Letonia, ţară baltică membră a Uniunii Europene, va organiza la 18 februarie un referendum cu privire la recunoaşterea limbii ruse ca a doua limbă oficială, a anunţat marţi Comisia Electorală Letonă.
Peste 180.000 de semnături au fost strânse în favoarea unui astfel de referendum, depăşind pragul necesar de 154.379, adică 10% din electoratul acestei ţări cu 2,2 milioane de locuitori. Limba este o problemă controversată în Letonia, unde rusofonii reprezintă circa o treime din populaţie. Această situaţie poate fi considerată o reminiscenţă a unei jumătăţi de secol de colonizare rusă.
După independenţa din 1991 a acestei foste republici sovietice, legea fundamentală a făcut limba letonă singura limbă oficială, iar buna cunoaştere a acesteia constituie unul dintre criteriile de care se ţine cont pentru acordarea cetăţeniei letone. Pentru a modifica constituţia prin referendum este nevoie de peste 770.000 de voturi, ceea ce înseamnă că “da”-ul în favoarea limbii ruse are puţine şanse de reuşită.
KARADENIZ PRESS aminteşte că, în luna martie 2011, peste 10.000 de semnaturi s-au strins pentru suprimarea finantarii publice a scolilor pentru minoritatile etnice din Letonia. Coalitia parlamentara a partidelor nationaliste “Pentru patrie si libertate” si “Totul pentru Letonia” a depus la Comisia electorala centrala cele 10.000 de semnaturi pentru suprimarea finantarii publice a scolilor care predau in alte limbi decit letona.
Cetatenii rusi reprezinta o minoritate substantiala in mai multe state aflate in zone de interes strategic. Astfel, ei constituie 20-30% din populatie in tari precum Estonia, Letonia si Kazahstan, intre 10 si 20% in Belarus, Kirgizstan si Ucraina si aproximativ 5% in Lituania, Republica Moldova, Turkmenistan si Uzbekistan. Rusii din Estonia si Letonia au reprezentat, pentru mai mult timp, un motiv de neintelegeri diplomatice. Situatia a culminat in Estonia in 2007, cind Guvernul eston a decis sa demoleze un monument sovietic care comemora sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, provocind proteste ale minoritatii ruse.

Croaţia va organiza pe 22 ianuarie referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, a anunţat preşedintele Ivo Josipovici.
“Apreciem că mesajele necesare pot fi transmise rapid şi în mod eficient cetăţenilor”, a declarat Josipovici. “Sperăm că procesul de ratificare a tratatului de aderare va fi finalizat cât mai curând posibil”, adaugă el. Potrivit sondajelor de opinie, circa 60 la sută dintre croaţi intenţionează să se pronunţe în favoarea aderării, la acest referendum.
Croaţia a semnat pe 9 decembrie tratatul de aderare la UE, care în mod normal ar urma aibă loc în iulie 2013, dacă documentul va fi aprobat prin referendum de cetăţeni şi ratificat de cele 27 de state membre UE. După o noapte lungă de negocieri la Bruxelles, liderii europeni au parafat, în absenţa remarcată a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, tratatul de aderare cu premierul croat în exerciţiu Jadranka Kosor şi preşedintele Ivo Josipovic, finalizând astfel cei şase ani de negocieri de aderare. Franţa a fost reprezentată de ministrul pentru afaceri europene Jean Leonetti.
“Sunteţi călduros bineveniţi în familia europeană”, le-a spus liderilor croaţi preşedintele UE Herman Van Rompuy, adăugând însă că acesta ‘nu este încă sfârşitul drumului pentru Croaţia’. “Reformele trebuie să continue înainte de data aderării”, a subliniat el. “Asistăm la un eveniment istoric care, măsurat în funcţie de importanţa sa pentru poporul croat, nu are egal decât în declaraţia de independenţă a ţării noastre”, a afirmat preşedintele croat, pe 9 decembrie.

Consiliul Judeţean Covasna a adoptat luni un proiect de hotărâre cu privire la organizarea unui referendum local, în 11 martie 2012, privind modificarea limitelor teritoriale ale judeţului şi înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale Ţinutul Secuiesc. Grupul consilierilor judeţeni PCM din cadrul Consiliului Judeţean Covasna a depus, încă în luna iulie, la CJ un proiect de hotărâre cu privire la organizarea unui referendum local privind înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale Ţinutul Secuiesc, proiect inclus pe ordinea de zi a şedinţei de luni a instituţiei. După lungi dezbateri, reprezentanţii UDMR au propus, la iniţiativa primarului municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, modificarea proiectului de hotărâre iniţiat de cei de la PCM. Astfel, dacă documentul iniţiat de PCM a avut titlul “proiect de hotărâre privind organizarea unui referendum local”, acesta s-a modificat în “proiect de hotărâre privind organizarea referendumului local în vederea consultării cetăţenilor din judeţul Covasna privind modificarea limitelor teritoriale ale judeţului Covasna şi înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale cu denumirea Ţinutul Secuiesc – Szekelyfold”, transmite Mediafax. De asemenea, în urma modificărilor propuse de reprezentanţii UDMR, în hotărâre se stabileşte că în 11 martie 2012 se va organiza un referendum local în judeţul Covasna, ocazie cu care cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin “DA” sau “NU” la următoarele două întrebări: “Sunteţi de acord cu modificarea delimitării teritoriale a judeţului Covasna?”, respectiv “Sunteţi de acord cu înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale cu denumirea Ţinutul Secuiesc – Szekelyfold şi cu faptul ca judeţul Covasna să facă parte din această unitate administrativă?”. Proiectul de hotărâre a fost votat de cei 24 de consilieri judeţeni ai UDMR şi PCM, în schimb, cei şase consilieri din partea grupului “Alianţa Românească din judeţul Covasna” au refuzat să participe la vot.

Referendum si in Harghita

PCM vrea ca şi Consiliul Judeţean Harghita, precum şi unele consilii locale din judeţul Mureş să adopte hotărâri legate de organizarea, în data de 11 martie 2012, a unui referendum local privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc. Preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, şi liderul grupului consilierilor judeţeni PCM din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Kovacs Arpad Andras, au declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că reprezentanţii formaţiunii vor discuta cu cei ai UDMR pentru ca atât CJ Harghita, cât şi unele consilii locale din Mureş să adopte hotărâri precum cea aprobată de CJ Covasna, care a decis organizarea unui referendum local, în data de 11 martie 2012, privind modificarea limitelor teritoriale ale judeţului şi înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale Ţinutul Secuiesc. Kulcsar Terza Jozsef a apreciat că adoptarea acestei decizii de către CJ Covasna reprezintă “un succes foarte mare, după 20 de ani în care s-a discutat despre autonomia Ţinutului Secuiesc”. “Sper că prefectul UDMR Gyorgy Ervin, un om maghiar, nu va ataca această hotărâre. Este obligaţia dânsului să sprijine această problemă”, a spus Kulcsar Terza. Potrivit acestuia, PCM va cere ca şi CJ Harghita, precum şi unele consilii locale din Mureş să adopte decizii similare.

După ce declaraţiile liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană au avut conţinuturi diferite când s-a vorbit despre reforma constituţională şi alegerea preşedintelui Republicii Moldova, consultările dintre cele patru partide au clarificat planul politic de la Chişinău: organizarea unui referendum pentru adoptarea unei noi constituţii, până la mijlocul lunii iunie, în scopul deblocării alegerii preşedintelui ţării, precum şi al evitării unor noi alegeri anticipate.
Prima etapă va fi adoptarea legii cu privire la adoptarea noii constituţii, care stabileşte mecanismul de adoptare a constituţiei. În baza acestei legi, parlamentul votează constituţia pe articole, iar apoi va fi organizat referendumul. Adoptarea unei noi constituţii nu înseamnă revizuirea totală a celei actuale. Este vorba de ajustare, corectare, ca să avem o constituţie care să corespundă obiectivului pe care şi l-a asumat AIE, a declarat Ghimpu. La rândul său, Premierul Vlad Filat a explicat că dacă va fi adoptată noua constituţie în urma referendumului, parlamentul actual îşi va duce mandatul de patru ani la bun sfârşit, arătând astfel că odată cu desfăşurarea acestui exerciţiu vor fi evitate alegerile anticipate. Referendumul, potrivit lui, urmează să aibă loc până pe 16 iunie, dată după care, potrivit actualelor norme, parlamentul ar trebui dizolvat deoarece a eşuat în alegerea preşedintelui.
Agerpres precizează că ideea adoptării unei noi Constituţii a Republicii Moldova, sau a modificării celei actuale, în contextul actualei crize politice, dar şi al anumitor lacune a fost propusă la mijlocul lunii noiembrie anul trecut de către un grup de experţi în drept, fiind susţinută şi de reprezentanţi ai conducerii de la Chişinău. Ca motiv al acestei iniţiative a fost invocată imposibilitatea alegerii preşedintelui ţării în anul 2009.

Reacţia opoziţiei de la Chişinău nu întârzie

Iniţiativă se loveşte însă de poziţia Partidului Comuniştilor, aflat în opoziţie, dar care deţine suficiente mandate pentru a bloca modificările constituţionale în parlament, pentru care sunt necesare 2/3 din voturi. De altfel, PCRM a anunţat într-o conferinţă de presă că a hotărât iniţierea imediat a unei consultări populare cu privire la un vot de neîncredere faţă de actuala guvernare, în persoana preşedintelui şi a guvernului Republicii Moldova. Aceasta reprezintă răspunsul formaţiunii la decizia anunţată cu o zi înainte de liderii Alianţei pentru Integrare Europeană, privind intenţia de a organiza un referendum privind adoptarea unei noi constituţii, evitând, astfel, alegerile anticipate. Partidul a anunţat totodată că, începând din această săptămână, reprezentanţii săi vor boicota şedinţele parlamentului. Potrivit Agerpres, şi Partidul Popular Creştin Democrat a calificat intenţia guvernării de a organiza referendum pentru adoptarea unei noi constituţii drept uzurpare a puterii în stat şi a cerut demisia imediată şi necondiţionată a întregii echipe de la conducere şi convocarea alegerilor anticipate.