milinkevici, care a primit in 2006 Premiul Saharov al Parlamentului European pentru libertatea de expresie, a explicat de asemenea ca opozitia a pierdut mult din influenta sa din 2007, de cand “au inceput lupte interne”, si ca el nu doreste in acest context sa fie un simplu figurant.
Alegerile prezidentiale in Belarus urmeaza sa aiba loc la 19 decembrie, potrivit deciziei luate la 14 septembrie de parlamentul de la Minsk. Presedintele Aleksandr Lukasenko conduce din 1994 cu o mana de fier aceasta fosta republica sovietica cu 10 milioane de locuitori situata intre Uniunea Europeana si Rusia. Realegerea sa in martie 2006 a provocat proteste in masa, urmate de numeroase arestari in randul militantilor opozitiei.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, mizeaza pe cartea electorala rusa

”Moldova nu va intra în Uniunea Vamală din care face parte Rusia, Kazahstan si Belarus”, a declarat recent ministrul Economiei de la Chisinau, Valeriu Lazăr, citat de mass-media rusa. Totodată, Lazăr a declarat că Moldova ar putea încheia negocierile privind Zona de comert liber cu Rusia, Ucraina, Armenia, Belarus si Kazahstan până în martie 2011.
Ministrul Economiei de la Chisinau a mentionat că este multumit de desfăsurarea negocierilor privind Zona de comert liber. Acesta a explicat, însă, că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală este inacceptabilă. ”Următoarea etapă a dezvoltării acestei Uniuni va fi crearea unor structuri supranationale, iar Moldova nu este gata să meargă la o astfel de integrare politică.” Lazăr a explicat că pentru Moldova este suficientă integrarea economică a tării în limitele CSI, în baza Acordului de Liber Comert, care nu contravine procesului de integrare europeană.
Mass-media din Republica Moldova mai precizează că în luna martie curent, ministrul Economiei a declarat că intrarea în Uniunea Vamală ar deschide pentru Republica Moldova posibilităti mai mari de export în cadrul unei piete comune. La începutu lunii ulie, Belarus, Rusia si Kazahstan au semnat declaratia de intrare in Uniunea Vamală. Se presupune că până în 2012 va fi creat un spatiu economic unic pentru Federatia Rusă, Belarus si Kazahstan, care va accelera integrarea economică a acestor trei tări. Ucraina nu intentionează să adere la această structură. Piata comună a Uniunii Vamale reprezintă peste 170 milioane de oameni.

Voronin mizeaza pe cartea rusa

Ulterior, fostul preşedinte moldovean, liderul Partidului Comuniştilor Vladimir Voronin a declarat, într-un interviu acordat agenţiei ruse ITAR-TASS, citat de mass-media de la Chisinau, ca Republica Moldova trebuie să-şi îndrepte cursul spre integrarea în Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. „Este deja clar că UE nu doreşte şi nici nu se mai poate extinde. Pe de altă parte, pentru cetăţenii şi economia moldovenească este mai important să se conecteze la libertăţile europene, decât să aştepte calitatea de membru “mitică” în această organizaţie”, a declarat Voronin pentru ITAR-TASS.
El a amintit că Partidul Comuniştilor a obţinut o victorie clară la alegerile din 2001 anume promovând ideea aderării la Uniunea Rusia-Belarus. „Dar aceasta nu s-a întâmplat. Şi nu din cauza Moldovei. Această Uniune rămâne a fi un factor de neînţelegere şi rămâne doar pe hârtie”, a menţionat fostul preşedinte.

Integrare post-sovietica

În acelaşi timp, Voronin vorbeşte un nou proiect integraţionist în spaţiul post-sovietic. „Astăzi situaţia se schimbă rapid. Cel mai important este că se schimbă semnificativ tipul relaţiilor între statele CSI. Poporul, politicienii ţărilor noastre înţeleg că un nou izvor al modernizării ţărilor noastre poate fi doar un nou proiect integraţionist în spaţiul post-sovietic”, a mai spus Voronin citat de ITAR-TASS. Liderul PCRM vede integrarea în spaţiul post-sovietic după un model similar cu cel al Uniunii Europene. “Să mergi pe această cale în continuare, înseamnă să preiei ştafeta europeană, să uneşti resursele energetice, de transport, infrastructură, dar cel mai important – cele umane. Dacă Uniunea vamală se dezvoltă anume în această direcţie, atunci pentru Moldova este important să se alăture acestui proiect”, a menţionat Voronin, adăugând că eventualitatea unei asemenea integrări va contribui la reglementarea mult mai uşoară a diferendului transnistrean.